PRESIUNI pe Ucraina: Trupele ruse de elită Spețnaz, poziționate în teren! Putin ar merge „all-in” pentru a atinge gurile Dunării

Pe măsură ce negocierile dintre Rusia și Occident eșuează, iar Marea Britanie și SUA vin cu noi informații că Kremlinul ar pune la cale o lovitură de stat la Kiev pentru a instala un președinte și un guvern pro-Moscova, Vladimir Putin continuă să trimită militari la granițele Ucrainei. Astfel, potrivit The Guardian, Rusia a trimis alte noi trupe până spre granițele Ucrainei, iar șase nave rusești capabile să transporte tancuri au călătorit săptămâna trecută spre Marea Mediterană cu posibilitatea unui atac pe coasta de sud a Ucrainei, dacă Vladimir Putin dă semnalul atacului.

Serviciile de informații militare ale Ucrainei au susținut că Rusia angajează mercenari și își aprovizionează luptătorii pro-ruși din regiunile Donețk și Lugansk cu combustibil, tancuri și artilerie autopropulsată, în pregătirea unei potențiale revolte. Rachete cu rază scurtă de acţiune de tipul Iskander, trupe de elită Spețnaz și baterii antiaeriene au sosit în Belarus din districtul militar de est al Rusiei, o desfășurare extraordinară de forțe despre care oficialii și analiștii occidentali spun că ar putea permite Moscovei să amenințe capitala Ucrainei, Kiev.

Noile evenimente i-au îngrijorat pe oficialii americani. „Ceea ce ne preocupă este imaginea de ansamblu”, a spus un înalt oficial al departamentului de stat într-un briefing săptămâna trecută. „Este adunarea a 100.000 de militari de-a lungul granițelor Ucrainei, combinată cu deplasarea forțelor în Belarus în weekend… aceste cifre sunt dincolo, desigur, de ceea ce ne-am aștepta cu privire la un exercițiu normal”. Noile forțe din Belarus, a adăugat oficialul, reprezintă „o capacitate sporită a Rusiei de a lansa acest atac, o oportunitate sporită, căi sporite, rute sporite”.

Președintele SUA, Joe Biden, a spus săptămâna trecută că s-ar putea ca nici Putin însuși să nu știe ce plănuiește să facă. Însă rezultatele sunt fie o politică nesăbuită, fie pregătiri pentru o operațiune militară la scară largă.

Putin și-a dat seama treptat că, dacă rămâne pe calea stabilă și previzibilă, așa cum a indicat Biden, el este desemnat învins”, a declarat Pavel Baev, profesor de cercetare la Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo. „Trebuia făcut ceva. A mers la această escaladare destul de brusc.”

Eforturile diplomatice de săptămâna trecută au fost neconcludente.

Nu pot spune dacă suntem sau nu pe drumul cel bun. Vom înțelege asta când vom primi un răspuns american pe hârtie la toate punctele propunerilor noastre”, a spus Serghei Lavrov reporterilor la Geneva după discuțiile cu secretarul american de stat Antony Blinken.

Rusia a desfășurat peste 60 de grupuri tactice de batalion – mai mult de o treime din forța totală disponibilă a armatei – și pare să nu dorească să-și oprească acumularea la granițele Ucrainei. Trupele ruse, împreună cu rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander, au început să sosească în Belarus săptămâna trecută, după ce au traversat țara din estul îndepărtat al Rusiei. Trupele sosesc pentru exerciții militare comune programate pentru mijlocul lunii februarie și vor include avioane de luptă rusești Suhoi Su-35 și aproape întreaga forță armată din Belarus, potrivit liderului țării, Alexander Lukașenko. „Nu intrați într-o luptă cu noi”, a spus Lukașenko vineri. „Nu putem fi învinși.”

În același timp, Rusia a anunțat exerciții navale ample care vor include fiecare flotă din marina țării, numărând peste 140 de nave de război. Alături de cele șase nave de aterizare care se îndreaptă probabil către Mediterana, un crucișător și un distrugător rus vor fi, de asemenea, expediați în urma exercițiilor. NATO și-a anunțat, de asemenea, propriile exerciții navale, în Marea Mediterană pentru următoarele două săptămâni, ceea ce înseamnă că cei doi rivali vor efectua exerciții în același timp pe fondul tensiunilor crescute.

