După victoria istorică a partidului TISZA la alegerile parlamentare din 12 aprilie, Ungaria intră într-o fază de tranziție accelerată, în care noua putere își asumă explicit „resetarea” arhitecturii construite de FIDESZ în cei 16 ani de dominație politică a lui Viktor Orbán. Pe baza rezultatelor oficiale parțiale, TISZA – partid conservator, dar pro-european, condus de Péter Magyar (45 de ani) – este creditat cu 138 de mandate din totalul de 199 ale Adunării Naționale, adică o super-majoritate de două treimi, în timp ce FIDESZ ar coborî la aproximativ 53–55 de mandate. O asemenea majoritate nu este doar o victorie electorală, ci un instrument constituțional: permite modificarea Constituției, schimbarea conducerii unor instituții-cheie, numirea Procurorului General, schimbarea președintelui Curții Constituționale, ridicarea imunității unor demnitari de rang înalt și chiar demiterea șefului statului – ales indirect, prin votul parlamentarilor – precum și decizii privind trimiterea trupelor ungare în afara țării, conform legislației maghiare privind voturile de două treimi.
În acest context, prima decizie majoră anunțată de Péter Magyar a fost una externă, cu miză financiară și politică imediată: o succesiune de vizite la Varșovia, Viena și Bruxelles, cu obiectivul declarat de a recupera fondurile europene înghețate. În varianta citată de Politico, suma indicată este de 17 miliarde de euro, în timp ce în declarațiile ulterioare din conferința de presă apare și reperul „aproximativ 20 de miliarde de euro” blocate de la bugetul UE. Mesajul este limpede: super-majoritatea TISZA ar permite adoptarea rapidă a reformelor judiciare și instituționale cerute de Bruxelles, reforme care au fost amânate sau respinse în anii guvernării Orbán, marcată de conflict cu instituțiile europene și de acuzații recurente privind derapaje de la statul de drept. În paralel, victoria TISZA este prezentată ca o posibilă soluție la una dintre cele mai „spinoase” probleme pentru Europa: blocajul impus de Orbán asupra pachetului de sprijin european pentru Ucraina, estimat la 90 de miliarde de euro, veto care ar putea fi ridicat de noua majoritate. În plan intern, Péter Magyar a ridicat miza chiar din noaptea victoriei și în primele ore de după: a cerut demisia imediată a președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, și a „tuturor liderilor de stat numiți de Viktor Orbán”, într-un mesaj de tip „curățenie totală”, cu ținte nominale instituționale. Lista invocată include șefii Curții Supreme, Curții Constituționale, Curții de Conturi, Oficiului Justiției, Oficiului Concurenței și Autorității pentru Media – adică exact nodurile prin care FIDESZ și-a securizat controlul asupra statului în ultimul deceniu și jumătate. Magyar a transmis și o avertizare directă pentru perioada de tranziție: Viktor Orbán ar trebui să se abțină de la orice măsură care ar limita competențele viitorului guvern, sugerând temerea că vechea putere ar putea încerca să lase „mine” administrative sau legale înainte de predarea efectivă a guvernării.
Mesajul politic central al lui Magyar este reancorarea Ungariei în Europa, cu o retorică explicită: „Locul Ungariei este în Europa”, a spus el în fața câtorva mii de susținători în centrul Budapestei, după ce rezultatele aproape finale au confirmat scorul zdrobitor. În aceeași cheie, el a promis restabilirea sistemului de „frâne și contraponderi” și a anunțat intenția de aderare la Parchetul European (EPPO), instituție care investighează infracțiuni financiare transnaționale și care, în logica opoziției, ar putea deveni un instrument de presiune reală asupra rețelelor de influență și finanțare asociate regimului Orbán. Dincolo de simbol, mesajul este unul de reconstrucție instituțională: „instituțiile trebuie să fie din nou în slujba cetățenilor, nu a unui partid”. Într-o altă linie, dar convergentă, Magyar a anunțat că noua majoritate va declanșa un amplu proces de reformă având în centru modificarea Constituției adoptate în era Orbán – o Constituție criticată repetat atât de opoziția internă, cât și de instituții europene, pentru mecanismele prin care a concentrat puterea politică și a redus spațiul de control democratic. Liderul TISZA a vorbit despre o „resetare profundă” și a susținut că legea fundamentală trebuie să fie „expresia voinței poporului, nu a unei singure puteri politice”. În această logică, revizuirea Constituției este prezentată ca un act de redare a echilibrului între instituții și de eliminare a mecanismelor care au permis perpetuarea unui model de partid-stat. „Nu este vorba doar despre schimbarea unor articole, ci despre reconstrucția modului în care funcționează statul”, a insistat el, indicând independența justiției și controlul democratic drept priorități.
În paralel cu mesajele instituționale, Péter Magyar a încercat să definească și profilul politic al viitorului guvern: unul „al tuturor ungurilor”. Într-o postare pe Facebook, el a mulțumit „tuturor ungurilor din țară și din întreaga lume” și a calificat rezultatul drept o împuternicire istorică, afirmând că TISZA a obținut „cel mai mare număr de voturi din istorie”. El a promis că va lucra „în următorii patru ani pentru o Ungarie liberă, europeană, funcțională și umană”, iar într-o formulă cu încărcătură personală și religioasă a scris: „În calitate de prim-ministru, voi munci zi de zi și clipă de clipă pentru securitatea și dezvoltarea țării noastre și pentru bunăstarea poporului ungar. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.
În prima conferință de presă, Magyar a cerut ca parlamentul să fie convocat „cât mai rapid posibil” și a spus că se așteaptă ca tranziția să fie cât mai scurtă. Tot acolo, a reluat ideea că victoria este un vot pentru „o schimbare completă de regim” și a indicat că voturile din diaspora ar putea împinge scorul final al TISZA chiar la 141–142 de mandate din 199, consolidând și mai mult capacitatea de a rescrie regulile jocului. În același timp, el a menționat că una dintre sarcinile esențiale ale viitorului guvern este deblocarea banilor europeni, iar într-o nuanță care a atras atenția, le-a mulțumit Moscovei și Beijingului pentru că au acceptat decizia cetățenilor ungari – o formulare care sugerează preocuparea de a evita escaladări externe într-o perioadă de reașezare internă. Întrebat despre „secretul” victoriei, Péter Magyar a construit o critică directă la adresa guvernării Orbán, pe care a acuzat-o că a vorbit obsesiv despre geopolitică și războaie, ignorând problemele concrete ale societății. El a spus că guvernul TISZA va fi „guvernul păcii”, spre deosebire de guvernul Orbán, care „nu a vorbit de sănătate, educație, de criza costurilor ridicate”, ci a jucat „un joc de șah la nivel înalt”, discutând despre SUA, Rusia, Iran, Ucraina și „despre orice cu excepția problemelor care îi afectează pe cetățenii din Ungaria”. În această cheie, el a susținut că „milioane de oameni au spus ‘Nu’” acestui tip de politică. A completat cu o teză de campanie: istoria Ungariei „nu se scrie la Moscova, Washington, Bruxelles”, ci „pe străzile din Ungaria”, iar strategia lui a fost să meargă „la pas” prin comunități, inclusiv din afara granițelor.
Aici apare și componenta românească, pe care Magyar a introdus-o explicit în conferința de presă. El a reluat episodul din 2025, când – în contextul alegerilor prezidențiale din România – s-a opus susținerii acordate de FIDESZ candidatului George Simion și a descris gestul simbolic prin care a mers pe jos până la Nagyvárad/Oradea, în Partium, „făcând un milion de pași”, trecând prin sate mici din Ungaria și din Transilvania, „către surorile și frații noștri de peste granițe”. A spus că „asta e politica” și că acest tip de contact direct „i-a emoționat pe oameni”. În același registru, articolul amintește că Magyar a mai invocat public acest episod, inclusiv la 10 mai 2025, când a acuzat că Viktor Orbán i-ar fi „trădat” pe maghiarii din afara granițelor prin mesajul favorabil transmis lui Simion, iar după turul decisiv al alegerilor din România a prezentat înfrângerea lui Simion și ca un eșec politic pentru Orbán, susținând – potrivit Telex – că sprijinul acordat de premierul ungar a fost o greșeală și o nouă trădare a maghiarilor din Transilvania.
