Parlamentele din Suedia și Finlanda, ULTIMUL pas înaintea ADERĂRII la NATO. Rusia: „NU va întări securitatea europeană, dar vor fi CONSECINȚE militare grave!”

Parlamentele finlandez şi suedez examinează luni candidaturile celor două ţări nordice în vederea unei aderarări la NATO, iar în ambele Legislative există majorităţi în favoarea unei aderări, relatează AFP. Eduskunta – Parlamentul finlandez – a început luni o sesiune-maraton de examinare a candidaturii, prezentată în mod oficial duminică de către Guvern, în vederea unui vot care urmează să aibă loc cel mai devreme marţi. Potrivit presei finlandeze, cel puţin 85% dintre cei 200 de aleşi urmează să voteze în favoarea canddaturii la aderarea la NATO. Finlanda şi-a anunţat duminică candidtura „istorică” la aderarea la NATO, o consecinţă directă a invaziei ruse a Ucrainei. Suedia este pe cale să-i urmeze exemplul, în urma unei unde verzi a partidului aflat la putere.

„Singura ţară care ameninţă securitatea europeană şi care poartă în mod deschis un război de agresiune este Rusia”, a declarat luni premierul finlandez Sanna Marin în deschiderea dezbaterii în Parlament. „Mediul nostru de securitate s-a schimbat în mod fundamental”, a subliniat ea.

Din cauza numărului mare al intervenţiilor prevăzute în hemiciclu – peste 150 -, votul nu poate avea loc luni, a avertizat preşedintele Parlamentului, Matti Vanhanen. Parlamentul suedez se reuneşte, începând de la ora locală 10.30 (11.30, ora României), în care premierul social-democrat Magdalena Andersson susţine o alocuţione, urmată de liderii partidelor parlamentare.

Candidaturle Suediei şi Finlandei la aderarea la NATO, din cauza ofensivei Rusiei în Ucraina, constituie o „eroare gravă”, denunţă luni adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov, relatează AFP. „Este o eroare gravă suplimentară, ale cărei consecinţe vor avea o amploare considerabilă”, ameninţă el, potrivit Interfax.

Premierul suedez Magdalena Andersson a anunțat luni că Suedia se va alătura Finlandei pentru a solicita aderarea la NATO, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Schimbarea istorică, care vine după mai mult de 200 de ani de nealiniere militară în țara nordică, este posibil să deranjeze guvernul președintelui rus Vladimir Putin.

Suedia a decis să urmeze exemplul Finlandei, țara vecină, și să solicite aderarea la NATO, punând capăt la peste 200 de ani de nealiniere militară din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, au declarat luni oficiali. Prim-ministrul Magdalena Andersson a numit-o „o schimbare istorică în politica de securitate a țării noastre”, în timp ce se adresa legislatorilor din capitala suedeză.

Suedia are nevoie de garanții formale de securitate care vin odată cu aderarea la NATO”, a spus Andersson, adăugând că țara acționează împreună cu Finlanda, al cărei guvern a anunțat duminică că va încerca să se alăture alianței.

Andersson urma să anunțe oficial decizia guvernului suedez în cursul zilei de luni, împreună cu liderul opoziției Ulf Kristersson. Decizia a fost în esență un lucru făcut după ce Partidul Social Democrat al lui Andersson a renunțat duminică la opoziția sa de lungă durată față de aderarea la NATO, oferind celor care sunt în favoarea acesteia o majoritate clară în Parlament.

„Intenția guvernului suedez este de a solicita aderarea la NATO. O zi istorică pentru Suedia”, a scris pe Twitter ministrul de externe Ann Linde. „Cu un sprijin larg din partea partidelor politice din parlament, concluzia este că Suedia va fi mai puternică împreună cu aliații din NATO.”

