Ocupația militară a Dobrogei din Primul Război Mondial, dezbătută la Muzeul de Istorie. Dumitrașcu: „Bulgarii au violat femei în fața soților, au scos copiii din burta mamei și i-au omorât”

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în colaborare cu Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” filiala Constanța, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand” filiala Constanța și Asociația „Dobrogea Străbună” au organizat, vineri, simpozionul intitulat „100 de ani de la reinstaurarea administrației românești în Dobrogea, 1919 – 2019”.

În cadrul acestui eveniment, au susținut discursuri președintele Asociației Cultul Eroilor, col. (r) Remus Macovei; dr. Lavinia Dumitrașcu – muzeograf MINAC; dr. Costin Scurtu, directorul muzeului militar și a fost prezent și directorul MINAC, Sorin Marcel Colesniuc. De asemenea, au mai participat grupul vocal-instrumental „Românașii”, coordonat de prof. Roxana Gurău și mai mulți elevi ai liceului „George Călinescu”.

Ocupația militară a Dobrogei în Primul Război Mondial a cunoscut două etape, după retragerea armatei și administrației românești din provincie: etapa ocupației bulgare și, după ce aceasta a aplicat atrocități care i-au șocat până și pe aliații germani, austro-ungari și turci, etapa ocupației bulgare plus cea germană. Evident, germanii au intervenit nu pentru protejarea românilor din Dobrogea, ci pentru ținerea sub control a ocupantului bulgar, dezlănțuit în stil barbar. Despre perioada 1916 – 1919 în Dobrogea, a vorbit Remus Macovei.

„În contextul defavorabil al desfășurării luptelor din Dobrogea, la începutul lunii septembrie am pierdut Cadrilaterul, încorporat direct în regatul Bulgariei. Datorită faptului că rușii, aliații noștri, nu prea au avut chef să lupte în Dobrogea, noroc că în corpul rus a fost și o divizie a sârbilor, singurii din această mare unitate care au luptat eroic pentru țara noastră. La sfârșitul lunii decembrie 1916, Dobrogea era ocupată în întregime de trupele germane, bulgare și turcești. Inițial, s-a trecut la administrarea întregii Dobroge de către bulgari, dar datorită modului dezastruos în care au înțeles să administreze, aliații lor, germanii, austro-ungarii și turcii, hotărăsc ca porțiunea de pe aliniamentul Ostrov – Mangalia, până la sud de Babadag, să intre sub administrație germană. Restul, de la Babadag până la Dunăre, urma să fie administrat de armata bulgară. Singurul teritoriu care a rămas României au fost Delta Dunării și Insula Șerpilor. Bulgarii au fost nemulțumiți și, în urma încheierii Păcii de la București la 7 mai 1918, s-au hotărât următoarele: porțiunea cuprinsă între Ostrov – Mangalia și Rasova – Ciocârlia – Agigea să revină Bulgariei, restul teritoriului urmând să fie administrat de germani și bulgari. În urma acestui tratat, în Bulgaria au loc mari manifestații, este înlocuit primul ministru, care era filogerman, cu un prim ministru cu o orientare mai spre Vest și bulgarii își manifestă vehement nemulțumirea că nu primesc întreaga Dobroge. În fața acestor pretenții, aliații lor vor ceda. La 25 septembrie 1918, vor da Bulgariei întreaga Dobroge. Din acel moment, limba oficială în Dobrogea a fost limba bulgară. La 29 septembrie, Bulgaria este silită să capituleze și, învinsă fiind, reușește să obțină niște lucruri deosebit de avantajoase pentru ea: să mențină administrația în Dobrogea!”, a spus Remus Macovei.

Col. (r) Remus Macovei

CITEȘTE ȘI:

Despre prima etapă a ocupației, practic cea mai grea, a vorbit mai multe muzeograful Lavinia Dumitrașcu. Detaliile prezentate de istoricul constănțean șochează și astăzi, la 100 de ani de la producerea evenimentelor.