În același timp, Magyar și-a construit victoria și pe o campanie de teren intensă, prezentată ca antidot la politica de studio. El a afirmat că a vizitat 700 de orașe și sate în doi ani, unele de șapte ori, că a fost „pe străzile și piețele maghiare mai mult decât în propriul pat” și că acest efort a avut un cost personal, inclusiv faptul că și-a văzut cei trei fii „mult mai puțin” decât și-ar fi dorit. Mesajul său către politicienii europeni – pe care spune că l-au întrebat direct despre „secret” – este că politica „este despre oameni”, iar dacă asta e numită populism, atunci „este un populism bun”, pentru că ar trebui să fie despre onestitate, umanitate și utilitate publică, nu despre formule corecte politic.
În final, ruptura cu vechiul regim este formulată și în termeni de confruntare morală. Magyar l-a acuzat pe Orbán că și-a „amenințat propriul popor”, încercând să țină în frică copii, părinți și bunici, inclusiv prin ideea că, dacă vine un alt guvern, „le vor fi duși membrii familiei pe frontul ruso-ucrainean”. A numit această strategie „absolut incredibilă” și a legat-o de o motivație de conservare a puterii și a „prăzii furate”. În contrapondere, a transmis că „în Ungaria nimeni nu vrea război”, iar guvernul TISZA va fi „un guvern al păcii”. Toate aceste elemente – super-majoritatea de două treimi, agenda de revizuire constituțională, presiunea pentru demisii în instituțiile-cheie, orientarea spre Bruxelles pentru deblocarea fondurilor și mesajul de reancorare europeană – conturează începutul unei confruntări structurale: nu doar schimbarea unui guvern, ci tentativa de a demonta un model de putere consolidat în 16 ani, folosind chiar instrumentele constituționale create, la vremea lor, pentru perpetuarea acelui model.
Magyar exclude admiterea Ucrainei în UE în timpul războiului
Liderul opoziției din Ungaria, Péter Magyar, al cărui partid a câștigat alegerile de duminică cu o majoritate covârșitoare, a declarat luni într-un discurs fluviu că guvernul său TISZA nu va sprijini aderarea accelerată a Ucrainei la Uniunea Europeană, conform Reuters și AFP, relatează Rador Radio România. El a explicat că problema apartenenței Ucrainei la blocul comunitar va trebui să fie subiectul unui referendum. „Este exclusă” admiterea unei țări aflate în război în UE, a adăugat acesta.
„Aceasta este o țară aflată în război; este complet exclus ca Uniunea Europeană să admită o țară aflată în război”, a indicat Magyar. Dacă Ucraina ar fi admisă, va exista un referendum în Ungaria, a continuat el. „Dar nu cred că acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat sau chiar în următorii zece ani”, conform acestuia. El a adăugat că restabilirea drepturilor minorității etnice maghiare va fi o condiție prealabilă pentru reconstruirea legăturilor cu Ucraina.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a felicitat duminică seara pe Péter Magyar după victoria clară în alegerile parlamentare din Ungaria. Într-o postare pe platforma X, Zelenski a salutat „victoria categorică” a liderului opoziției din Ungaria. „Felicitări lui Péter Magyar și partidului TISZA pentru victoria lor categorică. Este important atunci când prevalează o abordare constructivă. Ucraina a urmărit întotdeauna să aibă relații bune de vecinătate cu toate statele din Europa și suntem pregătiți să dezvoltăm cooperarea cu Ungaria”, a scris Volodimir Zelenski.
Volodimir Zelenski a adăugat că Europa și fiecare stat european trebuie să devină mai puternice, „iar milioane de europeni își doresc cooperare și stabilitate”. „Suntem pregătiți pentru întâlniri și pentru o muncă comună, constructivă, în beneficiul ambelor națiuni, precum și al păcii, securității și stabilității în Europa”, a mai spus președintele ucrainean. Mesajul lui Zelenski vine în contextul în care relațiile dintre Kiev și guvernul condus de Viktor Orbán au fost tensionate în ultimii ani, în special pe teme legate de sprijinul pentru Ucraina.
Administraţia de la Kremlin a anunţat luni că Rusia nu-l va felicita pe noul lider al Ungariei, Péter Magyar, pentru victoria sa electorală, deoarece Ungaria a fost desemnată oficial de Moscova „țară neprietenoasă”, a relatat agenția de presă de stat RIA. Premierul demisionar Viktor Orbán, veteranul lider naționalist al Ungariei, a pierdut puterea în fața dlui Magyar și a partidului de centru-dreapta ale acestuia, Tisza, la alegerile de duminică, după 16 ani de mandat – o înfrângere pentru aliații săi din Rusia și de la Casa Albă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google