România traversează în 2026 cea mai dură scădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani, potrivit celor mai recente date ale INS, pe fondul a ceea ce articolul numește „Planul Bolojan”. Inflația accelerată și deprecierea salariilor reale au împins nivelul de trai înapoi cu aproximativ un deceniu și jumătate, iar veniturile populației sunt erodate de la o lună la alta.
În paralel, economia este lovită de un fenomen descris drept o „taxă ascunsă”, care mușcă zilnic din banii fiecărui cetățean: scumpirile. Datele privind indicele prețurilor de consum indică o creștere abruptă a inflației în doar câteva luni, de la 4,9% în primăvara anului trecut la 9,9% în martie 2026. Potrivit analizei citate, această explozie nu este prezentată ca un accident economic, ci ca efect direct al majorărilor de taxe, în special creșterea TVA și a accizelor, măsuri care au lovit „economia reală”. În lipsa acestor intervenții fiscale, susțin analizele economice invocate, inflația s-ar fi menținut la un nivel considerat suportabil, de aproximativ 4,5%. În schimb, în actualul context, România ajunge să fie descrisă drept „campioana” scumpirilor din Uniunea Europeană: cu o rată a inflației de două ori mai mare decât a următoarei țări din clasament și de peste trei ori peste media UE. Diferența se vede imediat în viața de zi cu zi, prin devalorizarea constantă a banilor la fiecare cumpărătură, iar povara este resimțită cel mai puternic de gospodăriile cu venituri mici și medii.
Dincolo de prețuri, tabloul devine și mai apăsător când sunt privite salariile reale. După o perioadă de stabilitate până în primăvara lui 2025, puterea de cumpărare a intrat pe un trend descendent abrupt, cu opt luni consecutive de scădere. La nivel național, puterea de cumpărare a salariului mediu este indicată ca fiind în declin cu 7,4% în doar nouă luni. Schimbarea este cu atât mai brutală în raport cu dinamica recentă: de la creșteri ale veniturilor reale de peste 8% la jumătatea lui 2024, s-a ajuns la un recul de -5% la începutul lui 2026. Articolul descrie această răsturnare drept cea mai severă lovitură dată bugetelor familiilor de la criza financiară încoace. Efectele „Planului Bolojan” sunt o contrazicere a promisiunilor de dezvoltare: consolidarea fiscală pune presiune pe consum, iar valoarea reală a salariilor și pensiilor continuă să se deterioreze. Combinația dintre taxe mai mari și venituri reale în scădere a generat o criză de lichiditate în gospodării și ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea economică a populației pe termen scurt și mediu.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google