Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, participă joi, 6 iulie, la inaugurarea celui mai scump obiectiv de infrastructură realizat în ultimii 30 de ani în România, la Brăila. Este vorba despre podul peste Dunăre care va fi deschis circulației rutiere începând de azi, de la ora 13.00:
„Este un pod pe care l-aș denumi un pot al speranțelor, un pod al unirii. Un pot al speranțelor pe care și le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România și în sud-estul Europei. Este prima conexiune rutieră din istoria României dintre județele Tulcea și Brăila. Este dovada că statul român știe să investească și să atragă banii europeni, știe să abordeze strategic dezvoltarea regiunilor și știe să creeze oportunități pentru noi locuri de muncă. România își consolidează prin această lucrare de infrastructură inclusiv rolul strategic la frontiera de est de UE și a NATO”, a declarat Grindeanu, la inaugurare.
Podul leagă județele Brăila și Tulcea, dar asigură și legătura dintre provinciile Muntenia, Dobrogea și Moldova. Unul dintre picioarele podului se află aproape de intrarea în orașul Brăila și la doar 10 kilometri de orașul Galați. Traversarea Dunării va fi gratuită în primii ani, iar la început aceasta se va face doar ziua astfel încât muncitorii să poată demonta schelele pe parcursul nopții. Potrivit autorităților române, obiectivul de la Brăila este cel mai lung pod suspendat din România și al treilea din Europa ca dimensiune. De asemenea, podul este cea mai înaltă construcție din România și cea mai scumpă lucrare de infrastructură realizată în ultimii 30 de ani în țară. Lucrarea a costat aproximativ 363 de milioane de euro, iar banii au fost alocați din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Din punct de vedere tehnic, podul are două benzi pe sens, trotuare și o lungime de 1,9 kilometri. Uriașele cabluri de ancoraj care susțin construcția au în compoziție fire de oțel care însumează 81.000 de kilometri. În ceea ce privește drumurile de legătură, acestea sunt realizate doar parțial, urmând să fie finalizate pe parcursul anului. Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19 kilometri si două benzi de circulație pe sens. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin are o lungime de 4,3 kilometri şi a fost proiectat cu o bandă de circulație pe sens. Soseaua care vine de la pod va fi legată de Drumul Expres Galați-Brăila aflat în construcție.
Ciolacu: „Suntem obligați să fim Guvernul care construiește”
Premierul Marcel Ciolacu susține că inaugurarea podului suspendat de la Brăila este un moment simbol al guvernării, iar obligația Cabinetului pe care îl conduce este să fie „Guvernul care construiește!”.
„Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă și de bună calitate! Prin inaugurarea acestui pod spectaculos, România transmite Europei și lumii întregi un mesaj clar. Iar acest mesaj este că vrem, știm și mai ales putem să ne construim destinul ca o națiune europeană puternică și mândră! Podul suspendat pe care ne aflăm este un exemplu în multe privințe. Este un exemplu al muncii în echipă, al cooperării internaționale într-o lume modernă și plină de provocări. Un consorțiu italo-japonez a lucrat cot la cot cu zeci de subcontractori români. Firmele noastre au participat cu sute de oameni și mii de mașini, utilaje, macarale și tehnologie diversificată. Este și un model de investiție publică majoră cu un uriaș efect de multiplicare. Cele 500 de milioane de euro investite în pod s-au întors, în mare parte, în economia românească – mai ales în această regiune. Beneficiare sunt familiile a mii de angajați de la companii din județe precum Brăila, Tulcea și Galați, care au lucrat și lucrează încă la finalizarea întregului obiectiv. Acești bani alimentează de 4 ani economia locală. Acești bani au însemnat, cu siguranță, zeci de mii de vise transformate în realitate în viața de zi cu zi a unor copii, a unor părinți și chiar a unor bunici. Este însă, în egală măsură, și un simbol al Patriotismului Economic pe care l-am pus la baza programului de guvernare. Deschiderea acestui Pod aduce o serie de beneficii importante pentru întreaga zonă. Cel mai clar și direct este economia de timp și de carburant pentru transporturile rutiere, adică posibilitatea ca transportatorii români să poată fi mai competitivi. Pe termen lung, se prefigurează o mult mai intensă activitate în Zona Liberă Brăila, care deja începe să ia avânt prin investiții importante. Iar asta înseamnă apariția a noi locuri de muncă, adică un plus de dezvoltare economică și prosperitate. Este o legătură esențială între sud-estul României și Tulcea, respectiv Delta Dunării, care va crește considerabil numărul turiștilor ce pot ajunge acum cu ajutorul acestui pod, fără a mai apela la varianta bacului. Dar este și un prim pilon la un proiect fundamental al statului român, acela de a fi un actor-cheie în procesul de reconstrucție al Ucrainei.”, a spus Ciolacu.