Rusia pare să își finalizeze pregătirile pentru o lovitură asupra Ucrainei. Dar chiar dacă atacul nu va veni niciodată, analiștii spun că s-ar putea să nu existe niciodată o revenire la status quo-ul de dinainte de începerea acumulării de trupe rusești de anul trecut. „Cred că este clar că, chiar dacă se evită un război, nu cred căne vom întoarce la situația de dinainte de aprilie 2021”, a spus Angela Stent, director emerit al Centrului pentru studii rusești, est-europene și eurasiatice de la Universitatea Georgetown și membru senior nerezident la Brookings Institution. În cadrul unei mese rotunde, ea a spus că criza ar putea duce la „a treia reorganizare a securității euro-atlantice începând cu anii 1940”.

Pe măsură ce tensiunile privind Ucraina cresc, iar Rusia adună forțe la granița acesteia, SUA și statele europene au sporit sprijinul militar pentru Ucraina. Regatul Unit a trimis săptămâna trecută peste 2.000 de rachete antitanc NLAW. Estonia a declarat că va furniza rachete antitanc Javelin, în timp ce Lituania și Letonia vor trimite rachete antiaeriene Stinger, iar Olanda a mai spus că va fi pregătită să furnizeze arme defensive Ucrainei. Și SUA au spus că vor crește ajutorul și vor trimite elicopterele de transport Mi-17 care au fost inițial destinate utilizării în Afganistan.

Putin vrea la… gurile Dunării

Curiozitate amestecată cu teamă. Nelinişte acompaniată de foarte mult zgomot. Toată lumea de la vest de Moscova încearcă să intre în mintea lui Vladimir Putin, cu speranţa că va reuşi să descâlcească tabloul pe care liderul de la Kremlin l-a desenat în ultimele două luni la graniţa cu Ucraina. Nu ştim care e obiectivul final al Kremlinului din această poveste, obiectiv în funcţie de care se poate trasa un posibil scenariu de război. Singura certitudine e că nimeni nu poate spune sigur dacă va fi război sau nu. Nu ştim ce ne rezervă viitorul. Chiar dacă prezentul arată sumbru. Certitudinile acumulate în ultimele săptămâni sunt mai degrabă îngrijorătoare şi par să încline balanţa în direcţia rezolvării pe cale militară a actualei crize de la graniţa ruso-ucraineană: avem 127.000 de militari ruşi masaţi în acest moment în regiune, în vreme ce aşa-numitele trenuri siberiene continuă să se deplaseze spre frontiera ucraineană.

Ţările NATO au trimis deja arme şi tehnică militară Ucrainei, în special sisteme antitanc de ultimă generaţie. Negocierile NATO-Rusia au eşuat pe bandă rulantă, mai ales în condiţiile în care Rusia a pus condiţii inacceptabile Alianţei Nord-Atlantice. Recent, secretarul de stat american a ameninţat direct Kremlinul că, dacă un militar rus pune piciorul în Ucraina, acest lucru va declanşa un răspuns sever din partea SUA.

Sunt câteva elemente comune pentru orice fel de abordare care presupune un război”, a declarat, pentru digi24.ro, Claudiu Degeratu, expert în securitate naţională şi politici de apărare. „În primul rând, vom avea o pregătire de cel puţin 1-2 luni, informaţională, economică şi diplomatică, din partea Federaţiei Ruse”, a adăugat analistul. Abia după epuizarea completă a acestor campanii, se va putea trece la activităţi militare. Dar ce înseamnă, în cultura Moscovei, „activităţi militare”? „Asta, pentru ruşi, înseamnă control teritorial. E greu de imaginat un plan rusesc fără control teritorial. Asta înseamnă forţe terestre”, a explicat Degeratu.

Experţii şi analiştii militari au identificat patru posibile obiective pentru Putin, din care se pot extrage patru scenarii de război:

  1. Ocuparea şi anexarea regiunii separatiste Donbas din Ucraina
  2. Atac venit din Crimeea cu scopul de a uni „fâşia de teren” până la Donbas
  3. Atac susţinut spre vest, până la ocuparea Odesei – ceea ce ar tăia complet accesul Ucrainei la Marea Neagră
  4.  Invadarea totală a Ucrainei, într-o ofensivă venită din trei direcţii (sud, Belarus şi Transnistria)

Dacă discutăm de război în care Rusia să anihileze Kievul şi să ocupe jumătate de Ucraina, am avea un scenariu convenţional cu peste 150 de mii de soldaţi implicaţi, dar e puţin probabil. Acest război e puţin probabil”, este de părere Claudiu Degeratu.