„În 1916, ziarele bulgărești titrau: „Dobrogea a fost eliberată!” Acesta este motto-ul sub care crede și astăzi statul bulgar. Nu îi facem vinovați pentru asta, ei învață că întreaga Dobroge este a lor, așa cum învață și ungurii că Transilvania e a lor și așa învățăm noi că Dobrogea este a noastră. Numai că noi avem niște dovezi mult mai vechi decât venirea bulgarilor și maghiarilor. Avem avantajul acesta. Am avut probleme cu bulgarii. Au fost două etape, dar prima, cea bulgară, a fost cumplită. Pe de-o parte, avem experiența cu comitagiii bulgari, care în toată perioada medievală și modernă prăduiau pe aici, numai că în 1916 au venit în calitate de stăpâni. Și-au pus administrație la toate nivelurile cu bulgari, instituțiile aveau inscripții în limba bulgară, de exemplu pe Primăria Constanța scria „Regatul Bulgaria – Comuna urbană Constanța”, în slavonă. Această ocupație a bulgarilor a stârnit și familiile bulgare de aici, care au pus umărul la spolierea și înjosirea românilor din Dobrogea. Mulți dintre ei au fost numiți primari, alții în funcții publice în locul românilor. În Tulcea și evreii au ajutat la această umilire a românilor. Acolo, casele românilor și grecilor au fost prăduite efectiv, clădirile transformate în grajduri, românii au fost dați afară și cu ajutorul evreilor. Limba oficială era cea bulgară în administrație, învățământ, în relațiile publice. Școlile românești au fost închise, învățătorii au fost alungați. Suntem creștini și noi și ei… nu a fost chiar așa, în afară de pângărirea bisericilor românești, în afară de jefuirea de obiecte de cult prețioase, au fost umiliți preoții, trași de barbă, îngenuncheți și sunt foarte multe dovezi în acest sens. Sate întregi au fost arse și dau exemplu din Tulcea: Casimcea. (…) A fost foamete! Femeile violate în fața copiilor, în fața soților. Femeile gravide, la fel, tăiate și scoși copiii și omorâți în fața taților. Avem jafuri, distrugeri. Urmașii își pot găsi străbunii în documente, care au fost măcelăriți de bulgari. O problemă foarte dureroasă au mai fost monumentele. La Constanța, ne-au salvat germanii. După ce statuia lui Ovidius a fost dărâmată cu boii de pe scolu, le-au interzis să îl transforme în gloanțe. La Tulcea, nu au avut bafta aceasta, pentru că monumentul Independenței a fost dinamitat, iar statuia lui Mircea a fost distrusă în totalitate. Clopotele bisericilor au fost transformate în material pentru făcut tunuri”, a spus Lavinia Dumitrașcu.

Dr. Lavinia Dumitrașcu

CITEȘTE ȘI:

Istoricul militar, Costin Scurtu, a punctat faptul că vremurile pe care le trăim sunt similare cu cele premergătoare Primului Război Mondial. Chiar dacă, atunci, liderii Europei erau rude între ei, a fost posibilă o asemenea dramă și nu este exclus ca o altă tragedie belicoasă să ne bată la ușă.

„De ce trebuie să analizăm o asemenea tematică? Nici un gând de răzbunare, ci să putem înțelege că, din păcate, acestea pot să se mai întâmple dacă va mai exista un război. Participăm iar la o dezvoltare a cursei înarmărilor. Marile puteri își anunță diferite proiecte militare. Așa s-a întâmplat și înainte de Primul Război Mondial. Mai marii Europei înainte de Război erau… verișori, neamuri, se simpatizau! Cu toate astea, s-a ajuns la război, care nu a fost doar de trei luni, cum credeau la început, ci a durat patru ani. Existau legi care protejau populația, pe prizonieri, care trebuia să asigure o securitate într-un context dramatic pe care îl aducea războiul. Greșeli s-au făcut din toate părțile. Să nu vă gândiți că românii nu au greșit. În primul rând, a greșit statul, pentru că nu a reușit să asigure un concept eficient de apărare a granițelor! Elementul de corupție, despre care vorbim atât de mult astăzi… Ne îngroapă pe toți! Înseamnă ceea ce nu funcționează: acasă, la școală, la serviciu, pe stradă, în comunitate, la nivelul autorităților și la nivelul internațional. Și acolo este corupție, sunt interese politice, divergente. Așa s-a întâmplat și acum 100 de ani”, a spus Costin Scurtu.

Dr. Costin Scurtu

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE
error0

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*