O săptămână de IAD: Afganistan intră într-o nouă eră. Talibanii au decis: Fetele trebuie separate de băieţi în clase
Cofondatorul şi număr doi al talibanilor, mullahul Abdul Ghani Baradar, a sosit sâmbătă la Kabul pentru discuţii cu alţi membri ai mişcării şi responsabili politici în vederea constituirii unui nou guvern afgan, informează France Presse.
„El se va afla la Kabul pentru a se întâlni cu responsabili jihadişti şi politici pentru stabilirea unui guvern inclusiv”, a declarat un înalt responsabil al talibanilor.
Mullahul Baradar s-a întors marţi, la două zile după revenirea talibanilor la putere în Afganistan, din Qatar unde el conducea biroul politic al mişcării. El a aterizat la Kandahar, în sudul Afganistanului. Kandahar a fost epicentrul puterii talibanilor între 1996 şi 2001. Oraşul se află în provincia cu acelaşi nume unde s-a născut mişcarea la începutul anilor 1990.
Abdul Ghani Baradar, născut în provincia Uruzgan (sud) şi care a crescut la Kandahar, este cofondator al talibanilor împreună cu mullahul Omar, decedat în 2013 dar a cărui moarte a fost ascunsă doi ani. Ca şi în cazul multor afgani, viaţa sa a fost marcată de invazia sovietică din 1979 când a devenit mujahedin şi se crede că el a luptat alături de mullahul Omar, notează AFP. În 2001, după intervenţia americană şi căderea regimului taliban, el ar fi făcut parte dintr-un mic grup de insurgenţi pregătiţi pentru un acord în care recunoşteau administraţia de la Kabul. Dar această iniţiativă s-a dovedit fără succes. El era şeful militar al talibanilor când a fost arestat în 2010 la Karachi, în Pakistan. El a fost eliberat în 2018, în special sub presiunea Washingtonului. Ascultat şi respectat de diferite facţiuni talibane, el a fost numit apoi şef al biroului lor politic, situat în Qatar. De aici, el a condus negocierile cu americanii care au condus la retragerea forţelor străine din Afganistan, apoi la negocierile de pace cu guvernul afgan, fără niciun rezultat.
Biden consideră că SUA își păstrează credibilitatea, în ciuda haosului lăsat în Afganistan
Președintele Joe Biden consideră că SUA își păstrează credibilitatea pe scena mondială, în ciuda a ceea ce se întâmplă acum în Afganistan, unde, după retragerea trupelor SUA, talibanii au obținut controlul asupra țării mult mai repede decât se anticipa, iar în prezent există o cursă contracronometru pentru evacuarea din Kabul a cetățenilor occidentali și a miilor de afgani aflați în pericol pentru că au colaborat cu trupele NATO. Joe Biden a avut a doua apariție publică în care a vorbit despre Afganistan, după declarația de presă de luni. De data aceasta, a fost o conferință de presă, la care a întârziat 40 de minute, dar a răspuns câtorva întrebări. A venit însoțit de vicepreședinta Kamala Harris și de secretarul american de stat Antony Blinken.
El a spus că nu a văzut din partea aliaților și partenerilor „nicio îndoială cu privire la credibilitatea” SUA. „Nu am văzut așa ceva. De fapt, este exact opusul”, a spus el, insistând că SUA au acționat decisiv în ultimele zile. Președintele Biden spune că SUA au făcut „progrese semnificative” în Afganistan și a precizat că peste 18.000 de persoane au fost evacuate din țară din iulie și aproximativ 13.000 începând din 14 august. Șeful Casei Albe a anunțat că evacuările continuă și că talibanii lasă să vină la aeroport pe oricine arată un pașaport american. „Permiteți-mi să fiu clar. Orice american care vrea să se întoarcă acasă îl vom duce acasă”, a promis Biden. „Este însă unul dintre cele mai mari și mai dificile poduri aeriene din istorie”, a adăugat el.
Pe de altă parte, Biden a spus că Statele Unite depun eforturi pentru a-și „menține angajamentul pe care și l-au asumat” față de populația locală care a cooperat cu forțele americane și față de „alți afgani vulnerabili, cum ar fi femeile lider și jurnaliștii”. Biden a anunțat că zborurile americane de pe aeroportul din Kabul se vor relua, după ce CNN a relatat vineri că niciun avion SUA nu a părăsit Kabulul în ultimele opt ore. „Pauza” a fost necesară din motive logistice, pentru a gestiona fluxul de persoane care soseau la punctele de tranzit. „Comandantul nostru din Kabul a dat deja ordinul de reluare a zborurilor”, a anunțat Biden.
Pe de altă parte, președintele american a recunoscut că la Kabul au fost „imagini sfâșietoare” cu oameni panicați, care acționau din pură disperare. „Este de înțeles. Sunt speriați. Sunt triști. Nu știu ce se va întâmpla în continuare”, a comentat președintele.
Pe aeroportul din Kabul se află cel puțin 5.000 de soldați americani, numărul acestora urmând să ajungă la 6.000 în următoarele ore, a mai anunțat Biden. Președintele american a repetat că SUA se află în „contact permanent” cu talibanii, iar aceștia au fost avertizați că se pot aștepta la un „răspuns rapid și energic” din partea SUA în cazul în care atacă cetățeni americani. El a promis, de asemenea, că oficialii SUA monitorizează orice atac terorist, cu atât mai mult cu cât închisorile au fost golite de talibani în momentul în care aceștia au preluat controlul în țară.
20 de diplomați americani susțin că dezastrul evacuării din Afganistan putea fi evitat. Potrivit CNN, într-o notă internă trimisă Departamentului de Stat cu o lună înainte de a începe ofensiva talibanilor, diplomații avertizau că Afganistanul este în pragul unei catastrofe. Ei erau nemulțumiți că avertismentele lor anterioare au fost ignorate. Potrivit CNN, Departamentul de Stat a reacționat rapid la memoriu, dar nu a implementat toate recomandările.
Președintele Joe Biden a fost întrebat, vineri, despre aceste relatări din presă și a declarat că a primit „tot felul de telegrame diplomatice” cu „tot felul de sfaturi” privind Afganistanul. „Acestea variau de la acest grup care spunea – nu au spus că… va cădea, când va cădea – dar care spunea că va cădea, până la alții care spuneau că nu se va întâmpla asta pentru o perioadă lungă de timp și că afganii vor fi capabili să reziste până la sfârșitul anului”, a declarat Biden. „Eu am luat decizia. Responsabilitatea se oprește la mine. Am reținut opinia consensuală. Opinia consensuală a fost că, de fapt, (căderea Afganistanului – n.r.) nu se va produce, dacă se va produce, decât mai târziu în cursul anului. A fost decizia mea”, a spus președintele.
S-a dat ALERTA la Kabul: Ambasada SUA din Afganistan a emis o alertă de securitate referitoare la aeroport
Ambasada Statelor Unite în Afganistan a emis o alertă de securitate prin care sfătuieşte cetăţenii americani să evite să călătorească spre aeroportul din Kabul. În nota publicată pe site, ambasada avertizează cu privire la „posibile ameninţări la adresa securităţii în afara porţilor” aeroportului.
