Postul TV Realitatea PLUS susține că este ținta unei campanii de denigrare și presiune, pe care o leagă de interese politice și media ostile. În centrul acestor articole se află ideea că televiziunea și-ar fi achitat toate obligațiile la zi, iar atacurile lansate în spațiul public ar avea un scop clar: compromiterea credibilității unei voci incomode.
Realitatea Plus susține că nu are restanțe și că obligațiile financiare ale companiei sunt achitate la zi. Postul își construiește astfel apărarea pornind de la o teză simplă, dar esențială: acuzațiile privind probleme financiare ar fi false și folosite ca pretext pentru o operațiune de decredibilizare. În această cheie este prezentată și ideea de „diversiune”, sugerându-se că tema datoriilor nu ar fi una economică reală, ci un instrument de atac mediatic. Formula „televiziunea poporului” este folosită pentru a întări relația simbolică dintre post și publicul său, dar și pentru a contrapune această imagine unui presupus front ostil format din actori politici și trusturi concurente.
Un al doilea palier este reprezentat de atacul direct la adresa postului controlat de Sebastian Ghiță, prezentat ca principal vector al campaniei împotriva Realitatea Plus. Adversarii de la România TV sunt descriși în termeni duri, ca „vuvuzele ale sistemului”, ceea ce mută disputa din zona unei simple confruntări media în zona unei bătălii politice și de influență. Mesajul transmis este că nu ar fi vorba doar despre concurență între televiziuni, ci despre activarea unui mecanism mai larg, în care anumite structuri de putere încearcă să reducă la tăcere un post care deranjează prin temele abordate și prin poziționarea sa publică.
Un punct important al pachetului editorial îl reprezintă intervenția Ancăi Alexandrescu, care susține că în spatele presiunilor asupra Realitatea Plus s-ar afla Ilie Bolojan. Această acuzație ridică miza conflictului, pentru că mută disputa de la nivelul unei rivalități media la nivelul unei posibile intervenții politice în zona presei. Potrivit acestei perspective, campania nu ar fi una spontană, ci ar face parte dintr-un joc de putere mai amplu, în care anumite centre de influență încearcă să controleze discursul public și să lovească în instituțiile media care nu se aliniază. Chiar dacă afirmațiile sunt formulate în registru combativ, ele transmit un mesaj politic limpede: presiunea asupra presei incomode nu ar veni doar din piața media, ci și din proximitatea puterii.
Un alt element important este accentul pus pe reacția publicului și pe solidaritatea exprimată față de Realitatea Plus. Postul vorbește despre un „val de susținere” venit după atacurile lansate împotriva sa, sugerând că publicul a înțeles miza confruntării și a interpretat ofensiva mediatică drept o încercare de intimidare. Această componentă este esențială pentru construcția întregului mesaj: Realitatea Plus încearcă să arate că nu se apără doar prin argumente contabile sau prin dezmințiri punctuale, ci și prin legitimitatea pe care o revendică din partea publicului său. În fond, ideea centrală este că adevărata miză nu ar fi o dispută comercială, ci controlul asupra unei platforme media cu impact.
Potrivit unui comuniat dat de ANAF, „verificările relevă dezechilibre majore” în tranzacțiile grupului de firme controlate de Maricel Păcuraru. Controlul demarat de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) la grupul de societăți comerciale deținute de administratorul și proprietarul Realitatea Plus, Maricel Păcuraru relevă aspecte privind modul în care s-ar fi fentat taxele către stat, dar care au fost achitate.
„Achizițiile declarate pentru realizarea acestor servicii nu au corespondent în plăți efective către conturile furnizorului. În paralel, analizele ANAF evidențiază volume ridicate de sume înregistrate în conturi contabile, precum și avansuri și plăți către persoane fizice sau entități, fără justificare economică. ANAF va continua verificările asupra tuturor entităților și persoanelor afiliate identificate în cadrul circuitului economic analizat, în vederea stabilirii situației fiscale reale și a recuperării obligațiilor restante la bugetul de stat. Instituția reafirmă că acționează consecvent pentru prevenirea și combaterea mecanismelor care pot genera prejudicii bugetare și pentru asigurarea unui tratament corect și echitabil pentru toți contribuabilii”, arată ANAF.
Din datele disponibile s-a constatat că societatea media care operează Realitatea Plus făcea parte dintr-un grup de peste 70 de societăți comerciale cu activități în domeniul serviciilor de analiză de piață și sondării opiniei publice și publicității. Majoritatea acestor societăți au administratori comuni, persoane fizice care au calitatea de rude până la gradul al III-lea, se află în relații de afinitate sau exercită control (prin calitatea deținută în anumite firme). ANAF mai spune că la control s-au constatat obligații fiscale restante aferente impozitelor și taxelor cu reținere la sursă în cuantum de peste 8 milioane de lei. Urmare a controlului, o parte din obligațiile aferente taxelor reținute de la salariați, în cuantum de circa 6 milioane de lei, a fost achitată indirect, prin intermediul unei firme din același grup.
Încă trei ore de emisie suspendată
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a sancționat postul TV Realitatea Plus cu suspendarea emisiei pentru trei ore deoarece a încălcat repetat Legea audiovizualului în 26 de emisiuni difuzate în luna decembrie. Este a doua oară, anul acesta, când CNA ia o astfel de decizie în privința postului Realitatea Plus.
Membrii CNA au analizat 28 de emisiuni ale Realității din luna decembrie, 26 dintre ele având încălcări repetate ale Legii audiovizualului. În aceste emisiuni s-au lansat critici și atacuri la adresa președintelui Nicușor Dan, ministrul USR a Mediului, Diana Buzoianu, partidului USR și publicației Recorder, după documentarul „Justiţia Capturată”, fără ca aceștia să aibă posibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima punctul lor de vedere.
„Au fost 28 emisiuni în care s-a discutat despre ce face Guvernul, despre USR, despre ce face Ilie Bolojan, referitoare la Recorder. Toate acuzaţiile aduse în aceste emisiuni au fost dintr-un singur punct de vedere. Nu am văzut nici măcar o încercare de a-i contacta pe cei despre care s-a discutat. Nu a existat niciun punct de vedere alternativ, nu a existat nimic. Pur şi simplu în aceste emisiuni s-a discutat doar dintr-o perspectivă, cea a suveraniştilor, ca să zic aşa”, a declarat Dorina Rusu, membru CNA, potrivit Pagina de Media.
Sancţiunea propusă de Valentin Jucan, vicepreședinte CNA, a fost votată de opt din cei 10 membri prezenţi în şedinţa marți. Ceilalți doi membri, Georgică Severin şi Lucian Dinidirică, au votat pentru o amendă de 200.000 de lei. Astfel, pe 1 aprilie, Realitatea Plus va fi obligată să-și suspende emisia timp de trei ore și să difuzeze în acest timp doar textul sancţiunii.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google