Senatorul de Constanța Clement Sava a participat marți în Senatul României o conferință intitulată „Predictibilitate legislativă pentru securitate economică și cooperare regională în contextul tehnologiilor emergente”, transformând discuția despre viitorul Portului Constanța într-un diagnostic dur al vulnerabilităților care expun România la riscuri critice de securitate.
Evenimentul, găzduit în Sala Constantin Stere și desfășurat cu sprijinul Institutului pentru Cercetare Legislativă din România și al The Institute for Legislative Analysis din Statele Unite, a reunit reprezentanți diplomatici din Israël, Suedia, Olanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Kazahstan și Albania — o prezență care confirmă interesul internațional pentru dialogul privind securitatea regională și tehnologiile emergente.
Portul Constanța ocupă poziția a 10-a în Europa după volumul de cargo manipulat, gestionând peste 50 de milioane de tone de mărfuri anual. În 2024, portul a procesat 57,6 milioane de tone de cargo, reprezentând o creștere de 16,1% în primele trei luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Prin Constanța trec 96,7% din traficul maritim național — cereale și produse agricole din Ucraina și România, energie sub forma de petrol și gaze naturale, mărfuri manufacturate din Asia, și produse chimice și fertilizanți. Această importanță economică vine, însă, cu o responsabilitate securitară majoră. Un port care manipulează 50 de milioane de tone anual este, prin definiție, o țintă pentru traficul de droguri, traficul de persoane, contrabanda, criminalitatea organizată și amenințările teroriste. Poliția de Frontieră Română a înregistrat, în primele cinci luni ale anului 2025, 13.000 de fapte ilegale la frontieră, din care 7.700 contravenții.
Senatorul Sava a expus vulnerabilități concrete care compromit capacitatea portului de a răspunde la amenințări. Aceste deficiențe au fost confirmate de exercițiile internaționale de simulare a unui atac cibernetic la infrastructură critică, în care Portul Constanța a fost teatrul primului exercițiu de acest gen.
În al doilea rând, protecția cibernetică a sistemelor portuare este inadecvată. Porturile sunt ținte prioritare pentru actori statali și non-statali care exploatează intenționat vulnerabilități în sistemele informatice. Un atac cibernetic asupra sistemelor de control al portului ar putea paraliza operațiunile, ar putea expune containerele cu substanțe periculoase la risc, și ar putea crea oportunități pentru criminalitatea organizată.
În al treilea rând, nu există suficientă capacitate de monitorizare în timp real. Sistemele de supraveghere video, de scanare și de control sunt fragmentate. Nu există o platformă centralizată care să integreze toate aceste date și să le analizeze în timp real pentru a identifica amenințări.
În al patrulea rând, lipsa de standardizare tehnologică face dificilă cooperarea cu alte porturi și cu autorități internaționale. Fiecare sistem folosește protocoale diferite, formate de date diferite, și standarde de securitate diferite, împiedicând schimbul de informații și coordonarea în cazul unei crize.
Dincolo de deficiențele tehnologice, senatorul Sava a identificat o problemă administrativă la fel de critică: birocrația care paralizează operațiunile portuare și descurajează investițiile. Un container care ar trebui să fie procesat în ore durează zile din cauza procedurilor administrative. Un proiect de investiție care ar trebui aprobat în săptămâni durează luni. O decizie care ar trebui luată la nivel de port durează luni din cauza necesității de a obține aprobări de la zeci de instituții diferite. Operatorii portuari, reuniți în asociația Romanian Ports Development, au exprimat o frustrare acută: România se sabotează singură prin incompetență administrativă și lipsa de coordonare instituțională.
