În ultimele luni, obligațiunile în euro emise de statul român au înregistrat o scădere semnificativă a încrederii investitorilor, tranzacționându-se la niveluri comparabile cu cele ale unor state considerate „junk” (nerecomandate investitorilor). Acest declin subliniază vulnerabilitatea economică a României în fața incertitudinilor politice și economice, dar și impactul pe termen lung al instabilității guvernamentale.
De-a lungul ultimelor luni, România a fost marcată de instabilitate politică, inclusiv schimbări frecvente de guvern și lipsa unui consens asupra reformelor economice critice, iar lipsa unei direcții politice clare a amplificat percepția de risc în rândul investitorilor, determinând creșterea costurilor de finanțare pentru stat, potrivit Bloomberg.
Alegerile prezidențiale programate pentru acest sfârșit de săptămână aduc noi incertitudini, mai ales în contextul unei competiții electorale polarizate, iar investitorii se tem că rezultatul alegerilor ar putea genera noi tensiuni politice, cu impact direct asupra stabilității leului și a datoriei publice.
România înregistrează o creștere accelerată a datoriei publice, iar deficitul bugetar continuă să fie o problemă majoră, aspecte combinate cu o economie vulnerabilă la șocuri externe, au determinat o reevaluare negativă a ratingului de țară de către investitori. Totodată, creșterea dobânzilor la nivel global și încetinirea economiei europene au exercitat presiuni suplimentare asupra piețelor emergente, inclusiv asupra României, iar leul românesc este direct afectat de incertitudinile politice și economice, fiind expus riscului de depreciere accelerată. O astfel de situație ar putea amplifica inflația și ar afecta puterea de cumpărare a populației. Concomitent, costurile de finanțare ale statului pe piața internă sunt în creștere, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetul de stat și limitează capacitatea guvernului de a implementa politici de dezvoltare.
România se află într-un moment critic, în care stabilitatea politică și economică devin esențiale pentru recâștigarea încrederii investitorilor. Este imperativ ca viitorul guvern să adopte măsuri rapide și eficiente pentru reducerea deficitului bugetar, creșterea transparenței fiscale și implementarea unor reforme structurale menite să sprijine economia.
În acest context, președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est, Daniel Moraru, reflectă preocupările mediului de afaceri și subliniază necesitatea unor acțiuni imediate pentru redresarea situației economice și recâștigarea încrederii investitorilor:
„Situația actuală a obligațiunilor românești, tranzacționate la niveluri similare cu cele ale statelor din categoria junk, este un semnal de alarmă pentru întreaga economie. Fără măsuri rapide și coerente, la fel cum am spus în nenumărate rânduri în ultima vreme, România riscă să intre într-un cerc vicios al instabilității economice și politice. Mediul de afaceri este deja direct afectat de această incertitudine, iar lipsa de predictibilitate economică descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor românești. Mi-e greu să cred că autoritățile – viitoarele, oricare ar fi ele – vor reuși să prioritizeze stabilitatea fiscală și să creeze un climat favorabil pentru dezvoltarea afacerilor. Viitorul guvern trebuie să înțeleagă că încrederea investitorilor nu se câștigă prin promisiuni, ci prin acțiuni concrete! Reducerea deficitului, eficientizarea cheltuielilor publice și sprijinirea mediului privat sunt pași esențiali pentru redresarea economică. Nu în ultimul rând, trebuie să subliniez că stabilitatea politică este fundamentul pe care se construiește orice economie sănătoasă. De regimul fiscal, taxarea în special, nu mai am ce să zic, suntem dincolo de junk, ne apropiem de priveghi”, a spus Moraru, pentru TOMIS NEWS.
Datoria statului emisă pe piața internă a recuperat o parte din pierderi în această săptămână, iar leul s-a stabilizat cu ajutorul intervențiilor băncii centrale, coborând în același timp intervalul de flotare controlată la niveluri mai joase. Dar presiunea pe leu poate crește din nou dacă viitorul șef al statului se va afla în conflict direct cu actualele partide de la guvernare sau dacă întârzieri în stabilizarea finanțelor statului pun în pericol accesul României la fondurile UE.
„O schimbare iminentă la nivelul guvernării înseamnă o incertitudine politică mai mare și, prin urmare, mai multe riscuri pentru consolidarea fiscală”, a subliniat Mai Doan, economist la Bank of America Corp, într-o notă către investitori: „Acest lucru, la rândul său, înseamnă că UE ar putea începe în iunie-iulie să ia în considerare suspendarea de fonduri europene!”
România, cea mai mare taxare pe muncă din Europa
Statul ar putea crește taxarea pe muncă după alegerile prezidențiale. Avertismentul vine de la specialiștii în economie în contextul în care deficitul este unul uriaș, iar Guvernul trebuie să aducă bani la buget. Experții sunt de părere că oficialii vor apela la cele mai ușoare măsuri pentru a spori colectarea în condițiile în care deja aproape jumătate din veniturile românilor se întorc în bugetul statului. Statisticile arată că România are una dintre cele mai mari taxări ale muncii din Uniunea Europeană.
Oamenii se descurcă tot mai greu. Scumpirile la alimente, facturi, medicamente și utilități au rămas constante, iar cei cu venituri mici sunt nevoiți să își calculeze bugetul cu atenție pentru a acoperi cheltuielile. România are cele mai mari taxe pe muncă din Europa. Spre exemplu, în cazul unui salariu net de 4.000 de lei, adică 6.837 de lei brut, angajatul plătește statului puțin peste 2.800 de lei prin contribuții și taxe.
Unii specialiști estimează că statul ar putea crește taxele pe venituri pentru a aduce bani la buget. 1,8 milioane de români sunt plătiți cu salariul minim.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google