„Sfătuim cetăţenii americani să evite să călătorească spre aeroport şi să evite porţile aeroportului în această perioadă cu excepţia cazului în care primiţi instrucţiuni individual din partea unui reprezentant al guvernului SUA să faceţi asta”.
Ambasada a transmis că orice cetăţean american în Afganistan care nu a completat încă un formular de cerere de repatriere asistată „ar trebui să facă asta cât de curând posibil”. A fost adăugat: „Nu sunaţi la ambasada SUA din Kabul pentru detalii sau actualizări despre zbor. Acest formular este singurul mod de a comunica interesul pentru opţiuni de zbor”.
Potrivit martorilor, în zona aeroportului din Kabul situaţia este încă haotică, mii de oameni încercând să plece din ţară. Talibanii spun că nu sunt responsabili pentru asta şi dau vina pe puterile occidentale pentru că nu au avut un plan mai bun de evacuare.
SUA şi Germania încep să folosească elicoptere pentru a-şi recupera cetăţenii blocaţi în Kabul şi a-i transporta până la aeroport
Armata SUA a folosit trei elicoptere pentru a recupera din Kabul 169 de cetăţeni americani şi a-i transporta în siguranţă până la aeroportul din capitala Afganistanului. Americanii salvaţi se aflau pe acoperişul unui hotel situat la doar 200 de metri de aeroport, informează Reuters. De asemenea, Germania a trimis două elicoptere uşoare în Kabul pentru extragerea propriilor cetăţeni care nu pot ajunge singuri până la aeroport, informează Der Spiegel.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că decizia de folosire a elicopterelor pentru extragerea cetăţenilor americani a fost luată joi, după ce s-a constatat că aceştia pur şi si simplu nu puteau parcurge pe jos cei 200 de metri până la intrarea în aeroport, din cauza mulţimii de afgani care încearcă să prindă un loc într-unul din avioanele care părăsesc Afganistanul în aceste zile.
„A fost o operaţiune rapidă, desfăşurată în siguranţă”, a declarat Kirby, citat de CNN. În operaţiunea de recuperare s-au folosit trei elicoptere de transport Chinook CH-47.
Iniţial, Washingtonul nu a precizat că în operaţiunea de recuperare au fost implicate elicoptere şi a specificat doar că trupele americane au ieşit din aeroport pentru a recupera respectivele persoane. Concomitent, armata germană a decis trimiterea în Afganistan a două elicoptere uşoare, folosite în prezent de trupele speciale ale Bundeswher-ului, pentru operaţiuni similare de extragere a cetăţenilor germani blocaţi în acest moment în Kabul şi care nu pot ajunge până la aeroport. Este vorba despre elicoptere uşoare model Airbus H 145 folosite de către trupele speciale KSK – Kommando Spezialkrafte – ale armatei germane. Aparatele au fost deja transportate pe aeroportul „Hamid Karzai” din Kabul, unde au ajuns vineri seara la bordul unor avioane cargo Airbus A 400, conform Der Spiegel.
„Scopul este să-i aducem în siguranţă la aeroport pe cei aflaţi acum în diverse locuri în Kabul”, a declarat Christian Thiels, purtătorul de cuvânt al armatei germane.
Germanii estimează că un astfel de elicopter – la bordul căruia se vor afla, pe lângă pilot, doi militari KSK – va putea evacua cel puţin 6 persoane/zbor. Militarii germani recunosc că astfel de operaţiuni aeriene vor fi posibile dacă elicopterele americane vor securiza spaţiul aerian din zonă. Oficialii armatei germane mai spun că va fi folosit doan un elicopter H 145 pentru evacuare, în timp ce al doilea aparat va asigura protecţie aeriană. În acelaşi timp, militarii germani spun că talibanii nu dispun de armament antiaerian şi condiseră că „luptătorii islamişti vor lăsa oricum elicopterele în pace”.
România și colegele din NATO: „Nu le vom permite teroriştilor să ne ameninţe”
Miniştrii de externe ai NATO, între care și Bogdan Aurescu, i-au avertizat vineri pe talibani să nu permită ca Afganistanul să devină un teren propice pentru terorism, aşa cum s-a întâmplat cu două decenii în urmă, determinând forţele occidentale să intervină, relatează Reuters şi AFP.
„În ultimii 20 de ani, i-am lipsit pe terorişti de un refugiu în Afganistan de unde să instige atacuri„, au menţionat miniştrii de externe ai Alianţei Nord-Atlantice într-o declaraţie comună după o reuniune de criză prin videoconferinţă. „Nu le vom permite niciunor terorişti să ne ameninţe. Rămânem angajaţi în combaterea terorismului cu hotărâre şi în solidaritate„, se mai precizează în textul citat. De asemenea, Alianţa le-a cerut vineri talibanilor să le permită persoanelor care vor să fie evacuate să părăsească Afganistanul, şi a subliniat că statele membre trebuie să rămână „în strânsă colaborare” în privinţa operaţiunilor de evacuare.
„Facem apel la cei care sunt în poziţie de autoritate în Afganistan să respecte şi să faciliteze plecarea acestor persoane în deplină siguranţă de pe aeroportul internaţional Hamid Karzai”, se menţionează în declaraţia comună. „Atâta timp cât vor continua operaţiile de evacuare, vom menţine strânsa noastră coordonare operaţională prin intermediul mijloacelor militare aliate” pe aeroport, a precizat organizaţia.
Miniştrii de externe nu i-au ameninţat pe talibani cu lovituri militare, deşi secretarul general al NATO a făcut-o în cadrul unei conferinţe de presă de marţi.
„Avem capabilităţile să lovim grupurile teroriste de la distanţă dacă vedem că acestea încearcă din nou să se stabilească, să plănuiască şi să organizeze atacuri împotriva aliaţilor NATO şi a ţărilor lor”, a spus Jens Stoltenberg marţi.
În cuvântul său introductiv de vineri, Stoltenberg a spus că prioritatea NATO este de a scoate oamenii din Kabul şi de a menţine aeroportul deschis. Peste 18.000 de persoane au fost transportate cu avioanele de la Kabul după ce talibanii au preluat controlul capitalei afgane, potrivit unui oficial al NATO, dar mii de persoane, disperate să plece din ţară, se înghesuie pe aeroport. Stoltenberg a mulţumit Turciei, SUA şi Regatului Unit pentru eforturile lor de a asigura securitatea pe aeroportul din Kabul şi a cerut din nou talibanilor să permită tranzitul sigur al tuturor cetăţenilor străini şi al afganilor care vor să plece din ţară. În cadrul unei conferinţe de presă de după videoconferinţa miniştrilor de externe ai NATO, Stoltenberg a spus că mai multe state membre au propus ca aeroportul din Kabul să rămână deschis pentru evacuări după termenul-limită de 31 august.
