Peste 100.000 de firme din România, în situaţie de RISC! Urmează cea mai dificilă perioadă economică de la precedenta

Peste 100.000 de firme din România se află într-o situaţie de risc, pe fondul creşterii semnificative a costurilor operaţionale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanţare şi accentuării neîncrederii în relaţiile de business, arată o analiză a Sierra Quadrant.

Peste 100.000 de firme din România se află, în prezent, într-o situaţie de risc, pe fondul creşterii semnificative a costurilor operaţionale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanţare şi accentuării neîncrederii în relaţiile de business”, arată Sierra Quadrant într-o analiză privind starea economiei româneşti în pragul iernii.

Scumpirea carburanţilor şi creşterea tarifelor la energie şi gaze au accentuat şi mai mult problemele financiare, în primul rând în zona IMM-urilor slab capitalizate, vulnerabile la criză. 73.365 de firme au intrat în acest an în insolvenţă, şi-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate, cu 13.398 mai multe decât în anul trecut.

Cele mai multe probleme au fost înregistrate în comerţ, construcţii şi industria prelucrătoare, trei dintre cele mai importante motoare ale economiei. Numărul firmelor intrate în insolvenţă, în comerţ, la nivelul lunii august, era mai mare cu 7,61% faţă de anul precent. 11.577 de firme din acest sector au fost radiate, cu 33,1% mai multe decât în 2020, iar  5864 au fost dizolvate, cu 18,7% peste nivelul din august 2020”, arată compania.

În sectorul construcţiilor, numărul firmelor radiate a crecut cu aproape 30%, la 3926, iar cel al companiilor dizolvate cu 7,16% la 1826. Pe fondul problemelor economice, 593 de firme de construcţii şi-au suspendat activitatea, cu 28% mai multe decât în 2020, iar 640 au intrat în insolvenţă, cu 12,2% peste nivelul din anul trecut. În industria prelucrătoare, numărul societăţilor radiate a crescut cu 31%, la 3386, iar cel al firmelor dizolvate s-a majorat cu 12,67%, la 1690. 564 de companii şi-au supendat activitate iar alte 484 au intrat în insolvenţă.

Creşterea fără precedent într-un termen atât de scurt a costurilor operaţionale, pe fondul scumpirii carburanţilor, energiei electrice, gazelor, transportului, materialelor de producţie la care se adaugă şi deprecierea cursului euro vin să creeze dificultăţi majore majorităţii companiilor din România, cu efecte directe în scăderea producţiei şi a vânzărilor”, arată analiza Sierra Quadrant.

Pe fondul problemelor operaţionale, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ, depăşind, în prezent, 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.

Creditul furnizor s-a transformat, din păcate, într-o adevărată capcană pentru multe IMM-uri. Confruntate cu scăderea vânzărilor, multe au intrat în blocaj, astfel că neplata facturilor în termenii agreaţi a devenit o constantă în economie”, arată specialiştii.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020. 58% dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionate recent într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni. Dincolo de imposibilitatea de a-şi estima corect costurile operaţionale, urmare a valului general de scumpiri, un alt fenomen prinde tot mai mult contur în economie – neîncrederea, adaugă ei. Virulenţa cu care a lovit valul 4 COVID şi scăderea abruptă a consumului determină tot mai mulţi investitori să privească cu reticenţă la iniţierea unui noi contracte de afaceri.

Neîncrederea, scăderea apetitului pentru business, sunt precum un cancer pentru economie. Din păcate vedem tot mai mulţi investitori care n-au încredere să dezvolte afaceri, să contracteze produse şi servicii, să accepte plata la termen. Iar dacă banii nu circulă în economie, dacă nu se deschid relaţii de afaceri, efectele le vom simţi cu toţii”, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit acestuia, tot mai multe companii încep să ceară avansuri financiare tot mai mari la lucrările efectuate şi, poate cel mai grav, să rezilieze contracte aflate în derulare.

