Plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților a aprobat, miercuri, bugetul de stat pentru anul 2023, cu voturi 251 „pentru”, 115 „împotrivă” și trei abțineri. Premierul Nicolae Ciucă a declarat după vot, în plen, că „este un buget realist care vizează susținerea economiei și protejarea populației”. O surpriză a fost trecerea unor amendamente propuse de grupurile parlamentare AUR, formațiune de opoziție. Premierul Nicolae Ciucă a declarat, în plen, că este pentru prima oară în România când bugetul este aprobat înainte de jumătatea lunii decembrie şi că este „un buget realist, echilibrat, care vizează susţinerea economiei şi protejarea populaţiei”.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu, a declarat miercuri, după ce Parlamentul a votat legea bugetului de stat pe 2023 că este un buget echilibrat, iar după ce au rezolvat problema cu preţul la energie rămâne această luptă pe care o vor avea anul viitor în ceea ce priveşte inflaţia. Marcel Ciolacu a declarat după votul pe legea bugetului de stat pe 2023 că din acest moment, toate autorităţile locale pot să îşi prevadă investiţiile, începând cu 1 ianuarie.
„Este un buget echilibrat, din punctul nostru de vedere, după ce am rezolvat problema cu preţul la energie rămâne această luptă pe care o vom avea anul viitor în ceea ce priveşte inflaţia”, a spus liderul PSD. El a precizat că se bucură că a reuşit să treacă legea bugetului în perioada asumată, cu un echilibru în Parlament.
Cătălin Drulă a anunţat că a votat împotriva proiectului legii bugetului de stat pe anul 2023. Liderul USR a catalogat acest buget drept unul „mincinos”, „inflaţionist” şi a adăugat că România va avea un deficit mai mare şi se va împrumuta „pentru speciali şi pentru privilegiaţi, pentru îmbuibaţi”.
„Am votat împotriva acestui buget. Un buget mincinos, un buget inflaţionist, un buget care va pune gaz pe focul scumpirilor care se întâmplă în fiecare zi. Un buget făcut de speciali, un pensionar special, aici, cu 43.000 de euro. Am înţeles că aţi pus, domnule Ciucă, prin prefect, să fie date jos acele panouri puse de societatea civilă în care se vorbea despre pensia dumneavoastră specială la 55 de ani, de 43 de mii de euro pe an. Un buget construit pe creşteri de taxe”, a declarat Cătălin Drulă, miercuri de la tribuna plenului reunit al Parlamentului.
„PNL, peneliştilor, unde vă este liberalismul? Unde vă este liberalismul? Unde e programul de guvernare în care aţi promis că nu o să fie creşteri de taxe? Un buget mincinos. Vom avea un deficit mai mare, ne vom împrumuta pentru speciali şi pentru privilegiaţi, pentru îmbuibaţi. Am votat cu sete împotriva acestui buget al specialilor”, a mai spus Drulă.
Preşedintele AUR, deputatul George Simion, a afirmat miercuri, după adoptarea bugetului de stat pe anul 2023, că acesta este „o bătaie de joc” şi a afirmat că „este o ruşine” că îl avem ca prim-ministru pe Nicolae Ciucă. „Este o ruşine că-l avem ca prim-ministru pe Nicolae Ciucă, după cum este o ruşine că, la o săptămână după ce n-am fost primiţi în Schengen, Klaus Iohannis a ieşit la microfon şi a spus că nu ar trebui boicotată Austria şi nu trebuie să boicotăm companiile austriece pentru că, nu e aşa, nu mai suntem o ţară suverană, suntem o biată colonie care nu are voie să se gândească la propriul buget. Noi nu avem voie nici măcar în declaraţiile publice să spunem că Austria ne-a jignit şi trebuie să-şi ia companiile care ne exploatează din România – de la bănci, la gaze naturale, la lemne. Pentru că prietenul domnului Iohannis, domnul Schweighofer, nu trebuie atins nici măcar cu o floare”, a afirmat Simion.
El a spus că „bugetul ţării e o bătaie de joc”.
„Ne chinuim să mai dăm doi lei la pensie, un leu la salariu şi să reparăm, din 100 de poduri, unul sau două. De unde se avem bani în buget, dacă Austria, Olanda şi alte ţări care nu ne primesc în Schengen, îi trimit în plic lui Klaus Iohannis ce are de făcut şi externalizează toţi banii. Niciun leu pentru reindustrializarea ţării, niciun leu pentru noi facilităţi energetice, niciun leu pentru marea infrastructură şi să fim bucuroşi că ce? Că îl avem pe Klaus Iohannis încă doi ani la Cotroceni. Asta nu e ţară, nu mai suntem suverani, nu mai suntem independenţi, suntem conduşi, din păcate, de nişte slugi umile, care, după ce că nu am fost primiţi în Schengen, mai stau în continuare în genunchi şi zic: Mulţumim, Austria, mulţumim din suflet poporului austriac, că nu ne-aţi primit în Schengen. Bravo PSD, Bravo PNL”, a susţinut Simion.
Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat, miercuri, proiectul legii bugetului de stat pe anul 2023. De asemenea, Legislativul a adoptat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pe anul viitor. Comisiile de buget-finanţe au finalizat, marți rapoartele la cele două proiecte, după dezbateri de aproximativ 15 ore, pe parcursul zilelor de marţi şi miercuri. Au fost acceptate câteva amendamente faţă de forma iniţială a proiectului bugetului de stat, printre altele şi majorarea bugetului Camerei Deputaţilor.
După o mulțime de ani la rând în care bugetul era votat abia în anul în care trebuia și implementat, de data aceasta guvernanții au adoptat la timp proiectul de buget pentru 2023. Acest proiect de buget pentru anul viitor este unul al dezvoltării și al echilibrului. Este al dezvoltării pentru că acesta conține cea mai mare sumă alocată investițiilor publice. Este un buget al echilibrului deoarece el conține măsuri de susținere a unor categorii vulnerabile. Bugetul pe 2023 susține în continuare măsurile de plafonare și compensare a facturilor pentru energie, pentru români și companiile din România. Ultima evaluare de la Ministerul Energiei pentru costul măsurilor în acest an a fost de 13 miliarde lei. Totodată, acest proiect de buget are prevăzute investiții record, la o valoare de 7,2% din PIB, și oferă românilor siguranță sub forma creșterii veniturilor pentru a combate inflația, siguranță sub forma alocărilor sporite pentru apărare națională, siguranță sub forma investițiilor record menite să stimuleze creșterea economică și crearea locurilor de muncă.
Important de menționat este că acest buget prevede creșterea punctului de pensie cu 12,5% de la 1 ianuarie. Punctul de pensie se majorează de la 1.586 de lei la 1.785 de lei, pensiile militare se indexează cu rata inflației din 2021, respectiv 5,1 și, de asemenea, indemnizația socială minimă pentru pensionari se majorează de la 1.000 de lei la 1.125 de lei. De asemenea, Guvernul a decis și majorarea salariului minim brut de la 1 ianuarie la 3000 de lei – din care 200 de lei nu vor fi impozitați, dar vor fi luați în calcul la pensie.
Bugetul pentru anul 2023 reprezintă suma unei colaborări dintre principalele partide politice din România. Este un buget la care și-au adus contribuția toate ministerele și care a urmărit să acopere cele mai importante priorități ale fiecărui minister în parte. Așa cum au subliniat șși guvernanții, nu este cazul, nici momentul să transformăm dezbaterea pe buget într-un spectacol politic. Cel mai important obiectiv în acest moment este adoptarea bugetului până la finalul anului, mai ales în contextul în care avem un război la graniță, în Ucraina. Gesturile care pot plasa România într-o poziție de vulnerabilitate sunt neavenite, iar solicitarea demisiilor unor miniștri nu face decât să dea satisfacție celor care în aceste zile au blocat accesul țării în Schengen. Așa cum au arătat, liberalii susțin o dezbatere deschisă și responsabilă pe proiectul de buget, dar se delimitează categoric de încercarea de a transforma dezbaterea într-un concurs al populismului.
Fiind un buget al consolidării fiscale, acesta urmărește atingerea, până în 2024, a țintei de deficit prevăzută de regulamentele europene în materie (3%), fără a afecta capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor.
În materie de venituri bugetare: acestea vor fi mai solide decât în 2022, ca urmare a îmbunătățirii colectării și a modificărilor Codului Fiscal, gestionate de Ministerul de Finanțe. Noul Cod (care va intra în vigoare alături de buget, la 1 ianuarie) elimină o serie de dezechilibre, de inechități fiscale, de facilități care și-au îndeplinit misiunea sau de reduceri care au fost acordate cu titlu temporar dar s-au permanentizat. În plus, România se va putea baza, într-o măsură importantă, și pe atragerea de fonduri europene și pe banii proveniți prin PNRR.
În materie de cheltuieli: acestea vor fi eficientizate calitativ și transparentizate, la toate nivelurile administrației publice. Guvernul se bazează, de asemenea, într-o măsură importantă, pe atragerea de fonduri europene.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google