„SUA au precizat că termenul-limită este 31 august, dar mai mulţi aliaţi au semnalat necesitatea de a putea să scoatem mai mulţi oameni din ţară”, a menţionat secretarul general al NATO. El a mai spus că provocarea nu este atât transportul aerian al oamenilor din Kabul, ci a-i aduce la aeroport în siguranţă, fapt care reprezintă „o nevoie urgentă”. De asemenea, el a afirmat că NATO trebuie să rămână unită pentru a ţine piept acţiunilor „agresive” ale Rusiei şi ascensiunii Chinei.
„America de Nord şi Europa trebuie să continue să rămână împreună în cadrul NATO. Evenimentele în desfăşurare din Afganistan nu schimbă acest lucru”, a spus Stoltenberg în conferinţa de presă. „Acţiunile agresive ale Rusiei şi ascensiunea Chinei fac să fie chiar mai important să menţinem o legătură transatlantică puternică”, a pledat secretarul general al NATO.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a exprimat, la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe din statele NATO, solidaritatea cu poporul afgan şi a subliniat necesitatea ca aliaţii să acţioneze unitar şi coordonat, prioritatea fiind asigurarea accesului nestingherit către şi în Aeroportul Internaţional din Kabul pentru toate persoanele care doresc să părăsească Afganistanul. El a arătat că trebuie îmbunătăţită coordonarea eforturilor de evacuare, inclusiv gestionarea accesului în aeroport. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, vineri, la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe din statele membre NATO, dedicată situaţiei din Afganistan, în cadrul căreia s-a analizat deteriorarea accelerată a situaţiei de securitate din Afganistan şi implicaţiile acesteia asupra eforturilor de evacuare a cetăţenilor din statele aliate, partenere şi a afganilor care au colaborat cu misiunea NATO, precum şi a familiilor acestora.
„Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat în intervenţia sa preocuparea deosebită a României faţă de evoluţiile din Afganistan, precum şi solidaritatea cu poporul afgan şi a subliniat necesitatea ca aliaţii să acţioneze unitar şi coordonat, prioritatea fiind reprezentată de asigurarea accesului nestingherit către şi în Aeroportul Internaţional din Kabul pentru toate persoanele care doresc să părăsească Afganistanul. A arătat în acest sens că trebuie îmbunătăţită coordonarea eforturilor de evacuare, inclusiv gestionarea accesului în aeroport„, a transmis MAE, într-un comunicat de presă.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a menţionat necesitatea ca Alianţa să continue monitorizarea situaţiei de securitate, să îmbunătăţească coordonarea cu UE şi alţi actori internaţionali şi să iniţieze elaborarea unei noi abordări strategice privind Afganistanul, însoţită de o comunicare strategică adecvată. De asemenea, el s-a referit la nevoia de a fi gestionată eficient situaţia umanitară şi de a fi sprijinite acele segmente ale societăţii afgane care împărtăşesc în continuare valorile democratice occidentale. Potrivit MAE, miniştrii de externe aliaţi au acordat o atenţie deosebită problemelor umanitare şi riscurilor la care este expusă în prezent populaţia afgană, îndeosebi femeile şi copiii, precum şi persoanele care au făcut parte sau au sprijinit misiunile şi activităţile NATO în Afganistan.
„Discuţiile aliate au evidenţiat profunda îngrijorare pentru înrăutăţirea situaţiei din Afganistan şi deteriorarea siguranţei cetăţenilor prezenţi pe teritoriul Afganistanului, pentru care gruparea talibană poartă întreaga responsabilitate. Miniştrii aliaţi de externe au decis monitorizarea atentă a evoluţiilor de securitate şi umanitare, întărirea coordonării aliate pentru procesul de evacuare şi declanşarea unui proces aprofundat de analiză privind implicaţiile asupra viitoarei abordări a Alianţei faţă de Afganistan”, a menţionat MAE.
La finalul reuniunii, miniştrii aliaţi de externe au convenit o Declaraţie comună.
Talibanii au altă versiune: Spun că nu răpesc străinii, ci îi interoghează
Oficialii din Laghman și Ghazni sunt fie încă în custodia talibanilor, fie sunt dispăruți, au spus membrii familiilor acestora, potrivit Tolonews. Membrii familiilor unor foști oficiali guvernamentali au declarat joi că rudele lor au dispărut sau sunt deținute de talibani de la sosirea talibanilor duminică. Abdul Wali Wahidzai, fostul guvernator al Laghman, și Lotfullah Kamram, fostul șef de poliție al provinciei, s-au predat talibanilor în urmă cu cinci zile, dar sunt încă în custodia talibanilor, au spus rudele.
„Talibanii i-au eliberat pe toți oficialii guvernamentali, dar Lotfullah Kamran nu a fost eliberat„, a spus Abdul Ghani, un apropiat al lui Kamran.
Mohammad Hashem Ghalji, fostul șef de poliție al PD1 din Ghazni, lipsește și el.
„Eliberați-l pe tatăl meu, pentru că ați anunțat o amnistie generală”, a spus Mohammad Hashem Ghalji, fiul lui Ghalji.
Afganii au îndemnat, de asemenea, talibanii să își respecte promisiunile.
„Guvernul a eliberat prizonierii din închisoarea Pul-e-Charkhi care erau toți membrii talibanilor, dar talibanii nu au eliberat câțiva prizonieri„, a spus Sadaqat, rezident la Kabul.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a spus că au grațiat pe oricine a lucrat în sectorul militar sau civil cu guvernul anterior. Talibanii nu au răpit niciun străin, deşi unii dintre ei sunt interogaţi înainte de a putea părăsi Afganistanul, a declarat sâmbătă un oficial al grupării militante islamiste, citat de Reuters. La doar o săptămână după ce talibanii au pus rapid mâna pe putere în ţara din sudul Asiei, naţiunile occidentale s-au străduit să crească ritmul de evacuări pe fondul haosului şi informaţiilor privind violenţa insurgenţilor.
„Combatanţii noştri vor continua să demonstreze reţinere”, a declarat oficialul taliban pentru Reuters cu condiţia anonimatului. El a exclus incidentele privind răpiri de străini, dar a adăugat: „Noi îi interogăm pe unii dintre ei înainte de a ieşi din ţară”.
Talibanii au respins responsabilitatea pentru dezordinea de la aeroportul din Kabul, asediat de mii de persoane disperate să fugă din ţară, declarând că Occidentul ar fi putut avea un plan mai bun de evacuare. Cel puţin 12 persoane au fost ucise în şi în jurul aeroportului începând de duminică, au declarat oficiali ai NATO şi ai talibanilor, în timp ce talibani înarmaţi în jur le cer celor fără documente de călătorie să meargă acasă.
Talibanii trec la măsurile radicale. Fetele trebuie separate de băieţi în clase
Oficialii talibani din vestul provinciei Herat au ordonat ca fetelor să nu li se mai permite să stea în aceleaşi clase cu băieţii, relatează khaama.com. Într-o întâlnire de trei ore între profesori şi oficialii talibani, aceştia din urmă au spus că nu există nicio justificare pentru acest tip de educaţie mixtă. În prezent co-educaţia este aplicată atât în universităţile guvernamentale, cât şi în universităţile private. Profesorii din vestul provinciei Herat au argumentat că universităţile şi institutele guvernamentale pot gestiona clase separate, dar din cauza numărului limitat de studente din instituţiile private, acestea din urmă nu îşi pot permite să creeze clase separate.