Creşterea costurilor operaţionale duce, din păcate, de efecte extreme. Sunt contracte de livrări de materiale la termen, afaceri care nu se mai duc la final pentru că furnizorul, de exemplu, nu mai îşi permite să vândă la preţul contractat. Astfel se intră în blocaj şi pierde toată lumea”, a explicat acesta.

Fenomenul accentuării neîncrederii, anticipat de Sierra Quadrant în cel mai recent barometru privind starea economiei, riscă să se extindă până în primăvara anului viitor.

Reticenţa companiilor în a deschide noi linii de business s-a accentuat în acest trimestru şi riscă să se extindă în următoarele 6 luni, pe fondul provocărilor generate de sezonul rece. O dezgheţare a apetitului pentru business vedem abia în primăvara anului viitor. Perspectiva s-ar putea concretiza dacă, de exemplu, inflaţia se va tempera în lunile următoare şi dacă accesul la creditare nu va fi limitat. Mai sunt şi alţi factori importanţi precum nivelul cursului valutar, atragerea fondurilor UE şi limitarea creşterii costurilor de finanţare”, arată analiza Sierra Quadrant.

Iarna lui 2021 va fi cea mai dificilă perioadă economică prin care va trece economia românească de la precedenta criză economică. Scumpirile la carburanţi, gaze, energie etc, scăderea consumului, creşterea costurilor de finanţare şi scăderea apetitutul pentru business vor face ca, pentru multe firme, trecerea în 2022 să fie o adevărată misiune imposibilă, se mai arată în analiză.

Dincolo de cele peste 70.000 de firme care au pus lacăt pe uşă până acum, ne aşteptăm ca numărul firmelor în dificultate să crească cu cel puţin 30.000. În cel mai negru scenariu, în care efectele pandemiei COVID se vor afla în prim-plan, nu este exclus ca numărul companiilor care vor dezarma în faţa crizei să depăşească 150.000 la finele lunii februarie 2022”, arată analiza Sierra Quadrant.

Experţii de la Sierra Quadrant spun că restructurarea afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului şi a blocajelor pe lanţurile economice, devine cuvântul de ordine în această iarnă.

Gradul de dependenţă între companiile din România este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de prevenţie, va avea efecte pozitive pe tot lanţul comercial. Estimăm că restructurarea preventivă ar putea duce la salvarea a cel puţin 500.000 de locuri de muncă”, arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit experţilor, ajustarea planurilor pentru T4 2021 trebuie să plece de la reevaluarea condiţiilor economice. Analiza performanţei partenerilor trebuie să fie în prim-plan, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spaţii comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcţii secundare.

Companiile, indiferent de mărime, trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile şi să încerce să reducă durata medie de încasare a creanţelor, care să fie transpusă proporţional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor”, afirmă Ovidiu Neacşu.

Gestionarea optimă a numerarului, eliberarea sumelor suplimentare din bilanţ, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investiţiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cât durează epidemia.

Reducerea maturităţii contractelor cu partenerii de afaceri şi corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate şi indicatorii de performanţă variabilă ai furnizorului reprezintă elemente esenţiale ale politicii de evitare a coronacrizei economice”, a mai spus oficialul Sierra Quadrant.

Vestea bună este că tot mai multe companii au înţeles şi au învăţat lecţiile acestei perioade. Au căutat soluţii de restructurare, au apelat la expertiza firmelor de profil şi au înţeles că nu este obligatoriu să îţi duci firma în insolvenţă când ai o problemă. Poţi apela la soluţii alternative, precum concordatul preventiv. Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice”, arată analiza.

Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criză pot cere creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat. Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, concordatul preventiv este avantajos pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment. În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităţilor şi a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.

Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA şi transporturi, în general din sectoarele afectate de restricţiile impuse pe fondul pandemiei. Sierra Quadrant este specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu, etc.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *