Liderul interimar al PNL explică de ce România lipsește de la masa discuțiilor de la Paris. Liderii europeni s-au reunit la Paris luni pentru a discuta despre negocierile dintre SUA și Rusia privind Ucraina, din care Europa este exclusă. Decizia de organizare a summitului vine după discuțiile dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, dar și după un discurs susținut vineri la Conferința de Securitate de la München de vicepreședintele SUA, JD Vance, care a criticat politicile și valorile europene.
„Există un travaliu intens care se face de diplomație și trebuie intensificat pentru a înmulți” contactele, declară ministrul de Interne Cătălin Predoiu. Întrebat de ce România e singurul stat care lipsește de la summit, Predoiu a răspuns că nu este singurul: „e un format special și s-a anunțat deja că acest format va fi extins”.
La insistențele jurnaliștilor, Predoiu a adăugat că România are mult de lucru în politica externă.
„Avem multe de făcut în contactele noastre europene și americane și sunt convins că acest lucru se va intensifica. Există un travaliu intens care se face de diplomație și trebuie intensificat pentru a înmulți aceste contacte”, încheie el.
Polonia este țara care reprezintă și interesele României la reuniunea de la Paris, spune ministrul de Externe, Emil Hurezeanu. El vorbește despre posibilitatea organizării în scurt timp a unei noi reuniuni, la care să participe și reprezentanții țării noastre.
„Nu este vorba de un summit, ci de un grup de lucru restrâns. E adevărat la nivelul șefilor de stat. Hai să admitem că este vorba de un summit restrâns. E vorba de formatul Waimar+, care dincolo de triunghiul destul de vechi, Franța, Germania, Polonia, și-a adăugat și alte țări între timp. Acest grup, acest format, nu este la prima reuniune. Criteriile care au dus la această selecție, să zicem, sunt cele de operativitate și compatibilitate. Aceste țări nu vor discuta astăzi probleme legate de continuarea războiului în Ucraina, de felul în care se pune problema începerii procesului de pace. Se va discuta, după câte știm noi, dar nu ne este pusă răbdarea mult la încercare, pentru că la sfârșitul acestor prevederi de astăzi, din această dupamiază, care începe peste o oră la Paris, președintele Franței va comunica cu conducerea statului român”, spune la Digi24 ministrul de Externe, Emil Hurezeanu.
Șeful diplomației de la București afirmă că „există posibilitatea ca, nu peste mult timp, tot președintele Macron să organizeze un al doilea grup de lucru, o a doua întâlnire, la care de această dată să participe și România”.
„La Paris, astăzi, nu sunt nici țările baltice, nici țările din sud-estul Europei, Bulgaria, Grecia, Croația, să zicem. Există un mandat tacit, încercat, însă verificat de reprezentare. Polonia este țara flancului estic, care, n-ar fi prima oară, reprezintă și interesele noastre, care suntem a doilea mare pilon după Polonia, și interesele țării baltice pe acest flanc estic de securitate europeană și atlantică”, încheie Hurezeanu.
Schimbare de strategie după ce vicepreședintele SUA J.D Vance a criticat România pentru că ar fi anulat alegerile pe baza unor suspiciuni de intervenție a Rusiei. Cătălin Predoiu somează CSAT să dea explicații publice.
Ministerul de Interne nu poate prelua rolul CSAT în comunicarea publică privind lucrările Consiliului, declară ministrul Cătălin Predoiu. Potrivit acestuia, fiecare instituție trebuie să își respecte atribuțiile în comunicare, iar explicațiile trebuie să vină la instituția care a emis decizia.
„Nu Consiliul Suprem de Apărare a Țării a oprit procesul electoral și a anulat alegerile, ci e decizia Curții Constituționare. Un aspect. Doi, pentru că s-a ridicat în spațiu public chestiunea contribuției documentare a Ministerului Afacerilor Interne la lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în raport de obiectivele clasice ale Serviciului de Informație al Ministerului de Interne, aș vrea să precizez că absolut toate instituțiile componente ale Consiliului Suprem de Apărarea Țării s-au raportat la agenda acestui Consiliu și la punctul aflat pe ordinea de zi și atribuțiile lor au fost subsumate acelei agende a Consiliului”, spune Predoiu.
Ministrul adaugă, legat de comunicarea publică, că Ministerul Afacelor Interne nu se poate substitui Consiliul Suprem de Apărarea Țării.
Întrebat cine ar trebui să vină cu detalii despre motivele anulării alegerilor prezidențiale, Predoiu a răspuns: „Instituția care a emis decizia trebuie să facă, în primul rând, acest efort de comunicare”.
Vance a spus, la Conferința de Securitate de la München, că România a anulat alegerile „pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și la presiunea enormă a vecinilor de pe continent”. În discursul său, Vance a susținut că cea mai mare amenințare la adresa Europei nu vine din exterior (Rusia sau China), ci din interior, prin abandonarea valorilor fundamentale comune cu SUA. El a făcut referire la o declarație televizată a fostului comisar european Thierry Breton din ianuarie, care a sugerat că scenariul din România, unde Curtea Constituțională a anulat alegerile din noiembrie invocând vicierea procesului electoral, s-ar putea repeta și în Germania „dacă e necesar”. De asemenea, Vance a sugerat că dacă o democrație poate fi „distrusă de câteva sute de mii de dolari în reclame” din partea unei puteri străine, atunci aceasta „nu a fost o democrație prea puternică” de la bun început.
Tot mai multe reacții apar în România, ca urmare a discursului dur susținut de vicepreședintele american J. D Vance, care a criticat țara noastră pentru anularea alegerilor prezidențiale. Ministrul de Interne Cătălin Predoiu susține că susține că partea română trebuie să explice americanilor că alegerile prezidențiale din noiembrie au fost „distorsionate” și că există aspecte neclare legate de finanțarea campaniilor electorale. Predoiu a fost întrebat despre modul de comunicare al SUA și dialogul cu aliații din Europa.
„Categoric este un alt stil, toată lumea este în curs de adaptare la acest nou stil. Cu cât o facem mai repede și noi în România, cu atât mai bine. Ceea ce cred că trebuie să avem noi de făcut în perioada următoare este să păstrăm stabilitatea politică. (…) Trebuie să dezvoltăm rapid și mai mult proiecte economice cu Statele Unite, care să completeze, dacă vreți, proiectele economice desfășurate în cadrul programelor europene, cu fonduri europene. Trebuie să facem mai mult pentru a explica evoluția vieții politice din România, inclusiv ceea ce s-a întâmplat în alegerile din noiembrie anul trecut, a se explica faptul că aceste alegeri au fost distorsionate prin afectarea șanselor candidaților participați la alegeri. Sunt chestiuni în curs de lămurire cu privire la finanțarea acestor campaniile prezidențiale și, de asemenea, cred că trebuie să facem mai mult pentru a se garanta libera exprimare, discursul liber și a se descuraja orice formă de cenzură a acestui discurs liber”, a răspuns Predoiu.
Acesta s-a declarat convins că, atât la nivelul Cotroceniului, cât și la nivelul Ministerului Afacerelor Istene, la nivelul Guvernului, se vor face pași în această direcție.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google