Mullah Farid, care a reprezentat talibanii în cadrul reuniunii din provincia Herat, a spus că ar trebui încheiată co-educaţia, deoarece sistemul este „rădăcina tuturor relelor din societate”.
Profesorii din provincia Herat au declarat că, din moment ce instituţiile private nu îşi pot permite cursuri separate, mii de fete pot rămâne private de învăţământul superior. Există aproximativ 40.000 de studenţi în provincie.
Polonia trimite la Kabul 100 de militari și va evacua 300 de colaboratori afgani ai NATO. Grecia îşi consolidează graniţa cu Turcia
Polonia a evacuat de la Kabul, pe parcursul mai multor zile, aproape 130 de persoane, între care 40 de copii, iar guvernul condus de premierul conservator Mateusz Morawiecki s-a angajat vineri să evacueze alți 300 de colaboratori afgani ai misiunilor diplomatice şi militare occidentale. În acest scop, va trimite un contingent de 100 de miliari la Kabul. Printre persoanele evacuate din Kabul se numără și familia ambasadorului Afganistanului în Polonia, potrivit Radio Polonia. În ceea ce-i privește pe cetățenii polonezi din Afganistan, aceștia au fost deja evacuați, ultimii doi sosind joi în țară.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat pe Facebook, după o discuţie cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, că ţara sa își asumă răspunderea evacuării şi va garanta transportul în siguranţă a 300 de afgani care au lucrat pentru NATO în ultimii ani. Odată ce vor fi ajuns în Polonia, aceştia vor fi trimişi spre ţările cu care au colaborat. Guvernul polonez a anunţat, de asemenea, trimiterea unui contingent de 100 de militari pentru a asigura evacuarea civililor de pe aeroportul din Kabul, misiune care se va desfăşura până pe 16 septembrie.
Joi dimineața la Varşovia a aterizat un avion al companiei aeriene poloneze LOT care a evacuat 17 persoane de la Kabul. Deşi acest avion avea o capacitate de peste 100 de locuri, controalele talibanilor în jurul aeroportului au făcut posibilă numai îmbarcarea acestor 17 persoane, a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului polonez. Încă aproximativ o sută de persoane care în prezent aşteaptă pe aeroportul din Kabul vor fi îmbarcate în alte avioane trimise de guvernul polonez, unul fiind deja în zbor spre capitala afgană, a mai anunțat purtătorul de cuvânt.
În perioada 18-20 august 2021, Polonia a evacuat 127 de cetățeni afgani, pe care i-a cazat în centre speciale destinate refugiaților. Printre aceștia se numără 41 de copii. Tuturor străinilor li s-a asigurat cazare, masă, igienă personală, asistență medicală (inclusiv teste COVID-19), psihologică și materială (haine, jucării pentru copii etc.). De asemenea, refugiații au acces gratuit la internet wireless și vor primi cartele SIM preplătite poloneze. Ulterior, va începe procesul de acordare a protecției internaționale pentru acești cetățeni și vor fi luate măsuri pentru a facilita integrarea lor. Deciziile cu privire la viitorul loc de ședere al străinilor vor fi luate ținând cont de dorințele și nevoile acestora. Toate persoanele vor avea posibilitatea de a învăța limba poloneză, iar copiii vor avea posibilitatea de a mearge la școală. Din cauza reglementărilor epidemiologice privind prevenirea COVID-19, toți străinii au fost puși în carantină timp de 10 zile de la data intrării pe teritoriul Poloniei, relatează Radio Polonia.
Grecia a instalat un gard de 40 de kilometri şi un sistem de supraveghere la graniţa sa cu Turcia, pe fondul îngrijorărilor privind creşterea numărului migranţilor din Afganistan.„Nu putem aştepta pasiv posibilul impact”, a spus ministrul Michalis Chrisochoidis, care se ocupă de problemele privind protecţia civilă, citează BBC. El s-a aflat vineri într-o vizită în regiunea Evros, unde a precizat: „Graniţa noastră va rămâne inviolabilă”.
Comentariile lui vin în timp ce Turcia a cerut ţărilor europene să îşi asume responsabilitatea pentru migranţii afgani. Într-o conversaţie telefonică cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că o creştere mare a numărului oamenilor care părăsesc Afganistanul ar reprezenta „o provocare serioasă pentru toţi”. „Un nou val de migraţie este inevitabil, dacă măsurile necesare nu vor fi luate în Afganistan şi în Iran”, a spus Erdogan.
Preluarea rapidă a puterii în Afganistan de către talibani i-a făcut pe mulţi cetăţeni să se teamă pentru vieţile lor şi să caute să plece din ţară. Chrisochoidis a declarat că această criză a creat „noi posibilităţi pentru fluxurile de migranţi” în Europa.
Grecia, care a fost în prima linie în criza migranţilor din 2015, când mai mult de 1 milion de oameni au plecat din Orientul Mijlociu, de teama războiului şi din cauza sărăciei, prin Turcia, în Uniunea Europeană, a precizat că ar putea trimite înapoi orice afgan care a ajuns ilegal. Dintre ce care au ajuns în Grecia în timpul crizei migranţilor, mulţi au călătorit mai departe, spre nord, prin Europa, dar aproximativ 60.000 au rămas în ţară. Anul trecut, Atena a blocat temporar depunerea de aplicaţii pentru azil, după ce Erdogan a spus că Turcia „a deschis porţile” pentru migranţi să călătorească în UE. Mitsotakis a declarat la acel moment că Grecia a crescut la maxim „gradul de descurajare” la frontiere, cu personal de securitate trimis la graniţa terestră din Evros.
Avionul Hercules cu românii evacuați din Afganistan a ajuns în România
Românii evacuați din Afganistan au ajuns în România la bordul aeronavei Hercules. Avionul a aterizat în România în jurul orei 13:00. Românii au fost întâmpinați de miniștrii Nicolae Ciucă și Bogdan Aurescu.
