Președintele INS anunță un DEZASTRU DEMOGRAFIC: În 30 de ani, în România vor mai fi doar 14 milioane de locuitori

Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a explicat de ce s-a amânat recensământul populației și locuințelor care trebuia să se desfășoare în acest an, când va avea loc și ce aduce nou această cercetare. Președintele INS a atras atenția asupra scăderii natalității, cauzelor și efectelor sale, subliniind că 1989 s-au născut 180.000 de fete, în timp ce anul trecut numărul total de copii născuți, și fete, și băieți, a fost de 180.000.

Au fost mai multe motive care ne-au pus în situația de a amâna pentru anul viitor. Unul a fost pandemia. Al doilea motiv a fost recensământul general agricol. E foarte greu de făcut două recensăminte de o asemenea amploare în aceeași perioadă. Din acest motiv (măsurile de distantare) am mers în lunile mai-iunie-iulie, pentru a avea acest dialog într-un spațiu deschis. Inițial era programată culegerea de date undeva în iarnă, și era foarte greu. Noi programasem fără să știm ca va fi această pandemie. Un alt motiv a fost legat de nevoia de a avea o perioadă lungă pentru realizarea unei promovări serioase a recensământului populației și locuințelor. Pentru a sprijini acest proces de promovare, în legislație s-a creat și un consiliu de transparență și de comunicare. Acest consiliu este condus de președintele Academiei Române și are în componență personalități din toate zonele. E o noutate față de recensământul din 2011 pentru a sprijini o acțiune la fel de importantă pentru statul român”, a spus pentru alephnews.ro Tudorel Andrei.

În privința scăderii natalității, șeful INS a arătat că recordul negativ s-a înregistrat anul trecut:

În 2020 s-au născut peste 170.00 de copii. E posibil ca acest număr să crească la 180.000. De ce? Există copii născuți în străinătate și sunt declarați în perioada următoare. Dar, oricum, cifra este alarmantă. E cel mai mic număr de copii născuți de la Primul Război Mondial, dacă nu mă înșel. Sunt câteva cauze, unele obiective, altele subiective. Prima cauză obiectivă – a crescut vârsta medie a mamelor la prima naștere și la nașterile următoare. E vorba și de un model cultural. Un alt model cultural. În 1989-1990, vârsta medie era undeva la 21 de ani. Acum este la peste 27 de ani. La 27 de ani, în medie primul copil și ăn medie, orice copil, la 29 de ani. Aceeași tendință a fost și este la nivel european. Din fericire suntem printre șările cu media cea mai mică a vârstei unei mame care naște pentru prima oară. A doua cauză este că a scăzut numărul femeilor cu vârsta fertilă. Am avut numărul acela mare de nașteri din 1965-66 până prin 1970-72. Apoi a scăzut numărul de nașteri și evident a scăzut și numărul fetelor. Din cei 170.000, sunt mai puține fete decât băieți, aceasta este caracteristica, dar numărul de născuți este egal cu numărul de fete născute în 1989. Deci în 1989 se nășteau în jur de 180.000 de fete, iar în 2020 toți copiii născuți erau 180.000. (…) Este una dintre problemele foarte mari pe care le putem avea în perioada următoare. Aici sunt două aspecte. Pe de o parte este dinamica, numărul populației. După prognozele noastre și ale altor instituții de la ONU sau Eurostat, este posibil ca în următorii 30-40 de ani să ajungem la 14 milioane de locuitori, dar mult mai gravă este repartizarea populației pe grupe de vârstă. Populația României a îmbătrânit foarte mult în cei 30 de ani. Se continuă această tendință. Asta ce înseamnă? Că vom avea o reducere a populației tinere în favoarea populației cu vârste de peste 60 de ani. Și de aici implicații din punct de vedere economic, demografic”, a concluzionat Tudorel Andrei.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *