O criză profundă zguduie din temelii Partidul Național Liberal, după ce conducerea formațiunii a decis duminică seară să se îndrepte în instanță împotriva propriilor foști șefi. Vizate direct de această acțiune sunt figuri cheie ale trecutului recent, printre care fostul președinte Nicolae Ciucă și fostul secretar general Lucian Bode, alături de alți reprezentanți ai vechii aripi de conducere.
Măsura radicală survine în contextul în care PNL a pierdut definitiv procesul intentat Autorității Electorale Permanente (AEP), fiind nevoit să achite o sumă de peste 14,1 milioane de lei reprezentând fonduri a căror decontare a fost respinsă sau contestată în urma campaniei prezidențiale din 2024. Întrucât instanța supremă a respins recursul liberalilor, dosarul a ajuns deja în faza de executare silită prin intermediul ANAF, punând o presiune financiară uriașă pe bugetul partidului. Actuala echipă de conducere, sub coordonarea lui Ilie Bolojan, susține că datoriile masive și situația critică în care a ajuns formațiunea se datorează unor contracte defectuoase de promovare și publicitate – printre care și cele legate de campaniile editoriale sau panourile de propagandă din perioada electorală. Prin demersurile juridice inițiate, liberalii încearcă să stabilească responsabilitățile financiare și să recupereze sumele pierdute de la cei care au condus partidul și au aprobat angajamentele economice respective.
Conducerea Partidului Național Liberal a decis să le acorde un termen de 10 zile membrilor care au contestat în instanță hotărârile partidului pentru a-și retrage acțiunile și a-și clarifica viitorul politic. Decizia, anunțată luni, 9 noiembrie, de deputatul Robert Sighiartău, vine după luni de conflicte interne și mai multe înfrângeri judiciare ale conducerii PNL în procesele deschise de gruparea adversă lui Ilie Bolojan. Instanțele au suspendat inclusiv hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, prin care fusese aleasă conducerea partidului și modificat statutul liberalilor.
Deputatul PNL Robert Sighiartău a prezentat luni, într-o postare pe Facebook, principalele hotărâri adoptate duminică, 8 noiembrie, în ședința Biroului Politic Național. Printre acestea se numără o decizie care îi vizează direct pe membrii partidului implicați în litigiile judiciare împotriva propriei formațiuni.
Conflictul juridic a fost declanșat de un grup de 18 liberali, printre care se numără Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Contestatarii au reclamat nereguli în procedurile care au dus la convocarea Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, precum și în adoptarea hotărârilor prin care au fost schimbate conducerea și statutul formațiunii. La congres, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, cu 1.769 de voturi favorabile, iar delegații au aprobat o nouă formulă de conducere, din care făceau parte Dan Motreanu, în calitate de prim-vicepreședinte, și Robert Sighiartău, ca secretar general. Tot atunci, congresul a adoptat o hotărâre prin care partidul își reconfirma opoziția față de o guvernare alături de PSD și prevedea excluderea membrilor care ar fi susținut constituirea unui asemenea executiv, contrar deciziilor partidului. O altă hotărâre solicita demisia unor lideri liberali, printre care Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, fiind prevăzută declanșarea procedurilor de excludere în cazul refuzului acestora.
Deciziile au fost contestate în justiție, adversarii conducerii Bolojan susținând că organizarea congresului și modificarea statutului nu au respectat procedurile legale și statutare. Disputa internă s-a transformat într-o succesiune de înfrângeri judiciare pentru conducerea partidului. Pe 18 iunie, Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile adoptate de conducerea PNL privind sancționarea parlamentarilor care ar fi votat pentru învestirea Guvernului Veștea. Ulterior, la 1 iulie, Tribunalul București a suspendat hotărârea Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie prin care fusese convocat Congresul PNL. Cea mai importantă decizie a venit pe 8 iulie, când Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar din 21 iunie.Măsura a vizat inclusiv alegerea noii conduceri, modificarea statutului, hotărârile politice adoptate de congres și o serie de decizii ulterioare ale Biroului Permanent Național. Conducerea PNL a contestat hotărârile, însă apelurile au fost respinse de Curtea de Apel București. La 21 august 2026, gruparea condusă de Ilie Bolojan pierduse definitiv toate cele patru litigii privind suspendarea deciziilor contestate. Caracterul definitiv privește însă hotărârile pronunțate în procedurile de suspendare, nu soluționarea pe fond a cererilor de anulare. Cu alte cuvinte, instanțele au stabilit că efectele unor hotărâri ale partidului trebuie suspendate temporar, fără a decide definitiv dacă acestea sunt sau nu legale.
În paralel cu tentativa de încheiere a conflictelor interne, conducerea liberală a aprobat duminică deschiderea negocierilor pentru fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei, formațiunea condusă de fostul premier Ludovic Orban. Decizia reprezintă prima etapă a proiectului denumit „Polul Modernizării”, prin care PNL urmărește constituirea unei alternative de centru-dreapta pentru alegerile din 2028. Totodată, liberalii au decis constituirea unor comisii de specialitate, inclusiv cu participarea unor experți din afara partidului, care să elaboreze propuneri de politici publice. În ședința de duminică a fost aprobată și inițierea procedurilor pentru recuperarea unor sume aferente facturilor neachitate sau contractelor încheiate fără respectarea prevederilor statutare.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google