„Vreau să urez bun venit în România cetățenilor noștri care tocmai ce au fost repatriați astăzi din Afganistan. Bine v-ați întors sănătoși! În calitate de ministrul al afacerilor externe și coordonator al celulei de criză interinstituționale care gestionat această criză, vreau să subliniez că dumneavoastră, cetățenii români, vă aflați în centrul preocupărilor și acțiunii noastre. Cei 16 cetățeni români care au fost evacuați în ultimele trei zile din Kabul, cu aeronava Forțelor Aeriene Române, se alătură altor peste 30 de cetățeni români evacuați cu aeronave ale unor state partenere, inclusiv ca urmare a demersurilor celulei de criză pe care am coordonat-o. Am spus că dumneavoastră vă aflați în permanență în centrul acțiunii noastre ce are ca obiectiv protejarea intereselor, drepturilor și integrității dumneavoastră. O spun din nou, chiar și dacă ar fi fost vorba de un singur cetățean român, am fi procedat la fel. Mă bucur alături de colegii mei că ați ajuns acasă în siguranță. Dincolo de orice evaluare politico-diplomatică și de securitate, Afganistanul este, în acest moment, un loc al disperării și suferinței umane extreme. De aceea, vom continua acțiunea și demersurile noastre, în cadrul celulei de criză pentru a evacua și ultimul cetățean român care și-a exprimat dorința în acest sens dar care nu a putut ajunge, din rațiuni de securitate extrem de dificile, la aeroport. De asemenea, vom continua demersurile de a aduce în România pe cetățenii afgani care au lucrat cu trupele române și pe studenții care au burse oferite de statul român. Ne vom preocupa în continuare și de undele categorii vulnerabile, cum sunt jurnaliștii afgani, dintre care am încercat să evacuăm ieri. Vom menține contactul cu toți cetățenii români încă aflați în Afganistan, fie că vor sau nu să fie repatriați. Acțiunea noastră nu s-a oprit doar la români și afgani, mă bucur că am reușit să scoatem din Kabul și șapte cetățeni ai unor state partenere – cinci cetățeni bulgari, un american și un britanic”, a spus ministrul de externe, Bogdan Aurescu.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a prezentat, sâmbătă, cronologia acţiunilor desfăşurate de instituţie în contextul crizei din Afganistan, arătând că a acţionat pe trei coordonate principale: eforturi concrete de sprijin pentru evacuarea cetăţenilor români; comunicare publică eficientă şi în timp real; coordonare permanentă şi poziţionare solidă la nivelul organizaţiilor internaţionale relevante.
„Deteriorarea rapidă a situaţiei de securitate din Afganistan a pus în prim plan nevoia unei mobilizări ample şi complexe la nivelul autorităţilor române, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) aflându-se în centrul acestui efort, în baza mandatului său privind apărarea în străinătate a drepturilor şi intereselor cetăţenilor români, precum şi a preocupării profunde faţă de siguranţa cetăţenilor aflaţi în zone de risc iminent”, se arată într-un comunicat transmis de MAE.
În gestionarea crizei actuale din Afganistan, MAE a acţionat pe trei coordonate principale: 1. eforturi concrete de sprijin pentru evacuarea cetăţenilor români; 2. comunicare publică eficientă şi în timp real; 3. coordonare permanentă şi poziţionare solidă la nivelul organizaţiilor internaţionale relevante. Astfel, MAE aminteşte că încă din 13 august a reevaluat şi ridicat nivelul de alertă pentru Afganistan, îndemnând cetăţenii români să părăsească de urgenţă statul şi să evite orice deplasare în Afganistan. Avertismentul MAE a fost determinat de faptul că evoluţiile în plan securitar în acest spaţiu se asociază cu un risc major de atentate teroriste şi de confruntări armate. Totodată, MAE a făcut un apel public ferm către cetăţenii români care se deplasau în Afganistan sau care se aflau deja pe teritoriul acestui stat să se adreseze Ambasadei României în Pakistan şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă. De asemenea, tot în 13 august, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a convocat Celula de criză inter-instituţională, care s-a activat imediat, făcând demersuri complexe pentru evacuarea în siguranţă a cetăţenilor români aflaţi în Afganistan. Celula de criză inter-instituţională, aflată sub coordonarea MAE, a acţionat în regim permanent, începând din 13 august, având la foarte scurt timp prima linie de acţiune concretă: sprijinirea misiunii Forţelor Aeriene Române, dispuse de preşedintele Klaus Iohannis, la propunerea premierului Florin-Vasile Cîţu, pentru evacuarea de pe Aeroportul din Kabul a cetăţenilor români aflaţi încă pe teritoriul statului afgan.
„La momentul procesării primelor date disponibile şi luării deciziei organizării unei misiuni a Forţelor Aeriene Române, la nivelul Ambasadei României la Islamabad îşi înregistraseră prezenţa 60 de cetăţeni români cu activităţi în Afganistan, ca angajaţi ai Delegaţiei UE în această ţară, ai Misiunii ONU de Asistenţă în Afganistan (UNAMA), respectiv ai unei companii de securitate şi unui ONG. La momentul accelerării deteriorării situaţiei de securitate, o parte dintre aceşti cetăţeni români părăsiseră deja teritoriul afgan, pentru efectuarea concediului de odihnă. De asemenea, 11 cetăţeni români, angajaţi ai Delegaţiei UE în Afganistan, fuseseră evacuaţi în urma cu scurt timp către Doha, urmând a-şi continua călătoria spre România, imediat ce vor fi fost îndeplinite toate procedurile specifice”, arată MAE.
Astfel, din datele deţinute de MAE şi făcute publice în 16 august, în Afganistan se aflau la momentul respectiv 35 de cetăţeni români, în principal personal de securitate angajat de UNAMA, respectiv de o companie de profil. MAE, prin Ambasada României la Islamabad, a menţinut legătura cu cetăţenii români în toată această perioadă. Totodată, au continuat apelurile MAE şi ale celor mai înalţi oficiali români ca cetăţenii aflaţi încă în Afganistan, care nu contactaseră misiunea diplomatică a României din Pakistan, să se adreseze urgent Ambasadei României la Islamabad. În acelaşi timp, la nivelul celulei de criză inter-instituţionale, în 16 august şi în noaptea de 16 spre 17 august, împreună cu Ministerul Apărării şi Forţele Aeriene Române, au fost parcurse în regim de urgenţă proceduri pentru deplasarea avionului militar la Kabul în vederea evacuării cetăţenilor români. Procedurile, extrem de complexe, au constat în obţinerea a 14 autorizaţii de survol pentru segmentele traseului de zbor, care a plecat spre Afganistan la 17 august, parcurgând mai multe state, de pe trei continente.
În sprijinul cetăţenilor aflaţi în Kabul în diverse situaţii, care se pregăteau pentru a fi preluaţi de misiunea românească, MAE, în cooperare cu MApN, a pregătit o echipă consulară ce s-a deplasat în Afganistan pentru a acorda asistenţă în caz de necesitate. De asemenea, autorităţile române din componenţa celulei de criză inter-instituţionale au luat în considerare permanent şi alte variante de evacuare, în special zborurile operate de partenerii strategici ai României, Statele Unite şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, existând determinarea expresă de a utiliza orice oportunitate în sprijinul cetăţenilor români. În 17 august, MAE a comunicat că alţi 16 cetăţeni români părăsiseră deja ţara. De asemenea, ca rezultat al apelurilor repetate către cetăţenii români de a contacta Ambasada României de la Islamabad, a fost înregistrată prezenţa a încă 7 persoane, în Afganistan aflându-se la acel moment, conform evidenţelor de la nivelul ambasadei la Islamabad, 27 de cetăţeni români.