Cândva o putere militară regională, Suedia a evitat alianțele militare de la sfârșitul războaielor napoleoniene. Ca și Finlanda, a rămas neutră pe toată durata Războiului Rece, dar a stabilit relații mai strânse cu NATO după prăbușirea Uniunii Sovietice. Opinia publică din ambele țări era ferm împotriva aderării la NATO până la invazia Rusiei din 24 februarie în Ucraina, după care sondajele au indicat o schimbare dramatică în favoarea aderării.

Guvernele din Finlanda și Suedia au reacționat prin inițierea rapidă a unor discuții între partidele politice despre aderarea la NATO și prin contactarea SUA, Marii Britanii, Germaniei și a altor țări NATO pentru a le cere sprijinul. La Helsinki, liderul republicanilor din Senat, Mitch McConnell, a declarat luni că există un sprijin „foarte semnificativ” în Congres și că se așteaptă la o ratificare rapidă. El a spus că speră ca votul să poată avea loc înainte de vacanța din august.

Kremlinul a avertizat în repetate rânduri că această măsură ar avea consecințe destabilizatoare pentru securitatea în Europa.

Rusia, suspectată că ar putea viza insula Gotland pentru a bloca traficul în Marea Baltică

Experții suedezi au avertizat guvernul cu privire la șansele de a pierde insula Gotland în cazul unui conflict militar cu Federația Rusă și al refuzului de a adera la NATO, notează presa suedeză. A fost pregătit un raport pentru conducerea țării, întocmit cu participarea militarilor și a experților din cadrul Ministerului suedez al Afacerilor Externe. În document se afirmă că, dacă începe un război între Suedia și Rusia, atunci Moscova ar putea încerca mai întâi să captureze Gotland.

Pierderea insulei, care se află pe ruta maritimă de la Kaliningrad la Sankt Petersburg, va duce la faptul că Rusia va putea bloca traficul maritim direct între Finlanda, țările baltice și Europa de Vest. Potrivit analiștilor, refuzul Stockholmului de a adera la NATO pe fondul aderării Finlandei la alianță va face Suedia vulnerabilă și va crește riscurile pentru ea, deoarece țara nu va putea conta pe o asistență militară promptă din partea aliaților. În plus, Suedia va fi singurul stat din nordul Europei care nu va face parte din această organizație.

La 15 mai, Suedia și Finlanda și-au anunțat oficial demararea procedurilor de intrare în NATO. Multă vreme, social-democrații suedezi s-au opus aderării, dar războiul din Ucraina a forțat statul să renunțe la politica sa de neutralitate de lungă durată. În același timp, Stockholm a avertizat că se va opune amplasării de arme nucleare și de baze militare permanente ale alianței în țară. La 11 mai, Marea Britanie și Suedia au încheiat un acord privind garanțiile reciproce de securitate în cazul unui atac. Documentul sugerează posibilitatea de a face schimb de informații și de a efectua exerciții militare comune.

content-image

Rusia avertizează națiunile nordice că intrarea în NATO va avea consecințe de amploare

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar fi o „greșeală cu consecințe de amploare”, a declarat luni ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, potrivit agenției de presă de stat TASS. „Nu ar trebui să-și facă iluzii că pur și simplu vom suporta asta”, a spus Riabkov, potrivit TASS, numind decizia ambelor state „o greșeală gravă cu consecințe de amploare”.

Aderarea Finlandei la NATO – care va dura probabil luni până la finalizarea – ar aduce alianța SUA-militară în pragul Rusiei, întrucât cele două națiuni împart o graniță de 830 de mile (1.335 de kilometri).

„Faptul că securitatea Suediei, ca și cea a Finlandei de altfel, nu va fi consolidată ca urmare a acestei decizii, este complet evident pentru noi”, a spus Ryabkov, potrivit TASS. „Nivelul general de tensiune militară va crește și va fi mai puțin predictibil în acest domeniu. Este păcat că bunul simț este sacrificat unor idei fantomă despre ce ar trebui făcut în situația actuală„, a adăugat acesta.

Finlanda şi-a anunţat, duminică, candidatura „istorică” la NATO, înainte de reuniunea decisivă în Suedia în vederea unei prealabile cereri de aderare simultană a celor două ţări, consecinţă directă a invaziei ruse în Ucraina, scrie AFP. „Vladimir Putin a subliniat că sfârşitul politicii tradiţionale de neutralitate militară ar fi o greşeală, întrucât nu există nicio ameninţare la adresa securităţii Finlandei„, se arată într-un comunicat al Kremlinului.

Putin amenință NATO

Preşedintele rus Vladimir Putin estimează luni că aderările Finlandei şi Suediei la NATO nu constituie „o ameninţare” în sine şi anunţă că Rusia va reacţiona faţă de desfăşurări militare, relatează AFP. O astfel de „extindere a NATO nu constituie o ameninţare imediată (…), însă desfăşurarea unor infrastructuri militare pe teritoriul acestor ţări va antrena, bineînţeles, un răspuns”, declară Vladimir Putin în cadrul unui summit al alianţei militare regionale Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB/CSTO), la Kremlin.

Eventuala integrare a Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică nu va contribui la îmbunătăţirea securităţii Europei, a avertizat luni Administraţia Vladimir Putin, conform cotidianului Le Figaro, relatează Mediafax.

„Suntem convinşi că intrarea Finlandei şi Suediei în NATO nu va consolida şi nici nu va îmbunătăţi arhitectura de securitate a continentului nostru”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. Reprezentantul Kremlinului a exprimat „preocupare” în legătură cu deciziile Finlandei şi Suediei de a cere aderarea la NATO şi a atras atenţia că Rusia va urmări atent „implicaţiile în materie de securitate”.

Luni dimineaţă, Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a avertizat că deciziile Finlandei şi Suediei sunt „erori” care vor avea „consecinţe semnificative”.

Guvernul Suediei a anunţat luni că a informat oficial Palatul Regal de la Stockholm despre decizia de a depune cerere pentru aderarea la NATO. La rândul său, Finlanda a decis săptămâna trecută depunerea unei cereri privind aderarea la NATO, în contextul temerilor privind activităţile militare ale Rusiei. Secretarul de Stat american, Antony Blinken, s-a declarat duminică „încrezător” că Alianţa Nord-Atlantică va ajunge la un acord pentru admiterea Finlandei şi Suediei, în pofida obiecţiilor formulate de Turcia.

Kremlin, avertisment cu privire la intențiile Suediei și Finlandei

Kremlinul a transmis luni că o aderare a Suediei şi Finlandei la NATO, ca reacţie la ofensiva rusă din Ucraina, nu va întări securitatea continentului european, potrivit AFP.

Suntem convinşi că intrarea în NATO a Finlandei şi Suediei nici nu va întări şi nici nu va îmbunătăţi arhitectura de securitate a continentului nostru”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. El a mai spus că Moscova este „îngrijorată” şi a promis că va urmări îndeaproape „implicaţiile pe care le-ar avea acest lucru pentru securitatea noastră”.

Anterior luni, potrivit Reuters, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a spus că cele două candidaturi la NATO constituie o „gravă eroare„, ce va avea consecinţe, iar aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică nu le va consolida securitatea.

Reacția Suediei la obiecțiile Turciei faţă de planul ei de a adera la NATO

Suedia va trimite diplomaţi în Turcia, în încercarea de a depăşi obiecţiile Ankarei faţă de planul ei de a adera la NATO, a anunţat ministrul apărării Peter Hultqvist, în timp ce o decizie oficială de a prezenta cererea este aşteptată luni, relatează Reuters. Social-democraţii la putere în Suedia au renunţat duminică la cei 73 de ani de opoziţie faţă de alăturarea la NATO şi speră într-o aderare rapidă, abandonând decenii de nealiniere militară în urma invaziei Rusiei asupra Ucrainei la 24 februarie. Duminică, Finlanda a confirmat de asemenea că va cere să se alăture Alianţei militare atlantice.Cu toate acestea, Turcia şi-a surprins aliaţii din NATO anunţând că nu vede pozitiv cererile Finlandei şi Suediei, preşedintele Tayyip Erdogan declarând că „ţările scandinave sunt pensiuni pentru organizaţii teroriste”.