Senatorul Sava a propus o strategie numită „diplomația tehnologică” — utilizarea inovației și a tehnologiilor emergente pentru a apăra interesele de securitate și a contribui la stabilitatea regională. Portul Constanța se modernizează prin sisteme de scanare de ultimă generație. Proiectul de modernizare, cu o valoare de 165 de milioane lei (echivalent cu 38,39 milioane euro) și o durată de 2023-2027, are ca obiectiv dotarea cu sisteme de scanare, supraveghere și monitorizare avansate. DP World a lansat un scanner drive-through care a redus inspecția camioanelor de la 7 ore la 2 minute. Aceasta nu este doar eficiență operațională — este o revoluție în capacitatea de a detecta contrabanda și drogurile.
Sistemele de inteligență artificială pot analiza milioane de tranzacții comerciale, rute de transport și modele de comportament pentru a identifica anomalii. Un container care vine din Asia cu o rută neobișnuită, cu o valoare declarată suspectă, cu un consignatar fără istoric comercial — IA poate semnala asta în milisecunde.
Pentru detecția traficului de droguri, IA analizează modele de transport, prețuri și rute, identificând containerele cu risc ridicat. Pentru identificarea traficului de persoane, sisteme biometrice și de monitorizare pot detecta persoane în pericol. Pentru prevenirea contrabandei, algoritmi analizează documente vamale și identifică inconsistențe. Pentru securitate cibernetică, sistemele protejează infrastructura portuară de atacuri și sabotaj. În porturi europene cu sisteme avansate, detecția drogurilor a crescut cu 40-60% după implementarea scanerelor. Traficul de cocaină detectat a crescut de 3 ori în porturi cu sisteme IA. Costul investigațiilor a scăzut cu 50% prin automatizare. La Constanța, implementarea completă a sistemelor va permite inspecția 100% a containerelor cu risc ridicat, comparativ cu 5-10% acum. Va permite detecția traficului de droguri în 2 minute, comparativ cu ore de inspecție manuală. Va preveni milioane de euro în pierderi economice și daune sociale.
Paradoxal, securitatea mai bună înseamnă eficiență mai bună. Porturi cu sisteme de securitate avansate atrag mai mult comerț pentru că sunt sigure și rapide, reduc costurile operaționale prin automatizare, cresc încrederea comercianților în predictibilitate, și generează mai mult venit pentru statul gazdă. Constanța ar putea deveni portul de referință pentru Marea Neagră — o destinație preferată pentru comerț internațional, exact pentru că este sigură și eficientă.
Pentru a reuși, senatorul Sava a subliniat necesitatea unei reforme administrative profunde. Trebuie eliminate procedurile care paralizează operațiunile. Trebuie create instituții rapide, eficiente și responsabile. Trebuie construită o cultură a inovației și a rezultatelor. Constanța este doar începutul. Această abordare poate fi aplicată la alte porturi — Mangalia, Tulcea — la frontiere terestre pentru controlul migrației și contrabandei, la infrastructură critică — energie, comunicații, transport — și la orașe și comunități pentru siguranță publică și prevenire a criminalității.
Senatorul Sava a poziționat România nu ca o țară care se apără pasiv, ci ca o țară care construiește activ o regiune mai sigură și mai prosperă. România este singura țară NATO cu acces direct la Marea Neagră din flancul estic. Suntem singura țară UE cu o frontieră terestră cu Ucraina în conflict. Suntem un hub natural pentru comerț și logistică în regiunea Mării Negre. Prin modernizarea Constanța și implementarea diplomației tehnologice, România consolidează flancul estic al NATO. Securitate mai bună înseamnă deterență mai puternică. Sprijin pentru comerțul european prin porturi sigure și rute comerciale stabile. Combatere a criminalității organizate prin reducerea drogurilor și traficului. Și construire de cooperare regională prin tehnologie și standarde comune cu vecini și parteneri. Până în 2035, România ar putea fi lider regional în securitate portuară și IA, hub de inovație pentru tehnologii de securitate, partener de încredere pentru comerț internațional, și contribuitor esențial la stabilitatea Mării Negre și a flancului estic NATO.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google