„Informaţiile disponibile despre cei 27 de cetăţeni din Afganistan indicau că o parte dintre aceştia se aflau deja în incinta Aeroportului Internaţional „Hamid Karzai” din Kabul, iar o parte se aflau în alte locaţii. Cetăţeni români activi în cadrul misiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite de asistenţă în Afganistan se aflau într-o clădire a ONU din Kabul, exprimându-şi însă, la momentul respectiv, ca şi ulterior, opţiunea de a fi evacuaţi conform planului ONU în acest sens. De asemenea, un alt grup de cetăţeni români se aflau într-o bază militară în apropierea Aeroportului Internaţional din Kabul, fiind întreprinse demersuri pentru asigurarea tranzitului acestora către aeroportul menţionat”, mai arată MAE.
Aeronava militară de transport românească a aterizat la Kabul în noaptea de 18 spre 19 august şi a reuşit evacuarea, în această primă etapă, a unui cetăţean român. Cetăţeanul român, angajat al unei agenţii NATO, ce se afla deja pe Aeroportul Internaţional din Kabul, optând pentru evacuare, a fost transportat ulterior la Islamabad, unde a ajuns în condiţii de siguranţă şi a fost găzduit. Aeronava a fost asistată la sosire de personalul Ambasadei României în Pakistan, staţionând la Islamabad şi fiind pregătită să se deplaseze din nou la Kabul pentru evacuarea altor cetăţeni români, atunci când aceştia reuşeau să ajungă în aeroportul internaţional.
„Condiţiile de securitate deosebit de dificile şi periculoase din Kabul au făcut ca accesul altor grupuri de cetăţeni români spre aeroport să nu poată fi realizat până la momentul prezenţei aeronavei româneşti pe aeroport, deşi exista o astfel de perspectivă. La momentul derulării operaţiunii de către aeronava militară românească, erau înregistraţi ca fiind prezenţi în Afganistan 33 de cetăţeni români. Dintre aceştia, 16 persoane au solicitat asistenţă în vederea evacuării de pe teritoriul afgan, fiind angajaţi ai unei agenţii NATO, ai unui program ONU, respectiv ai unei companii de securitate cu activităţi în Afganistan”, adaugă reprezentanţii MAE
Cea mai mare parte a cetăţenilor români care au optat pentru evacuare se aflau, însă, în afara aeroportului internaţional, autorităţile române din cadrul celulei de criză interinstituţionale efectuând demersuri complexe, pe canale specifice, pentru asigurarea transferului lor în siguranţă către aeroport. Celula de criză interinstituţională a menţinut permanent legătura cu cetăţenii români aflaţi în diversele locaţii din Kabul şi a continuat demersurile pentru facilitarea transferului către aeroport, cât mai rapid şi în siguranţă, al cetăţenilor români rămaşi a fi evacuaţi, în măsura în care condiţiile de securitate din Kabul au permis acest lucru. Totodată, situaţia de securitate din Kabul, având un caracter complex şi fluid, a presupus adaptarea constantă a planului de evacuare, în funcţie de diverşi factori, care au propria dinamică. Celula de criză interinstituţională a evaluat permanent, împreună cu partenerii internaţionali, evoluţia situaţiei de la faţa locului şi contextul local specific.
La 19 august, un al doilea zbor la Kabul al aeronavei militare de transport româneşti s-a desfăşurat în bune condiţii, reuşind evacuarea a încă unui cetăţean român (angajat al unei agenţii NATO, aflat deja pe aeroportul internaţional din Kabul, care a optat recent pentru evacuare), precum şi a trei cetăţeni ai unor state europene şi/sau aliate: un cetăţean bulgar, unul britanic şi unul american. În tot acest timp, celula de criză interinstituţională a efectuat şi demersurile necesare pentru identificarea, validarea şi contactarea unui număr de cetăţeni afgani, foşti colaboratori ai trupelor române pe perioada desfăşurării misiunii acestora în Afganistan, respectiv studenţi bursieri ai statului român cu studii în derulare sau care au fost acceptaţi la studii în România. În măsura în care aceştia au ajuns în Aeroportul Internaţional din Kabul, au fost preluaţi spre evacuare cu aeronava militară românească.
„În ceea ce priveşte cetăţenii afgani, MAE a primit solicitări din partea a opt cetăţeni afgani (translatori, traducători, ghizi etc.) care au colaborat în trecut cu instituţii şi autorităţi internaţionale, inclusiv cu reprezentanţi români în Afganistan. De asemenea, s-au primit solicitări de evacuare din partea a 12 studenţi afgani înregistraţi sau acceptaţi la studii în România. Lista cetăţenilor afgani pentru evacuare a fost extinsă pe baza unor solicitări punctuale primite din partea unor cetăţeni afgani, membri de familie ai celor menţionaţi anterior. Tot acest demers de preluare şi verificare a solicitărilor primite a fost, de asemenea, gestionat la nivelul Celulei de criză inter-instituţionale”, precizează MAE.
În dimineaţa de 20 august, un grup format din 14 cetăţeni români a fost transferat în incinta Aeroportului Internaţional din Kabul, în siguranţă, pregătindu-se pentru evacuare pe cale aeriană. Cei 14 cetăţeni români erau angajaţi ai unei companii de securitate cu activităţi în Afganistan şi s-au aflat într-o bază militară din afara aeroportului internaţional, fiind transferaţi în incinta aeroportului în urma unor demersuri extrem de dificile, realizate încă din 16 august, de către autorităţile române din cadrul Celulei de criză interinstituţionale, în coordonare cu şi cu sprijinul unor parteneri internaţionali ai României şi în cooperare cu compania angajatoare. În final, în 20 august, cu aeronava militară au fost extrase în condiţii de siguranţă un număr de 23 persoane, dintre care 16 cetăţeni români şi 7 cetăţeni străini (5 bulgari, 1 britanic şi 1 american).
„Pe parcursul realizării acestor demersuri complexe, MAE a acordat o atenţie specială comunicării publice eficiente, atât din raţiuni de transparenţă instituţională completă pe fondul unui interes public major, cât şi pentru a transmite mesaje importante cetăţenilor români aflaţi în Afganistan pentru a le putea oferi sprijinul necesar. Astfel, MAE a transmis constant precizări de presă relevante, la foarte scurt timp de la înregistrarea evoluţiilor la faţa locului, a răspuns punctual la zeci de solicitări de presă primite din partea jurnaliştilor români şi străini, iar ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi alţi reprezentanţi MAE au intervenit cu declaraţii publice, oferind informaţii relevante, în timp real”, menţionează MAE.
„În ceea ce priveşte asigurarea unei poziţionări solide la nivelul formatelor internaţionale relevante, în cadrul reuniunii extraordinare a miniştrilor de externe din statele membre ale UE (CAE), desfăşurată în format video-conferinţă la 17 august 2021 şi convocate de Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în contextul degradării situaţiei de securitate din Afganistan, ministrul Bogdan Aurescu a susţinut continuarea apelurilor UE şi ale partenerilor internaţionali pentru încetarea imediată a violenţei pe tot teritoriul Afganistanului. De asemenea, ministrul român a subliniat necesitatea protejării vieţii cetăţenilor, precum şi nevoia restabilirii imediate a securităţii şi ordinii civile”, adaugă sursa citată.
