Conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a intrat în cea de-a 11-a zi, marcată de escaladări dramatice, amenințări directe și o refuzare fermă a Teheranului de a participa la negocieri. Situația pe teren rămâne extrem de volatilă, cu implicații majore pentru economia globală și stabilitatea regională.
Președintele american Donald Trump a transmis luni mesaje contradictorii despre durata conflictului. Într-un discurs susținut în Florida în fața parlamentarilor republicani, Trump a declarat că operațiunea militară din Orientul Mijlociu se va încheia „foarte curând”. Totuși, la alte evenimente, liderul american a spus că războiul va continua atât timp cât va fi necesar pentru a atinge obiectivele Washingtonului. Consilierii lui Trump sunt profund îngrijorați de consecințele politice ale unui conflict prelungit. Potrivit The Wall Street Journal, aceștia îl îndeamnă să elaboreze un plan pentru a ieși din război, temând că sprijinul electoral pentru Trump ar putea scădea dacă conflictul se prelungește. Sondajele de opinie publică arată că majoritatea americanilor se opun războiului, iar creșterea prețurilor la combustibil provocată de conflict ar putea afecta semnificativ nivelul de sprijin pentru președinte.
Oficial, administrația prezidențială americană declară că are încredere în sprijinul americanilor. Secretarul de presă al Casei Albe, Caroline Levitt, a afirmat: „Copleșitoarea majoritate a americanilor susțin încetarea amenințării reprezentate de regimul iranian și susțin uciderea teroriștilor, iar asta va realiza președintele Trump”.
Consilierii lui Trump sunt preocupați de impactul politic al unui conflict prelungit. Potrivit surselor informate, trebuie demonstrat că Statele Unite și-au atins deja toate obiectivele în Iran. Până acum, electoratul conservator al lui Trump susține în general războiul cu Iranul, dar consilierii se tem că, în cazul unui conflict prelungit, acest sprijin ar putea scădea.
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat categoric că Teheranul este pregătit să continue atacurile cu rachete „atât cât va fi nevoie” și că negocierile cu Statele Unite nu mai sunt o opțiune. „Lansările continuă, iar noi suntem bine pregătiți să continuăm să îi atacăm cu rachetele noastre atât cât va fi nevoie și atât timp cât va fi necesar”, a spus oficialul iranian într-un interviu acordat postului american PBS News. Araghchi a exclus reluarea dialogului cu Washingtonul, invocând experiențe anterioare amâre. „Avem o experiență foarte amară în discuțiile cu americanii. Negocierile cu Statele Unite nu mai sunt pe agenda iraniană”, a afirmat el.Mesajul transmis de ministrul iranian contrazice direct declarațiile lui Trump, care a sugerat că conflictul ar putea fi încheiat „foarte curând”.
Ali Larijani, șeful Consiliului Național de Securitate al Iranului și consilier principal al liderului suprem asasinat, i-a răspuns direct lui Trump pe X (fost Twitter), scriind: „Națiunea sacrificială a Iranului nu se teme de amenințările tale goale. Nici măcar cei mai puternici decât tine nu au putut elimina Iranul. Ai grijă să nu fii eliminat tu însuți”.
Trump a amenințat anterior Iranul cu atacuri „de 20 de ori mai puternice” dacă Teheranul blochează Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul brut mondial. Trump a descris blocarea acestei rute critice drept „un cadou pentru China și toate națiunile care exploatează intens Ormuz”. Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Ali Mohammad Naini, a declarat că forțele iraniene vor bloca exporturile „de petrol din regiune spre tabăra inamic și partenerii ei până la noi ordine”.
Iranul a lansat marți dimineață un nou val de drone spre Arabia Saudită și Kuweit, în timp ce conflictul a intrat în cea de-a 11-a zi. Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că forțele sale au interceptat drone deasupra regiunii estice bogate în petrol a țării. La rândul său, Garda Națională din Kuweit a declarat că a doborât mai multe drone în nordul și sudul țării, prevenind eventuale pagube. Nu au fost raportate victime sau distrugeri majore în urma acestor atacuri, dar escaladarea demonstrează determinarea Iranului de a continua ofensiva asupra țărilor din Golf care sunt aliați ai Statelor Unite.
Prețurile petrolului au cunoscut fluctuații dramatice. După declarațiile lui Trump privind o posibilă încheiere a conflictului, cotațiile au scăzut cu peste 6%. Prețul Brent a scăzut cu 6.51 dolari (6.6%) până la 92.45 dolari pe baril, iar petrolul american WTI a coborât cu 6.12 dolari (6.5%) la 88.65 dolari pe baril. Totuși, scăderea vine după ce prețurile petrolului au depășit pragul de 100 de dolari pe baril și au atins maxime de peste patru ani. Luni, prețul Brent a urcat până la 119.50 dolari pe baril, iar WTI la 119.48 dolari, cel mai ridicat nivel din 2022.