Obsesia atingerii gurilor Dunării de către Rusia lui Putin a revenit în atenţie odată cu anexarea ilegală a Crimeii, în 2014. Partizanii acestei teze susţin că Putin îşi doreşte să revină astfel la fosta frontieră a URSS-ului cu România (şi, implicit, a NATO, acum), pe braţul Chilia al Dunării.

Scenariul referitor la capacitatea armatei ruse de a atinge gurile Dunării nu este un worst case scenario, după părerea mea. Cel mai prost scenariu e ca Ucraina să devină o ţară pro-rusească. Acolo e, de fapt, marea problemă”, a atras atenţia Degeratu. Acesta ar fi obiectivul principal al Kremlinului: schimbarea orientării strategice a Ucrainei, care poate fi făcută inclusiv prin lovituri de stat sau promovarea unui lider politic agreat de Moscova.

Claudiu Degeratu spune că un astfel de scenariu e mult mai periculos, dar şi mai uşor de pus în practică decât o ofensivă all-in care să ducă armata rusă până la Dunăre:

„Să avem instalat un lider pro-moscovit la Kiev e mult mai periculos decât o prezenţă la gurile Dunării. E foarte simplu pentru ruşi să ocupe Insula Şerpilor şi nu au nevoie să patruleze prin Deltă. E de ajuns să controleze Insula Şerpilor sau Odesa. De la Odesa controlezi foarte uşor gurile Dunării”.

Gurile Dunării, dacă ar fi atinse teoretic de ruşi, s-ar transforma automat într-un avanpost greu de apărat. „Extinderea unei suprafeţe, sub controlul armatei ruse, de la Odesa până la gurile Dunării e foarte costisitoare şi uşor de anihilat. Psihologic, sună bine, dar din punct de vedere militar, pe teren, e un cost imens”, a spus Degeratu.

Ucraina a primit al doilea lot de arme din partea SUA

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că ţara sa a primit un al doilea lot de arme din Statele Unite ca parte a unui ajutor defensiv în valoare totală de 200 de milioane de dolari.

Peste 80 de tone de arme pentru a întări capacităţile de apărare ale Ucrainei de la prietenii noştri din SUA! Şi acesta nu este sfârşitul”, a scris Reznikov pe Twitter. Washingtonul a declarat că va continua să sprijine Ucraina pe fondul preocupărilor regimului de la Kiev şi ale aliaţilor săi occidentali cu privire la trupele ruse masate la graniţa sa. Rusia neagă că planifică o ofensivă militară. Aproximativ 90 de tone de „asistenţă de securitate letală”, inclusiv muniţie, din pachetul aprobat de SUA în decembrie, au ajuns sâmbătă în capitala Ucrainei.

armata antitanc ucraina

La rândul ei, Germania a anunţat că va livra Ucrainei un „spital de campanie”, a anunţat, sâmbătă, ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht. „Vrem să sprijinim Ucraina şi exact asta facem deja”, a afirmat ministrul într-un interviu pentru Die Welt. „Astfel, în februarie va fi livrat un spital de campanie complet, cu formarea personalului necesar”, a anunţat ea, precizând că acest cost pentru Germania s-ar ridica la 5,3 milioane de euro.

Aproximativ 90 de tone de „asistenţă de securitate letală”, inclusiv muniţie, din pachetul aprobat de SUA în decembrie, au ajuns sâmbătă în capitala Ucrainei. La rândul ei, Germania a anunţat că va livra Ucrainei un „spital de campanie”, a anunţat, sâmbătă, ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht. „Vrem să sprijinim Ucraina şi exact asta facem deja”, a afirmat ministrul într-un interviu pentru Die Welt. „Astfel, în februarie va fi livrat un spital de campanie complet, cu formarea personalului necesar”, a anunţat ea, precizând că acest cost pentru Germania s-ar ridica la 5,3 milioane de euro.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.