Ministrul român de externe a susţinut, totodată, nevoia asigurării condiţiilor necesare pentru părăsirea Afganistanului de către cetăţenii străini şi afgani care doresc acest lucru. A prezentat, în context, demersurile autorităţilor române în vederea repatrierii cetăţenilor români aflaţi încă în Afganistan şi a anunţat că România îşi manifestă deschiderea şi evaluează la nivel interinstituţional posibilitatea de a prelua, acolo unde se consideră justificat, personalul local afgan care a sprijinit autorităţile române care şi-au desfăşurat activitatea în Afganistan, după o analiză a fiecărui caz în parte, inclusiv din punct de vedere securitar. Totodată, a exprimat deschiderea României şi de a analiza posibilitatea de a prelua temporar personal afgan care a sprijinit misiuni ale organizaţiilor europene şi euroatlantice, după parcurgerea etapelor procedurale inter-instituţionale, inclusiv validările de securitate care se impun. Totodată, la 20 august, în cadrul reuniunii extraordinare a miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO privind situaţia din Afganistan, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat preocuparea deosebită a României faţă de evoluţiile din Afganistan, precum şi solidaritatea cu poporul afgan şi a subliniat necesitatea ca aliaţii să acţioneze unitar şi coordonat, prioritatea fiind reprezentată de asigurarea accesului nestingherit către şi în Aeroportul Internaţional din Kabul pentru toate persoanele care doresc să părăsească Afganistanul. A arătat în acest sens că trebuie îmbunătăţită coordonarea eforturilor de evacuare, inclusiv gestionarea accesului în aeroport. Ministrul Bogdan Aurescu a menţionat necesitatea ca Alianţa să continue monitorizarea situaţiei de securitate, să îmbunătăţească coordonarea cu UE şi alţi actori internaţionali şi să iniţieze elaborarea unei noi abordări strategice privind Afganistanul, însoţită de o comunicare strategică adecvată. De asemenea, s-a referit la nevoia de a fi gestionată eficient situaţia umanitară şi de a fi sprijinite acele segmente ale societăţii afgane care împărtăşesc în continuare valorile democratice occidentale.
Iohannis: „Salut revenirea în țară a cetățenilor români din Afganistan. Continuăm eforturile de evacuare”
Președintele Klaus Iohannis salută revenirea în țară a românilor evacuați din Afganistan. Președintele a transmis și că autoritățile române continuă eforturile de evacuare pentru a-i aduce în țară și pe ceilalți cetățeni români care încă se mai află în Afganistan și își doresc repatrierea.
„Salut revenirea în țară, astăzi, a 15 cetățeni români dintre cei 16 evacuați din Afganistan în aceste zile cu aeronava militară pe care am dispus să o trimitem la începutul acestei săptămâni. Ei se adaugă celorlalți peste 30 de cetățeni români evacuați în zilele precedente cu aeronave ale unor state partenere României, ca urmare a eforturilor depuse cu profesionalism de Celula de criză interinstituțională, activată la data de 13 august de către ministrul Afacerilor Externe. Repatrierea compatrioților noștri a avut loc în condiții extrem de dificile de securitate, într-un climat în permanentă schimbare, și este cu atât mai important de remarcat efortul autorităților române pentru derularea cu succes a misiunilor. Celula de criză interinstituțională, activată de Ministerul Afacerilor Externe și coordonată de acesta împreună cu Serviciul de Informații Externe, la care participă și Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații, a derulat acțiuni ample și dificile pe parcursul ultimei săptămâni, care au condus la evacuarea în siguranță a cetățenilor români și a cetățenilor altor state partenere. Am fost informat în permanență de Celula de criză interinstituțională despre derularea acțiunilor de evacuare a cetățenilor români și cetățenilor afgani pentru care s-a decis evacuarea în România. Autoritățile române vor continua eforturile de evacuare a cetățenilor noștri care încă se află în Afganistan și care doresc să fie repatriați, precum și a cetățenilor afgani care au sprijinit activitatea militarilor români în Afganistan, care beneficiază de burse ale statului român sau care se află în situație vulnerabilă. Doresc să mulțumesc autorităților române implicate în coordonarea și derularea cu succes a acțiunilor Celulei de criză interinstituționale și tuturor reprezentanților acestor instituții care au participat la activitatea Celulei de criză”, a transmis președintele României.
Românii evacuați din Afganistan au ajuns în România la bordul aeronavei Hercules, sâmbătă. Avionul a aterizat în România în jurul orei 13:00.
O săptămână de iad în Afganistan, cu imagini ce rămân în istorie: Disperare, frică și furie față de o operațiune prost planificată
În urmă cu o săptămână, știrea zilei era că talibanii se apropie de Kabul, iar președintele Ashraf Ghani rostea un discurs adresat naţiunii în care dădea asigurări că au loc „consultări” pentru găsirea unei soluţii politice care să garanteze „pacea şi stabilitatea” în ţară. În numai 7 zile, ceea ce s-a petrecut la Kabul a întrecut orice așteptări, iar lumea pare să asiste neputincioasă la drama și condamnarea la întuneric și teroare a unui întreg popor. Au fost 20 de ani de război și numai 10 zile în care Afganistanul a căzut iar în mâinile talibanilor.
Soldaţii americani începuseră să sosească la Kabul, sâmbăta trecută, pentru a ajuta la evacuarea personalului diplomatic şi a altor civili din capitala afgană, după ce rebelii talibani preluaseră, rapid și fără luptă, controlul în tot mai multe oraşe afgane, pe fondul retragerii forţelor internaţionale. Însă nici cele mai pesimiste rapoarte ale serviciilor de informații nu anticipau ceea ce avea să se întâmple. Estimările americane arătau că talibanii vor lua cu asalt capitala în următoarele săptămâni, iar guvernul afgan va mai rezista cel mult 90 de zile.
Realitatea din teren a fost mult mai cruntă: în nici 24 de ore, talibanii erau stăpâni peste Kabul, se instalaseră în palatul prezidențial și țineau prima lor conferință de presă. Președintele Ghani fugise din țară, iar trupele guvernamentele n-au opus niciun fel de rezistență și le-au lăsat cale liberă insurgenților islamiști. Panica, teroarea, haosul s-au instalat în Afganistan și lumea întreagă urmărește de o săptămână scene dramatice pe aeroportul din Kabul, devenit un simbol al disperării, în condițiile în care a rămas singura poartă de ieșire din iad. Cei care erau, poate, prea tineri în urmă cu două decenii au ocazia să afle acum cine sunt talibanii.
În fiecare zi, oamenii sunt împușcați, bătuți și sufocați cu gaze lacrimogene în timp ce se adună în fața baricadelor de beton care închid ultima fărâmă minusculă de teritoriu deținut de Occident în Afganistan și ultimele speranțe de a scăpa de regimul taliban. Cel puțin 12 persoane au murit încercând să ajungă la aeroport în această săptămână. Au murit împușcate sau pur și simplu călcate în picioare în busculade.