Vom trimite un grup de diplomaţi să poarte discuţii şi să avem un dialog cu Turcia, ca să vedem cum poate fi acest lucru rezolvat şi despre ce este vorba de fapt”, a declarat ministrul apărării Peter Hultqvist pentru postul public SVT.

Ankara a spus că doreşte ca ţările nordice să înceteze sprijinul pentru grupurile militante kurde prezente pe teritoriul lor şi să ridice interzicerea vânzării unor arme către Turcia. NATO şi Statele Unite şi-au exprimat încrederea că Turcia nu va opri aderarea Finlandei şi a Suediei. Orice decizie privind extinderea NATO necesită aprobarea tuturor celor 30 de membri ai alianţei şi parlamentelor acestora, dar potrivit diplomaţilor, Erdogan va fi sub presiune să cedeze în timp ce Finlanda şi Suedia ar întări foarte mult NATO în Marea Baltică.

„Sunt încrezător că vom putea răspunde preocupărilor pe care Turcia le-a exprimat, într-un mod care să nu întârzie aderarea”, a declarat duminică secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

Parlamentul Suediei va organiza luni o dezbatere pe tema cererii de aderare, o formalitate în timp ce există deja o mare majoritate pentru. Guvernul va lua ulterior decizia oficială de depunere a candidaturii, a spus Hultqvist.

Culisele supărării lui Erdogan pe Suedia și Finlanda

Suedia şi Finlanda nu au aprobat extrădarea cerută de Turcia în cazul a 33 de persoane presupuse a avea legături cu grupări teroriste, a anunţat luni televiziunea de stat TRT Haber, în contextul în care Ankara are obiecţii faţă de aderarea celor două ţări scandinave la NATO, informează AFP.

Turcia afirmă că persoanele respective au legături cu militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) sau cu clericul musulman Fethullan Gulen, pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei de puci din 2016. Cele două ţări scandinave au respins 19 cereri şi au lăsat fără răspuns alte cinci, a relatat TRT Haber, citând Ministerul Justiţiei. Alte nouă cereri sunt în curs de examinare, a indicat aceeaşi sursă. Turcia şi-a surprins aliaţii din NATO anunţând că nu vede pozitiv cererile Finlandei şi Suediei de a adera la NATO. Ankara a spus că doreşte ca ţările nordice să înceteze sprijinul pentru grupurile militante kurde prezente pe teritoriul lor şi să ridice interdicţia vânzării unor arme către Turcia.

NATO începe unele dintre cele mai mari exerciții militare, la care participă și Finlanda și Suedia

Unele dintre cele mai mari exerciții desfășurate vreodată de alianța militară în țările baltice vor începe în cursul zilei de luni, 16 mai 2022. Exercițiile NATO poartă numele de cod „Ariciul”, potrivit BBC. Exercițiile vor avea loc în Estonia în următoarele două săptămâni și vor implica 15.000 de soldați din zece țări, inclusiv Marea Britanie, SUA și actualele țări nemembre, Finlanda și Suedia.

În ciuda faptului că au fost planificate cu mult înainte ca Rusia să lanseze invazia în Ucraina, exercițiile au loc acum, într-un moment de tensiune semnificativ crescută între NATO și Moscova. În contextul invaziei rusești în Ucraina, exercițiile sunt extrem de simbolice pentru statele baltice, deoarece sunt menite să le testeze capacitatea de a răspunde la o incursiune similară a forțelor inamice.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.