Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirmă că orice propunere pentru un proiect suplimentar de transport de gaze în Europa de Sud-Est şi Balcani este binevenită, având în vedere că disponibilitatea gazelor va continua să fie o provocare în viitorul apropiat. Oficialul mai anunţă că România va continua să susţină Republica Moldova cu aprovizionare cu energie. Ministrul Energiei afirmă tototdată că ar fi o greşeală să credem că vom avea parte de un an uşor, ci din contră. Ministrul Virgil Popescu a participat la Baku Energy Week, unul dintre cele mai mari evenimente din domeniul energiei, cu tradiţie, la care participă în fiecare an.
„Astăzi, la forum, am făcut un schimb foarte important de idei la panelul cu tema ”New energy order in the transition period” cu Parviz Shahbazov – ministrul Energiei din Azerbaijan, Baroneasa Nicholson of Winterbourne – Trimisul comercial al prim- ministrului britanic pentru Azerbaidjan, Cristina Lobillo Borrero, director al Energy Policy–Directorate−General for Energy, Comisia Europeană, Jozef Sikela, ministrul Industriilor şi Comerţului din Cehia, Lin Shanqing Vice−Administrator al Administraţiei Naţionale pentru Energie, China, Musadik Malik, ministrul de stat petnru petrol, Pakistan, Péter Sztáray, secretar de stat pentru Securitate Energetică, Ungaria, Constantin Borosan, secretar de stat la ministerul Energiei, Republica Moldova, Guy Lentz, secretar general la International Energy Charter şi de Gordon Birrell, vicepreşedinte executiv la BP”, spune ministrul.
Cu această ocazie el a transmis că ar fi o greşeală să credem că vom avea parte de un an uşor, ci din contră.
„Este nevoie să intensificăm cooperarea pentru a duce mai departe obiectivul de a diversifica sursele şi rutele de aprovizionare cu gaze naturale, precum şi cu energie curată. Prin urmare, orice propunere pentru un proiect suplimentar de transport de gaze în Europa de Sud-Est şi Balcani este binevenită, având în vedere că disponibilitatea gazelor va continua să fie o provocare în viitorul apropiat. Pentru că România va continua să susţină Republica Moldova cu aprovizionare cu energie. De aceea diversificăm sursele de producţie, iar în România energia nucleară este o componentă importată a viitorului mix energetic. Cu energia obţinută la Unităţile 3 şi 4, dar şi de la reactoarele modulare mici vom putea apoviziona şi pe viitor Republica Moldova”, mai spune oficialul.
Cooperarea şi investiţiile sunt acţiuni cheie pentru a obţine independenţa şi securitatea energetică. De asemenea, ministrul a avut miercuri o întâlnire de lucru, la Baku, cu ministrul Economiei din Azerbaijan Mikayil Jabbarov, cu care a discutat despre direcţiile viitoare ale relaţiilor bilaterale, despre întărirea cooperării economice dintre ţările noastre.
„Am continuat dialogul şi pe marginea iniţiativelor care vizează consolidarea parteneriatului în domeniul energiei, inclusiv extinderea portofoliului Socar în România. Îi mulţumesc ministrului Jabbarov pentru deschidere şi susţinere”, spune Virgil Popescu.
Strategia Naţională a Hidrogenului şi Planul de Acţiune
Strategia Naţională a Hidrogenului şi Planul de Acţiune pentru implementarea acestei strategii 2023-2030 sunt două documente importante care au fost elaborate de noi, la Ministerul Energiei, a anunţat miercuri ministrul de resort, Virgil Popescu, pe pagina sa de Facebook. Anunţul ministrului vine după ce ME a lansat în dezbatere publică prima versiune a Strategiei Naţionale a Hidrogenului şi a Planului de Acţiune pentru implementarea sa.
„Strategia şi Planul de Acţiune pot fi consultate şi sugestiile vor putea fi incluse în forma finală”, a precizat Popescu.
Potrivit sursei citate, strategia naţională a hidrogenului combină acţiunile pe termen scurt cu direcţiile de acţiune pe termen lung în vederea eliminării barierelor legislative şi susţinerii investiţiilor critice pe lanţul de producere şi consum în vederea atingerii obiectivelor naţionale în domeniul decarbonizării, în linie cu importanţa tot mai mare pe care o are această resursă la nivelul Uniunii Europene în efortul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
„Este un pas important pe care îl facem pentru viitorul energiei. Aş dori să reamintesc că propunerea legislativă privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi al transporturilor, pe care am iniţiat-o alături de colega mea, doamna deputat Oana Marciana Ozmen, şi alţi colegi parlamentari, a fost adoptată săptămâna trecută de colegii senatori”, a adăugat şeful de la Energie.
Ministerul Energiei a pus miercuri la dispoziţia publicului prima versiune a Strategiei Naţionale a Hidrogenului şi a Planului de Acţiune pentru implementarea sa.
„Publicul interesat este rugat ca în această etapă să transmită comentarii/observaţii cu privire la această versiune de Strategie în scris la adresa de email strategie.hidrogen@energie.gov.ro până la data de 20/06/2023. Recomandările/sugestiile dumneavoastră sunt importante pentru noi! Precizăm faptul că Strategia va parcurge ulterior atât procedura de evaluare strategică de mediu, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării strategice de mediu pentru planuri şi programe, precum şi procedura de transparenţă decizională, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică”, precizează ME.
Conform sursei citate, Strategia Naţională a Hidrogenului şi Planul de acţiune 2023-2030 au fost elaborate având în vedere importanţa majoră în dezvoltarea la nivel naţional a introducerii hidrogenului ca vector energetic, precum şi relevanţa sa strategică în actualul context european al decarbonizării.
Hidrogenul este menţionat şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în a doua parte a anului 2021, se menţionează în document, în capitolul de introducere. Elaborarea unei strategii a hidrogenului cu un plan de acţiuni aferent este susţinută prin Reforma 4, Componenta 6 – Energie. Aceasta vizează dezvoltarea unui cadru de reglementare dedicat tehnologiilor viitorului, în particular pentru hidrogen şi soluţii de stocare, în perspectiva realizării de proiecte compatibile cu principiul „Do no significant harm”.
Conform PNRR, România trebuie să definească şi să aprobe modificările legislative care să înlăture barierele în producţia şi utilizarea pe scară largă a hidrogenului regenerabil.
„Această Strategie prezintă o analiză a sectoarelor relevante dezvoltării hidrogenului, în baza situaţiei actuale din România, cu argumente şi exemple de bune practici din alte ţări europene şi din afara Europei. Strategia evidenţiază viziunea de dezvoltare a economiei hidrogenului, prin definirea unor obiective susţinute de acţiuni concrete. Au fost determinate posibile modalităţi de finanţare, precum şi propuneri de mecanisme de guvernanţă care să susţină implementarea strategiei”, se spune în document.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google