„Pentru mine și colegii mei, este un prilej de mândrie și cred că asta trebuie să însemne pentru toți românii. Un proiect început de prietenul meu, fost premier, azi europarlamentar, Mihai Tudose, și accelerat la maxim de alt prieten, tot fost premier, azi ministrul transporturilor Sorin Grindeanu. Acest pod devine azi un proiect reușit al României! Un proiect pentru care toți cei care au muncit aici merită felicitați – și fac asta din toată inima, fiindcă pandemia și războiul din Ucraina i-au întârziat, e drept, dar nu i-au putut bloca! Este un pas important și sunt ferm convins că vor urma și alții în următorul an și jumătate. Fiindcă România de azi a devenit pe deplin conștientă de atuurile sale. De aceea, sunt dispus să fac orice efort, alături de colegii mei din Guvernul României, pentru a pune în valoare forța și valoarea națiunii noastre și energiile sale creatoare. Pentru români și viitorul acestei țări, avem obligația să fim, Guvernul care construiește!”, a mai spus premierul.
Ciucă, discurs mistic la inaugurarea Podului Brăila: „Nu întâmplător, podurile sunt unul din cele trei simboluri prezente pe bancnotele UE”
Fostul premier al României, Nicolae Ciucă, a susținut un discurs amplu la inagururarea Podului de la Brăila. Ciucă spune că podul este un simbol care leagă românii și conectează România la UE și la multe rețele economice.
„Avem șansa să pășim pe cel mai mare pod din România și al treilea din UE. E cel mai mare obiectiv de infrastructură de după 1989. Îi felicit pe partenerii din Japonia și Italia. Mulțumim cu toții sprijinului european consistent pentru acest proiect. 85% au fost fonduri europene. E un prilej de mândrie națională. România reia cu sprijinul UE proiectele spectaculoase de infrastructură. Așa trebuie să facem în toate regiunile importante. Avem bani care să schimbe România. Este o perioadă în care stabilitatea și dezvoltarea trebuie să fie obiective fără ideologie politică. Toate țările UE au nevoie ca noi să reușim pentru că suntem la granița unui război nedrept. Țin să reamintesc că una din prioritățile majore ale coaliției este exact dezvoltarea infrastructurii. Primul lucru pe care l-am făcut ca premier a fost să aprob programul de investiții pentru anul 2023. Nu întâmplător, podurile sunt unul din cele trei simboluri prezente pe bancnotele UE”, a spus Ciucă.
Iohannis a dictat PSD și PNL strategia anului viitor
Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, la inaugurarea podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră, că partidele politice trebuie să colaboreze pentru „reforme” și „dezvoltare economică” indiferent de preferințele electorale de anul viitor.
Klaus Iohannis a venit extrem de zâmbitor la inaugurarea podului, fiind însoțit de liberalii Nicolae Ciucă (liderul Senatului) și Lucian Bode (SG PNL), dar și de social-democrații Marcel Ciolacu (premier), Sorin Grindeanu (ministrul Transporturilor), Mihai Tudose (europarlamentar). Șeful statului a stat alături de celelalte oficialități sub un cort amenajat pentru aceștia astfel încât să nu îi bată soarele. Iohannis a stat pe scaun avându-i pe Ciucă în dreapta lui și pe Ciolacu în stânga lui.
„Este cea mai amplă construcție ridicată în România în ultimele trei decenii, este al treilea pod ca mărime din Europa. Îi felicit pe toți cei implicați în acest proiect, pentru eforturile depuse și pentru rezultatul obținut, avem o nouă dovadă cât se poate de puternică a faptului că și în România dacă există voință și seriozitate se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură”, a spus șeful statului, în debutul alocuțiunii sale.
„Construcția aceasta este cu certitudine una din cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, expertiză tehnică și tehnologie de ultimă generație”, a continuat seful statului.
Klaus Iohannis le-a transmis apoi partidelor direcția pentru anul viitor: „Indiferent de poziționările politice, de dezbaterile și obiectivele pe care partidele și le propun pentru anul electoral care urmează, interesele României în materie de reforme și dezvoltare economică trebuie să primeze”.
Cablurile podului pot înconjura de două ori Pământul. Detaliile unui proiect grandios
Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din Europa şi cea mai mare investiţie de infrastructură din ultimii 30 de ani, a fost inaugurat, joi, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. Au mai participat, de asemenea, premierul Marcel Ciolacu, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, dar şi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu şi alţi invitaţi. Podul are o lungine de peste 19 kilometri şi conţine aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oţel. Tablierul metalic este format din 86 de segmente cu o greutate totală de 20.800 de tone. Valoarea actualizată a proiectului depăşeşte 2,5 miliarde de lei.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii convenit, în data de 27.05.2019, încheierea Contractului de Finanţare nr.36 pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” în vederea acordării finanţarii nerambursabile alocată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.
„Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea Dobrogei prin asigurarea unei legături moderne cu coridorul de conectivitate naţional 3 (Bucureşti-Moldova), precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de tranzit pentru traficul internaţional către Bulgaria şi Turcia. Noua legătură va reduce timpul de călătorie, costurile de funcţionare ale vehiculelor şi expunerea populaţiei la poluarea aerului şi a zgomotului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii de-a lungul căilor de acces la Dunăre având ca puncte de trecere în Brăila şi Galaţi”, arată CNAIR.
Compania a precizat, de asemenea, că podul suspendat peste Dunăre este, în momentul de faţă, cea mai mare lucrare de infrastructură din România din ultimii 30 de ani, materializată prin asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia.
„Supranumit «Golden Gate» al României, Podul suspendat peste Dunăre a atins noi înălţimi, distanţa dintre cei doi piloni înalţi de 192,64m, cunoscută şi ca deschiderea centrală, este de 1.120,00m. Această minune inginerească a României are o lungime totală de 1.974,00 m”, a mai precizat compania.
Valoarea totală a proiectului, actualizată prin Actul Adiţional nr. 2/02.02.2022, este de 2.593.608.633,43 lei – 85% fiind contribuţia Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională.
În 12 iunie, ministrul Transporturilor, Sorind Grindeanu, şi directorul CNAIR, Cristian Pistol, au anunţat că au început testele de rezistenţă la suprastructura podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. Cristian Pistol arăta atunci că testările statice şi dinamice la suprastructura Podului – al treilea pod suspendat ca dimensiune din Europa – reprezintă una din etapele importante înaintea deschiderii acestuia.
„Pentru acest proiect de infrastructură s-au folosit aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oţel, iar fiecare cablu are 60 de centimetri în diametru şi susţine tablierul metalic cu ajutorul tiranţilor. Greutatea totală a celor două cabluri principale are 6.700 tone. Tablierul metalic este format din 86 de segmente cu o greutate totală de 20.800 de tone, iar fiecare are o greutate medie de 250 de tone”, a detaliat Pistol.
Podul suspendat are o lungime de 1974,30 metri. Drumul principal (Brăila – Jijila) are o lungime de 19,095 km, iar drumul de legătură cu DN 22 (Smârdan – Măcin) are o lungime de 4,328 km.
În 23 iunie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că în data de 6 iulie vor putea să dea în circulaţie varianta Măcin, iar până la sfârşitul anului va trebui dată în circulaţie şi varianta Jijila. Ministrul a mai spus că o perioadă bună folosirea Podului va fi fără taxă.
Este proiectat să aibă o durată de viață de 120 de ani
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioşteanu a dat publicităţii miercuri mai multe detalii legate de podul suspendat peste Dunăre, care va fi inaugurat joi, la ora 11,00 şi va fi dat în trafic începând cu ora 13,00, fiind un obiectiv proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 de ani.
„Despre noul pod, care nu doar traversează fluviul, ci leagă România peste Dunăre – Mâine, 6 iulie, începând cu ora 13,00, vom da în trafic Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila/Galaţi – Tulcea, acesta fiind cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră”, a scris Irinel Ionel Scrioşteanu pe contul său de Facebook, cu precizarea că „nu se plăteşte taxă de trecere a podului în primii 5 ani”.
Secretarul de stat a prezentat şi un rezumat al volumului de lucrări realizate la podul suspendat peste Dunăre, dar şi alte informaţii legate de acest obiectiv de investiţii, cel mai mare din România de după 1989.
„Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri; înălţimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundaţiei; podul are 3 deschideri: o deschidere principală (1120 m) şi două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean şi de 364,6 metri pe malul tulcean; tablierul metalic cântăreşte 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost #madeinRo la Şantierul Naval Brăila, cu tablă de la Complexul Siderurgic din Galaţi; pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură în premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal. Au o lungime de 81.000 km, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de 2 ori”, mai arată Scrioşteanu.
Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km şi cuprinde două secţiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km.
„Drumul principal Brăila – Jijila (etapa I) are o lungime de 19 km şi este prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin (etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) şi se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin”, potrivit lui Scrioşteanu.
Principalele lucrări prevăzute în contractul de realizare a Podului suspendat peste Dunăre sunt: 2 viaducte de acces, 1 viaduct peste calea ferată, 23,4 km lucrări rutiere (drumuri), 35 poduri, pasaje şi structuri minore, 86 podeţe, 9 noduri rutiere şi sensuri giratorii, 1 Centru de întreţinere şi coordonare, 1 staţie de taxare.
„Podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani; are un centru de monitorizare şi control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalaţi pe pod în punctele esenţiale; pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex şi avansat proiect de testare a unui pod din România; la acest pod, va funcţiona un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic şi a cablurilor. Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecţie care asigură etanşeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat şi monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv; pentru a asigura durabilitate şi protecţie anticorozivă ridicată, tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuţia aerului dezumidificat în spaţiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menţine o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune şi pentru a permite circulaţia pe pod în siguranţă, în orice anotimp”, spune Scrioşteanu.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor precizează că, deşi podul este prevăzut cu trotuare, nu va fi deschis circulaţiei pietonale publice, trotuarele urmând să fie folosite strict pentru mentenanţă.
„Valoarea iniţială a proiectului este de 1.995.932.260 RON, fără TVA, finanţat din fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. – IHI Infrastructure System Co. Ltd. În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relaţia parţială, cu descărcare în judeţul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede. La puţin timp de la preluarea mandatului de secretar de stat, în data de 24 februarie 2020, am efectuat prima vizită pe acest şantier şi am coborât 40 metri în pământ, unde se lucra la radierul primului bloc de ancoraj. De atunci, am coordonat şi m-am implicat permanent în evoluţia lucrărilor şi mă bucur că am făcut echipă cu colegii din minister şi CNAIR, dar şi cu antreprenorul şi ceilalţi factori implicaţi, ajungând astfel la punctul în care acest obiectiv major al României va fi dat în trafic”, a completat Scrioşteanu.
Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din Europa şi cea mai mare investiţie de infrastructură din ultimii 30 de ani, a fost inaugurat, joi, iar circulația pentru mașini este permisă după ora 13.00. Podul are o lungine de peste 19 kilometri şi conţine aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oţel. Tablierul metalic este format din 86 de segmente cu o greutate totală de 20.800 de tone. Valoarea actualizată a proiectului depăşeşte 2,5 miliarde de lei.
Toate detaliile tehnice din spatele acestui proiect:
– lungimea totală a podului este de 1974,3 metri;
– înălțimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundației;
– podul are 3 deschideri: o deschidere principală (1120 m) și două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean și de 364,6 metri pe malul tulcean;
– tablierul metalic cântărește 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost fabricate în România la șantierul naval Brăila, cu tablă de la Complexul Siderurgic din Galați;
– pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură în premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal. Au o lungime de 81.000 km, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de două ori;
– turnarea celor 4 piloni s-a făcut în sistem continuu, iar mecanismul de cofrare glisant a fost ghidat prin laser și au fost realizați aproximativ 2 metri la fiecare 24h;
– cei 4 piloni principali ai podului sunt goi pe interior și sunt dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță;
– rosturile de dilatare au fost comandate și produse special pentru acest pod și asigură: +/- 1 metru pe malul brăilean și +/- 1.26 metri pe malul tulcean;
– pentru construcția podului, s-au folosit 200.000 m3 beton armat, 25.000 tone oțel beton, 6.700 tone oțel pentru cele 2 cabluri principale, 8.600 metri coloane forate;
– 14.000 tone asfalt au fost așternute doar pe pod;
– pentru execuția drumurilor, s-au folosit 1.4 mil. m3 umpluturi, 280.500 m3 material granular, 97.000 m3 beton armat, 6.500 tone oțel beton, 17.000 metri coloane forate;
– suprafața asfaltată a drumurilor este de 312.130 m2;
– lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km, după cum urmează:
Drumul principal Brăila – Jijila (Etapa I) are o lungime de 19 km si este prevăzut cu două benzi de circulație pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete
Drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin (Etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) și se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin
Principalele lucrări prevăzute în cadrul contractului:
– Podul suspendat peste Dunăre
– 2 viaducte de acces
– 1 viaduct peste calea ferată
– 23,4 km lucrări rutiere (drumuri)
– 35 poduri, pasaje și structuri minore
– 86 podețe
– 9 noduri rutiere și sensuri giratorii
– 1 Centru de Întreținere și Coordonare
– 1 stație de taxare
Mai mult:
– este proiectat să aibă o durata de viața de 120 de ani;
– are un centru de monitorizare și control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalați pe pod în punctele esențiale;
– pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex și avansat proiect de testare a unui pod din România;
– la acest pod, va funcționa un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic și a cablurilor. Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecție care asigură etanșeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat și monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv;
– pentru a asigura durabilitate și protecție anticorozivă ridicată, tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuția aerului dezumidificat în spațiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menține o umiditate relativă sub 40% pentru a nu exista coroziune și pentru a permite circulația pe pod în siguranță în orice anotimp;
– podul este prevăzut cu trotuare, însă acestea vor fi folosite strict pentru mentenanța acestuia, nu vor fi deschise circulației pietonale publice;
– nu se plăteșta taxa de trecere a podului în primii cinci ani.
Valoarea inițială a proiectului este de 1.995.932.260 RON, fără TVA, finanțat din fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. – IHI Infrastructure System Co. Ltd.
În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relația parțială, cu descărcare în județul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google