Planul Național de Redresare și Reziliență: Constanța, din nou, irelevantă pe harta banilor

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează, începând cu data de 8 februarie, dezbaterile publice pe mai multe domenii specifice pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență adoptat în contextul crizei COVID-19. Consultările vor fi axate pe teme specifice abordării PNRR, spre exemplu: Cum susținem Noua Generație; Cum stimulăm dezvoltarea la firul ierbii; Cum dezvoltăm inteligent și durabil marile orașe și altele.

Înscrierile sunt deja deschise, pentru a participa la consultarea pe unul sau mai multe domenii toți cei interesați pot completa formularul de AICI! Cei care se înscriu prin formular vor primi în ziua evenimentului link de conectare pe platforma Webex. Dacă nu doriți să intrați în dezbatere, ci doar să urmăriți discuțiile, acestea vor fi transmise live și pe Facebook, unde se pot posta întrebări și comentarii.

Suntem încă departe de a recupera decalajul de dezvoltare față de media europeană. Evoluția în termeni reali a PIB per capita indică acest lucru. Creșterea economică în sine nu garantează bunăstare pentru toți, de aceea aspectele calitative ale ocupării trebuie să asigure o distribuție echitabilă a
efectelor creșterii la nivelul tuturor categoriilor sociale. Evoluția veniturilor românilor din ultimii ani a continuat să perpetueze un nivel ridicat al inegalității. România se afla pe locul 2 în clasamentul celor mai inegale venituri mult peste media europeană 7,08% față de 4,99%. Decalajele între mediul urban și mediul rural nu s au redus în ciuda ratelor de creștere susținută. Populația României în special în mediul rural trăiește în condiții extrem de precare. În 2019, 22% din populația României nu avea acces la grup sanitar în locuință, față de 1,6%, media UE fiind 27%. Acest model de dezvoltare este unul nesustenabil. În toți acești ani nu s-a făcut nimic pentru a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor. Preocuparea pentru o utilizare mai eficientă a
resurselor a lipsit din abordarea creșterii în România. Forța de muncă ieftină a fost principala pârghie pentru atragerea investițiilor.

Următorii doi ani vor fi ani extrem de dificili. Ritmul de creștere a datoriei publice este de-a dreptul halucinant: până la finalul anului 2022 datoria publică va depăși 60% din PIB. De asemenea, deficitul bugetului public continuă să crească, urmează să ajungă în 2022 la 12,5%. Rata șomajului se estimează că va rămâne chiar și după doi ani mult peste nivelul din 2019.

În acest context, Mecanismul European de Rezilienţă şi Redresare va aduce în România peste 30 de miliarde de euro. Conform evaluărilor Băncii Mondiale, România are un deficit de finanțare semnificativ de aproximativ 83 de miliarde EUR, dacă se compară nevoile de investiții prevăzute în diversele strategii și planuri cu sursele de finanțare disponibile. România va beneficia de 30,5 miliarde de euro din acest mecanism pentru a finanţa Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Banii vor merge în infrastructură, spitale, combaterea schimbărilor de climă, digitalizare, sprijinirea mediului de afaceri şi crearea de locuri de muncă.

Cine țipă, primește: Cluj primește de ZECE ORI mai mult decât Constanța

Județul Constanța, de regulă aproape irelevant la București când vine vorba de finanțare, este și de această dată tratat… la fel. Conform alocărilor PNRR, la Constanța se vor vira puțin peste 323 milioane de euro, la fel ca județul Iași, dar incomparabil cu județele Ardealului, de exemplu care continuă să absoarbă bani într-o veselie. Vorbim aici despre Cluj – peste 3 miliarde de euro – deci de zece ori mai mult, Brașov – peste 434 milioane de euro, Sălaj – peste 425 de milioane de euro sau Bihor – care sare cu mult peste miliard. Despre Tulcea ce mai vorbim? Va primi 205,3 milioane lei, la fel ca sudul abandonat și subdezvoltat: Ialomița, Călărași, Teleorman, Gurgiu ș.a.

