Criza politică în Iran a atins un punct critic. Președintele Masoud Pezeshkian a depus o scrisoare oficială de demisie la Biroul Liderului Suprem, marcând una dintre cele mai puternice mișcări de la începutul conflictului și un act de revoltă împotriva regimului impus de ayatollahul Mojtaba Khamenei. Simultan, Iranul și-a anunțat retragerea din negocierile cu Statele Unite, iar tensiunile militare în Orientul Mijlociu se intensifică rapid.
Pezeshkian a subliniat în scrisoare că președintele și guvernul au fost efectiv excluși din procesele decizionale majore și vitale din țară. El a afirmat că vidul creat de această situație a permis facțiunilor radicale din cadrul IRGC (Gardurile Revoluționare Islamice) să preia controlul asupra afacerilor de stat. Pezeshkian a declarat că, în aceste circumstanțe, nu este în măsură să conducă guvernul și să-și îndeplinească responsabilitățile legale, solicitând demisia imediată. Ruptura este fără precedent la cel mai înalt nivel al puterii iraniene. Aceasta survine după luni de tensiuni între guvern și instituțiile militare și de securitate ale Republicii Islamice. IRGC a restrâns treptat multe dintre puterile prezidențiale și a preluat efectiv controlul asupra unor părți-cheie ale guvernului. Situația a lăsat administrația lui Pezeshkian blocată într-un impas politic și executiv, împiedicând progresul negocierilor diplomatice și finalizarea schimbărilor dorite în structura cabinetului. Nu este încă clar dacă Mojtaba Khamenei va accepta demisia președintelui. Totuși, conținutul scrisorii indică o ruptură profundă și fără precedent la cele mai înalte niveluri ale puterii. Paralel cu criza politică internă, Iranul a anunțat luni suspendarea oricărei comunicații cu Statele Unite. Teheranul a declarat că operațiunile Israelului în Liban reprezintă o încălcare a încetării focului, deoarece Libanul a fost una dintre condițiile în negocierile cu SUA. Iranul a pus condiția clară: până când Israelul nu se va retrage din teritoriile ocupate din Liban și nu va înceta operațiunile din Gaza, nu vor exista negocieri. Articolele menționează că Iranul plănuiește o blocadă completă a Strâmtorii Hormuz și ia în considerare posibilitatea unor acțiuni suplimentare în Strâmtoarea Bab el-Mandeb. Teheranul consideră că acordul cu Statele Unite a eșuat cu 95%, conform agenției iraniene Tasnim.
Situația militară se agravează. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat luni ca armata să atace ținte din suburbiile din sud ale capitalei libaneze Beirut, o fortificație a Hezbollah cunoscută sub numele de Dahiyeh. Netanyahu și ministrul apărării Israel Katz au ordonat IDF (Forțele israeliene de apărare) să atace ținte teroriste din cartierul Dahiyeh din Beirut, după repetate încălcări ale armistițiului din Liban de către gruparea teroristă Hezbollah și atacuri împotriva orașelor și cetățenilor israelieni. Trupele israeliene și Hezbollah au continuat să se lovească reciproc de la armistitiul de la jumătatea lui aprilie. Hezbollah recurge la utilizarea de drone kamikaze ieftine și ușor de asamblat, greu de depistat de către apărarea antiaeriană, care au ucis mai mulți soldați israelieni în sudul Libanului.
Conflictul din Liban reprezintă o extindere a războiului din Iran care a dus la strămutarea a peste 1,2 milioane de libanezi în urma loviturilor israeliene și a ordinelor de evacuare emise începând cu 2 martie, când Hezbollahul a început să tragă cu rachete și drone asupra Israelului pentru a sprijini Iranul. În urma incursiunii israeliene au murit până acum peste 3.370 de persoane, potrivit guvernului libanez. Israelul susține că 26 dintre soldații săi și patru civili au fost uciși în aceeași perioadă de timp. Zeci de mii de israelieni din nordul țării au fost strămutați în urma loviturilor cu drone și rachete ale Hezbollah. SUA au lansat noi atacuri asupra Iranului, vizând stații de control pentru drone iraniene și alte puncte strategice. Armata SUA anunță că a lovit puncte strategice din Iran, cu scopul de a neutraliza capacitatea de atac a Iranului. Mesajul lui Donald Trump după atacuri a fost provocator: „Puteți să vă instalați confortabil și să vă relaxați”, sugerând o poziție de forță și control. Totuși, Trump a anunțat și un progres major în negocierile cu Iranul, afirmând că Iranul nu va dezvolta arme nucleare. Aceasta contrastează cu anunțul retragerii Iranului din negocieri, sugerând o situație volatilă și impredictibilă.
Iranul a pus o condiție pentru pace: face pace cu o condiție, dar detaliile exacte rămân neclare din articolele disponibile, indicând o poziție negociatoare dar fermă. Situația din Orientul Mijlociu rămâne în echilibru precarious. Criza politică internă din Iran, combinată cu escaladarea militară și retragerea din negocieri, creează o situație de incertitudine majoră. Retragerea Pezeshkian din putere ar putea deschide calea pentru o conducere și mai radicală din partea IRGC, ceea ce ar putea intensifica conflictul regional și amenința stabilitatea globală. Negocierile diplomatice par să se fi prăbușit, iar perspectivele unui conflict mai larg se intensifică.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google