Perioada de DUPĂ alegeri: Procedura de constituire a noului Parlament și desemnarea viitorului premier

După comunicarea rezultatelor finale ale alegerilor, Parlamentul nou-ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, potrivit Constituţiei României.

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi, respectiv senatori şi după depunerea jurământului de către aceştia, după cum se arată în regulamentele celor două camere.

Vezi AICI cine vor fi noii parlamentari ai Constanței!

Camera Deputaţilor şi Senatul nou-alese se întrunesc în ziua şi la ora stabilite, prin actul de convocare emis de preşedintele României, se precizează în Regulamentele celor două camere. Până la alegerea Biroului permanent, lucrările celor două camere sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, respectiv de cel mai în vârstă senator, în calitate de preşedinte de vârstă, asistaţi de cei mai tineri 4 deputaţi sau senatori, în calitate de secretari.

În perioada cuprinsă între data alegerilor şi alegerea birourilor permanente ale camerelor nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat/senator sau procedurile necesare depunerii jurământului.

Validarea mandatelor de deputaţi şi senatori

În vederea validării mandatelor noilor parlamentari, cele două camere aleg, în prima lor şedinţă, o comisie compusă din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori care reflectă configuraţia politică a fiecăreia dintre camere. Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi parlamentarii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.

Comisia de validare face propuneri de validare sau de invalidare, după ce a verificat dacă fiecare deputat sau senator a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi a depus la dosar toate documentele cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatelor. De exemplu, Comisia face propunere de invalidare dacă există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat/senator a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral. Validarea sau invalidarea mandatelor de parlamentar se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi din Camera Deputaţilor, respectiv din Senat, potrivit Regulamentelor separate ale celor două camere (art. 7 – Regulamentul Camerei şi art. 10 din Regulamentul Senatului). Astfel, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi, respectiv senatori şi după depunerea jurământului de către aceştia.

Formarea grupurilor parlamentare, alegerea liderilor de grup, alegerea preşedinţilor celor două camere, alegerea birourilor permanente

În cadrul primei reuniuni a noului parlament, membrii legislativului se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri ale Camerei Deputaţilor, respectiv ale Senatului, formate din cel puţin 10 deputaţi, respectiv 7 senatori (art. 13 – Regulamentul Camerei Deputaţilor; art. 16 din Regulamentul Senatului).

Grupurile parlamentare se pot constitui din deputaţi sau senatori care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar îşi desemnează: liderul de grup, unul sau mai mulţi vicelideri şi unul sau mai mulţi secretari (Camera Deputaţilor); liderul de grup, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcţie de caz, şi un secretar (Senat). De asemenea, după constituirea legală a Camerei Deputaţilor, se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedinţii celor două camere, care sunt membri ai birourilor permanente şi preşedinţi ai acestora, se aleg pe durata mandatului celor două camere.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, este format din preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Repartizarea funcţiilor din Biroul permanent al celor două camere pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare (art. 21 din Regulamentul Camerei; art. 22 din Regulamentul Senatului). Fiecare dintre cele două camere îşi constituie, de asemenea, comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune. Atât birourile permanente cât şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei camere, mai arată Regulamentele separate ale celor două camere.

Desemnarea premierului

Două articole din Constituție fac referire la desemnarea premierului, astfel:

„Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament” (art. 85, alin. 1 – „Numirea Guvernului”, din Capitolul II – „Președintele României”)

Președintele „desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritate absolută în parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în parlament” (art. 103, alin. 1 – „Învestiturea”, din Capitolul III – „Guvernul”).

Totodată, există și o decizie CCR din 16 februarie 2014, care interpretează prevederile articolului 103 din Constituție:

„Curtea constată că procedura de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă în vedere în mod concurent cele două criterii anterior menționate, pentru că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorități parlamentare în vederea obținerii votului de încredere. De aceea, Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o amenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al parlamentului”.

Premierul desemnat are 10 zile la dispoziție pentru a-și negocia susținerea.

Potrivit Constituției, premierul desemnat va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista Guvernului se dezbat în Camera Deputaților și în Senat, în ședință comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Dacă premierul desemnat NU obține voturile majorității deputaților și senatorilor, procedura se reia, iar șeful statului va desemna un nou premier. Dacă premierul desemnat obține voturile majorității deputaților și senatorilor, acesta, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului vor depune jurământul individual, în fața președintelui României.

Depunerea jurământului este, de altfel, și momentul în care Guvernul, în întregul său, și fiecare membru în parte începe să își exercite mandatul.

Dizolvarea Parlamentului

Conform Constituției, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, șeful statului poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.