pnrr

Investițiile în Sănătate și digitalizare rămân la stadiul de declarații politice

De digitalizarea administrației beneficiază prin PNRR doar ANAF și sistemul judiciar, acestora li se adaugă investițiile pentru echipamente în sectorul Educație și Sănătate, însă raportat la nevoile celor două domenii investițiile sunt nesemnificative. Este știut însă faptul că întreg sistemul public are nevoie de digitalizare. Sistemul de calcul și de administrare a pilonului public de pensii este unul aproape de colaps, de anul viitor salariații pentru care angajatorii nu au achitat contribuțiile sociale reținute nu vor putea să includă perioadele lucrate ca stagiu de cotizare, ceea ce va pune o presiune enormă pe sistem. Dar, așa cum vedem de altfel în aceste zile forța de muncă nu prezintă interes pentru actuala putere politică.

Deși în pandemie am văzut limitări în funcționare la nivelul multor sisteme. România își propune investiții foarte mici pentru întărirea rezilienței. Ca urmare la următoarea criză indiferent de ce formă va îmbrăca acesta vom fi la fel de puțin pregătiți ca și în cazul crizei actuale. Ar fi trebuit să folosim această oportunitate pentru a identifica și a consolida lanțurile de aprovizionare expuse șocurilor externe. Chiar și în cazul Sănătății investițiile pentru creșterea rezilienței sunt foarte mici. Nu există nici un fel de investiții pentru a îmbunătăți sistemului de prevenție în domeniul sănătății. De asemenea, Sănătatea și securitatea la locul de muncă nu este vizată, deși condițiile de muncă au devenit mult mai precare în condiții de pandemie.

Blocul Național Sindical vrea revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență

Avem nevoie de un nou model de creștere, transmite Blocul Național. Astfel, potrivit BNS, ar trebui să valorificăm oportunitatea alocărilor semnificative pentru reducerea decalajelor dar și pentru o dezvoltare sustenabilă:

Plecand de la cele de mai sus consideram ca Planul National de Redresare si Rezilienta ar trebui sa reflecte agenda nationala a Romaniei pentru reforme si investitii, concepute in conformitate cu obiectivele de politica ale UE, axate in jurul tranzitiei verzi si tranzitiei digitale. Agenda nationala de dezvoltare ar trebui sa fie stabilita prin consens de clasa politica si de partenerii sociali. Pana la urma care este strategia de dezvoltare a Romaniei? 70% din resursele alocate prin PNRR ar trebui consumate in primii doi ani. In lipsa unui suport din partea intregii clasei politice si a societatii civile, in special a partenerilor sociali, aceasta oportunitate nu va putea fi valorificata. Aceasta oportunitate de finantare ar trebui maximizata in utilizare, vizand proiecte de investitii mature ce pot fi finalizate intr-o perioada scurta de timp si in acelasi timp care sa antreneze coeziune economica, sociala dar si regionala. Consideram ca in elaborarea PNRR este nevoie de o mai buna echilibrare in abordarea investitiilor, intre interesul economic si cel social. In acest moment in opinia noastra PNRR este complet dezechilibrat in favoarea componentei economice si ca de obicei oamenii aproape ca nu conteaza. De altfel contributia PNRR la coeziunea sociala este extrem de redusa, atat sub aspectul ponderii alocarii catre acest obiectiv (doar 11% din total alocari), sub aspectul domeniilor vizate (doar Sanatate si Educatie), dar mai ales sub aspectul nivelului acestei interventii. Interventiile sunt doar la nivel de infrastructura si totodata cu un impact foarte limitat. Din pachetul total de investitii din Cadrul Financiar Multianual – Educatia primeste putin sub 4% din valoare investitiilor totale. Consideram ca alocarea este mult subdimensionata daca avem in vedere infrastructura scolara extrem de precara, in special in mediul rural. Sunt inca extrem de multe unitati scolare ce functioneaza fara autorizatii, fara apa curenta sau cu grup sanitar in afara scolii. Ce facem cu restul infrastructurii scolare? Cum vom reusi sa facem fata unei posibile noi crize ca cea pe care tocmai o traversam?”, au transmis sindicaliștii de la BNS.

Avand în vedere aspectele sesizate mai sus BNS propune:

  • Intregul document ar trebui restructurat pentru a respecta cerintele Comisiei pentru acest document, asa cum am aratat mai sus in multe puncte documentul propus nu respecta indicatiile transmise de Comisie. Documentul trebuie restructurat plecand de la obiectivele comunicate si avand ca element central recomandarile de tara si initiativele flagship ale Comisiei.
  • Alocarea resurselor trebuie sa fie un proces transparent, atat in cazul PNRR, cat si in cazul Programelor operationale. Trebuie sa se faca cunoscut inca din acest stadiu ce anume se finanteaza si din ce program.
  • PNRR trebuie sa fie un document asumat la nivel politic dar si la nivelul societatii civile, reprezinta o uriasa alocare pentru investitiii si trebuie sa ne asiguram ca decizia de selectie a domeniilor de interventie este una echilibrata si in interesul tuturor.
  • Romania nu poate pierde din nou startul. Tranzitia verde si digitala dar si cresterea rezilientei trebuie sa fie elementele centrale in selectia investitiilor. Ar trebui sa folosim aceasta oportunitate si pentru a sustine tinte mai ambitioase in domeniul energiei, principalele tinte asumate de Romania in Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice, asa cum de altfel a sugerat si Comisia Europeana.
  • Investitiile selectate ar trebui sa reprezinte investitii de interes national sau investitii strategice, in mod real posibil de realizat avand in vedere calendarul foarte strans de executie.
  • Orientarea investitiilor trebuie sa fie realizata avand in mod real ca obiective asigurarea coeziunii sociale, economice si regionale, intr-o abordare echilibrata astfel incat investitiile finantate sa asigure premisele pentru crestere sustenabila si totodata sa contribuie la reducerea inegalitatilor si a disparitatilor pentru regiuni.
  • Constructia PNRR ar trebui sa plece de la nevoi de investitii majore, trebuie evaluat impactul acestora si in functie de acestea trebuie stabilite prioritatile. Stabilirea modului de prioritizare a nevoilor de investitii, având în vedere resursele limitate, este un proces care necesită corelarea dovezilor științifice cu alegerile politice.
  • Mai mult, unele din pachetele de investitii necesita in mod cert si o pregatire a personalului pentru a utiliza in mod eficient investitiile realizate. Abordarea investitiilor ar trebui sa fie una integrata, cu toate componentele asigurate dintr-o sursa de finantare, mai ales avand in vedere ritmul in care se va implementa acest plan.
  • Educatia, Sanatatea, pregatirea fortei de munca pentru provocarile ridicate de tranzitia verde si tranzitia digitala trebuie sa reprezinte prioritatile PNRR. Imbunatatirea preventiei in Sanatate este esentiala pentru cresterea rezilientei. Digitalizarea serviciilor de utilitate publica ar trebui de asemenea sa reprezinte una din prioritatile PNRR.
  • Proiectele de investitii sustinute trebuie sa aiba o puternica componenta sociala, atat in cazul firmelor beneficiare direct, dar si in cazul celor ce se vor ocupa de executia de lucrari / furnizarea de echipamente, acestea trebuie sa reprezinte modele de responsabilitate sociala. Unul din criteriile de selectie a planurilor dar si de unul din criteriile de achizitie pentru proiectele finantate din PNRR trebuie fie existenta unui contract colectiv de munca la nivelul de unitate, acolo unde legea obliga la negocieri colective. Aceasta propunere se regaseste de altfel si in Ghidul pentru aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în implementarea fondurilor europene structurale si de investitii.
  • Ar trebui folosita aceasta oportunitate pentru elaborarea si sustinerea unei politici publice pentru stoparea exodului fortei de munca, in special forta de munca tanara.

Consultări pentru actualizarea PNRR – ziua 4: Mediu de afaceri, ecosisteme antreprenoriale, respectiv Cercetare, inovare, digitalizare

Consultările pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență au continuat astăzi la sediul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene prin dezbaterea propunerilor pentru următoarele domenii: Mediu de afaceri, ecosisteme antreprenoriale, respectiv Cercetare, inovare, digitalizare. La reuniuni au participat reprezentanții ministerelor de linie și ai entităților relevante în aceste domenii. În cadrul dezbaterilor, Marius Vasiliu, secretar de stat MIPE, a insistat asupra importanței pe care o are PNRR din perspectiva reformelor necesare României:

Față de ceea ce am precizat ieri privind criticile Comisie Europene asupra bucăților transmise, încercăm să corelăm lista de investiții cu prevederile Regulamentului și cu solicitările Comisiei Europene”, a declarat secretarul de stat MIPE. Acesta explicat că în primii 2 ani România va putea încasa sume de la Comisia Europeană în baza îndeplinirii unor pași sau a unor reforme care nu sunt bazate pe proiecte. Aceste sume vor putea fi considerate avans pentru reformele asumate, dacă acestea sunt precedate de crearea unui cadru instituțional și legislativ prin politici, strategii sau acte normative. PNRR și reformele finanțate pot fi implementate până la 31 august 2026.

În cadrul dezbaterii privind Mediu de afaceri, ecosisteme antreprenoriale, reprezentanții Ministerului Economiei au propus ca prin intermediul PNRR să fie finanțate instrumente financiare, dar și simplificarea vieții antreprenorilor prin digitalizare. În ceea ce privește dezvoltarea domeniului Cercetare, inovare, digitalizare, în timpul reuniunii reprezentanții ministerului de linie au atras atenția că propunerile lor anterioare nu au fost luate în considerare, deși au făcut demersuri prin cinci canale diferite. Astăzi, au propus un set de reforme structurale care să conducă la o mai bună finanțare a sectorului de cercetare, la  internaționalizarea cercetării și la valorificarea economică a rezultatelor cercetării. În domeniul digitalizării reformele propuse  sunt orientate către digitalizarea registrelor de date guvernamentale, interconectarea și interoperabilitatea sistemelor informatice existente, actualizarea serviciilor digitale și lansarea unora noi, promovarea tehnologiilor care cresc calitatea vieții.

Dezbaterile MFE

Potrivit programului elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, lista dezbaterilor este următoarea:

8 Februarie

11:00 Cum susținem Noua Generație? Politici pentru copii și tineri, educație formală și non-formală, oportunități

14:00 Cum stimulăm dezvoltarea la firul ierbii. Dezbatere Dezvoltare rurală

9 Februarie:

10:00 Cum dezvoltăm inteligent și durabil marile orașe? Dezbatere cu Asociația Municipiilor

15:00 Cum valorificăm resursele mediului de afaceri. Dezbatere pe competitivitate economică și digitalizare

10 Februarie

10:00 Resurse pentru modernizare în regiuni și județe. Dezbatere cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene

18:00 Implicarea Societății Civile Cum folosim experiența ONGurilor în elaborarea PNRR?

11 Februarie

11:00 Cum generăm schimbări reale pentru cei mai vulnerabili. Dezbatere privind soluțiile anti-sărăcie în PNRR

15:00 “La Țară ca afară”. Cum reducem decalajul rural-urban? Dezbatere cu Asociația Comunelor din România

12 Februarie

11:00  Tranziția verde. Dezbatere pe Mediu și Schimbări Climatice

15:00 Prioritățile partenerilor de dialog social. Dezbatere cu sindicate și patronate

18 Februarie

18:00 Tranziția către servicii și infrastructură de sănătate moderne. Dezbatere pe reformele necesare în sănătate

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.