În timp ce SUA și Marea Britanie dau asigurări că accelerează evacuările, nu prea există semne în acest sens la Kabul, unde mulți afgani sunt blocați în afara aeroportului sau în spatele unor puncte de control ce par imposibil de trecut. Cu toate acestea, oamenii se adună cu miile, dispuși să-și riște viețile lor și ale copiilor lor, de teama a ceea ce îi așteaptă de-acum acasă. Aproape niciun cetățean afgan nu reușește să mai ajungă la aeroport. Talibanii controlează străzile și zona din jurul aeroportului. Președintele Joe Biden declara vineri că talibanii lasă să treacă pe oricine arată un pașaport american. Pentru cei care nu au prețiosul document soarta pare pecetluită.
Avioanele pleacă din Afganistan goale sau transportă în mare parte cetățeni străini. Uneori, e nevoie de operațiuni speciale chiar și pentru extragerea acestora. Trupele americane au ieșit din aeroportul din Kabul pentru a recupera 169 de persoane care se aflau în apropiere și nu puteau intra, a confirmat vineri Pentagonul. A fost vorba mai degrabă de „asistență” decât de o operațiune de salvare, a precizat purtătorul de cuvânt John Kirby. Declarațiile vin în condițiile în care presa relatase joi că francezii și britanicii deja au avut operațiuni de extragere a cetățenilor lor și a colaboratorilor afgani dincolo de zidurile aeroportului. Puțini afgani reușesc să treacă cu succes de punctele de control ale talibanilor, de mulțimile care se înghesuie și de militarii străini pentru a ajunge în interiorul complexului aeroportuar. Aceștia sunt în mare parte persoane care au legături cu armata occidentală și cu ambasadele acesteia. Un sistem extins al SUA îi include și pe cei care au lucrat pentru mass-media sau pentru ONG-uri occidentale. Dar Marea Britanie i-a exclus pe mulți, inclusiv pe contractori și pe cei care au lucrat pentru filiale ale ambasadelor, cum ar fi British Council, scrie The Guardian.
Este realitatea a ceea ce s-a întâmplat în Afganistan în această săptămână, când talibanii au revenit la conducerea țării după 20 de ani. Iar pentru afganii care în tot acest timp au lucrat în cadrul organizațiilor locale care au promovat valorile Occidentului, inclusiv democrația și drepturile femeilor, există acum tot mai puține șanse de a ieși. Ei nu au în spatele lor marile organizații străine care să-i ajute cu vizele de care au nevoie pentru a fugi din țară și sunt într-un real pericol. Sunt îngroziți de ideea de a rămâne și în egală măsură terifiați de consecințele încercării de a pleca. Deplasările devin din ce în ce mai dificile, pe măsură ce talibanii își consolidează controlul asupra orașului.
În interiorul și în afara Kabulului există o furie și o disperare tot mai mari față de eșecul unui plan de evacuare prost conceput, care riscă să îi lase în urmă pe cei mai vulnerabili dintre afgani. „Ceea ce se întâmplă este un fiasco. Ar trebui să ne plecăm cu toții capetele de rușine”, a declarat Rachel Reid, consultant în domeniul drepturilor omului care lucrează cu organizații afgane. „Mii de afgani care au ținut piept talibanilor timp de ani de zile sunt în pericol. Iar ei sunt dați la o parte la poarta aeroportului, în timp ce SUA, Marea Britanie și alte state își trimit acasă cetățenii cu avioane ce zboară chiar pe deasupra afganilor vulnerabili”, a declarat Reid, citată de The Guardian.
Furia este îndreptată împotriva guvernelor care nu au reușit să planifice o evacuare ordonată și a organizațiilor internaționale care își dezamăgesc personalul. Angajații ONU au cerșit ajutor de la prieteni și foști colegi, deoarece, spun ei, instituția internațională nu are niciun plan de evacuare a majorității dintre ei.
„Dragă Antonio Guterres (secretarul general al ONU – n.r.), Am lucrat pentru ONU în Afganistan timp de patru ani și căsuța mea de e-mail este plină de afgani cu care am lucrat la ONU și care îmi cer cu disperare ajutorul pentru a scăpa. Te rog frumos să mă sfătuiești către cine ar trebui să îi îndrum”, a scris, pe Twitter, Heather Barr, de la Human Rights Watch.
În ciuda promisiunilor de „amnistie” generală făcute de talibani în cadrul conferințelor lor de presă, afganii știu că nu pot avea încredere în ei. S-a auzit deja despre atrocitățile care au însoțit înaintarea lor spre capitală. În ultima săptămână, au apărut dovezi despre un adevărat masacru, iar în Kabul talibanii merg din casă în casă, căutând persoane care au legături atât cu guvernul, cât și cu străinii. Teama de acest model de comportament, tipic talibanilor, l-a determinat pe un tânăr jucător de fotbal să riște, pierzându-și viața în cele din urmă, după ce s-a agățat de partea laterală a unui avion militar american și a căzut din zbor, într-o încercare disperată de a scăpa. Și nu este singurul caz. Chiar dacă a existat o mobilizare și din partea unor persoane sau organizații private, cu toți banii și toată bunăvoința, foarte puțini afgani au reușit să plece, din cauza dificultății de a ajunge la aeroport și apoi a logisticii pe care o presupune un zbor.
În continuare, doar câteva mii de persoane pe zi – în general cetățeni străini – sunt scoase din țară cu avionul, iar grupurile pentru drepturile omului estimează că zeci, poate sute de mii de afgani sunt acum în pericol. Pentru locuitorii din Kabul mai există poate o speranță, chiar dacă este mică, că Occidentul ar putea ajunge la un acord cu talibanii pentru a facilita evacuările. Pentru cei din afara Capitalei, nu există aproape nicio speranță.
The Guardian redă mărturia unui fost profesor afgan care a lucrat pentru British Council într-un alt oraș mare al Afganistanului. Acesta a scris într-un mesaj către un alt coleg: „Mă aflu într-o situație mult mai gravă decât înainte. Acum mă ascund sub pământ, într-o gaură adâncă și îngustă, în care nu este oxigen suficient. Nu-mi pot duce soția la doctor și nu pot sta cu copiii, pentru că sunt egoist, vreau să-mi salvez viața de talibani. Toată ziua, mama stă lângă groapă și îmi strigă: Fiule, ești bine? Și îmi aruncă sticle cu apă. Doar noaptea pot ieși din gaură și dacă auzim bătăi la ușa casei mele, atunci cobor cât de repede pot”.
Preluarea completă a controlului de către talibani în Afganistan provoacă îngrijorări la nivel internațional și din perspectiva intensificării acțiunilor teroriste. Gruparea talibană era descrisă, în ultimul index global al terorismului, cel din 2019, drept cea mai sângeroasă organizație, alături de alte trei: Boko Haram, Statul Islamic și al-Shabab.
PE ACELAȘI SUBIECT:
Ultimele articole