Aramco din Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, a avertizat că ar putea exista „consecințe catastrofale” pentru piețele mondiale de petrol în cazul în care războiul din Iran va continua să perturbe accesul la Strâmtoarea Ormuz. Amin Nasser, CEO al Aramco, a declarat că întreruperile actuale ar putea avea un efect de domino și ar putea amenința aviația, agricultura, industria auto și alte industrii. „Ar exista consecințe catastrofale pentru piețele mondiale de petrol, iar cu cât întreruperea va dura mai mult, cu atât consecințele pentru economia globală vor fi mai drastice”, a spus el. Stocurile mondiale de petrol se află la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, ceea ce amplifică riscurile unei crize energetice globale.
Principalii indici bursieri europeni au început săptămâna cu o scădere semnificativă a acțiunilor, în urma unei scăderi majore pe piețele asiatice și a creșterii prețurilor petrolului. Indicele de referință Nikkei 225 al Japoniei a scăzut cu peste 5%, iar cel al Taiwanului a scăzut cu 4.4%. Alte piețe asiatice s-au prăbușit și ele după ce prețurile petrolului au crescut la aproape 120 de dolari pe baril.
Străzile capitalei iraniene Teheran au început marți să revin ușor la viață, cu mai multe magazine deschise și mai mulți oameni pe străzi, în ciuda bombardamentelor continue care au provocat o ploaie toxică după lovirea unor rezervoare de petrol. Portrete ale noului lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, sunt tot mai vizibile pe străzi. Orașul a fost practic pustiu de la începutul războiului pe 28 februarie, când bombardamentul inițial lansat de Israel l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei. După moartea acestuia, autoritățile au decretat 7 zile de suspendare a tuturor activităților și 40 de zile de doliu național. Odată reluate activitățile, unii locuitori ai Teheranului au ieșit pe străzile orașului, care sunt însă departe de forfota lor obișnuită de dinainte de război. În zona Saadabad, din estul capitalei, erau oameni care așteptau autobuze, iar băncile erau pline de clienți. Traficul rutier a crescut și el, dar de asemenea este departe de cel care provoca obișnuitele ambuteiaje în acest oraș cu circa 10 milioane de locuitori.
Populația pare că se obișnuiește cu exploziile provocate de atacurile aeriene. „Viața merge mai departe”, spune o tânără care lucrează într-un restaurant. „Vin să muncesc și asta e, ce să fac?”, adaugă ea. „Asta este Orientul Mijlociu”, intervine, pe un ton flegmatic, unul dintre colegii săi din restaurant. Dar nu toată lumea manifestă acest calm aparent. De pildă, un locuitor al Teheranului afirmă că este îngrijorat să audă cum fiul său în vârstă de șapte ani îi spune că „vor ataca”, sau că „vor lansa bombe și rachete”, când aude sunetul avioanelor care de obicei precede exploziile, și se teme că băiatul ar putea rămâne cu o traumă după acest război.
Revenirea parțială la viață a Teheranului are loc în mijlocul unei ploi despre care autoritățile avertizează că ar putea fi în continuare toxică, după ce Israelul a lovit patru depozite de petrol în provinciile Teheran și Alborz. Atacul a condus la formarea unui nor chimic cu aspect apocaliptic. Efectele acelui nor toxic și ale ploii negre care au urmat sunt în continuare vizibile, cu mașini albe încă acoperite de cenuță neagră și bălți de apă de culoarea cărbunelui. Autoritățile avertizează că ploaia din cauza bombardamentelor asupra depozitelor de petrol ar putea rămâne toxică.
Conflictul rămâne unul dintre cele mai grave episoade de escaladare militară din regiune din ultimii ani, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile. Analitștii avertizează că războiul ar putea intra într-o fază de uzură, în care Iranul mizează pe capacitatea sa de a continua atacurile cu rachete și drone pentru a prelungi confruntarea și a pune presiune asupra adversarilor. Situația pe teren demonstrează că, în ciuda semnalelor contradictorii ale lui Trump privind o posibilă încheiere a conflictului, ambele părți rămân angajate în escaladare. Iranul refuză categoric negocierile, promite continuarea atacurilor, iar impactul asupra economiei globale și stabilității regionale rămâne profund și în creștere.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google