Spread the love

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost, sâmbătă, gazda unei noi lansări editoriale. Biologul marin Alexandru Bologa a lansat volumul intitulat „Dobrogea la 140 de ani de la Unirea cu România”. Cartea, în limba engleză, este destinată bibliotecilor străine și reunește 33 de autori din mai multe domenii de activitate.

CITEȘTE ȘI:

La evenimentul de sâmbătă au mai participat dr. Lavinia Dumitrașcu, muzeograf MINAC și, practic, gazda acțiunii; prof. dr. Victor Ciupină, prof. dr. Valentin Ciorbea, prof.  dr. Vasile Sârbu, dar și câțiva autori prezenți.

CITEȘTE ȘI:

Volumul are ca arie de cercetare spaţiul dobrogean şi coasta Mării Negre, din diverse domenii – istorie, arheologie, ştiinţe umane, cultură şi culte, învăţământ, presă, medicină, biologie, matematică, astronomie, ştiinţe militare şi navale, memorialistică. Printre semnatari se numără: Stoica Lascu, Constantin Chera, Lavinia Dumitrașcu, Carmen I. Atanasiu, Andreea Atanasiu-Croitoru, Alexandra N. Unc şi Octavian D. Unc, Vasile Sârbu, Adrian Bavaru, Silvana Cojocăraşu, Virgil Răzeşu și, bineînțeles, Alexandru Bologa.

„De obicei, atunci când te îndepărtezi de profesie, de pilonul de bază, te rătăcești. Domnul Bologa face excepție, se îndepărtează probabil cu grijă și cu talent, rămâne totuși legat de biologia marină. Scrie atât de frumos și în cazul de față dovedește că știe să coaguleze în juru-i ca editor pentru a scoate astfel de volume frumoase: Dobrogea la 140 de ani după Unirea cu statul român”, a spus prof. dr. Victor Ciupină.

Prof. dr. Victor Ciupină

„Cred că primii care o vor citi vor fi bulgarii”

Prof. dr. Valentin Ciorbea a avut o prestație interesantă, amintind faptul că zona disputată între români și bulgari, Cadrilaterul, este o inepție istorică, întrucât această zonă este parte inseparabilă a Dobrogei: „Cum se numesc cei de acolo? Cadrilaterieni? Cadrilateriani? Cadrilateriști?”

„Legat de istoria șantierului naval, într-adevăr este o contribuție deosebită și chiar informațiile sunt deosebit de importante și multe altele. Sigur că nu a fost simplu, ușor, pentru editor, în afara faptului că trebuie să îi aduni pe oameni, să menții cadența, problema traducerii… Volumul este scos pe banii lui, asta este realitatea! Sigur, meritele i le acordăm și întreaga noastră prețuire pentru ceea ce a făcut! Faptul că este în limba engleză este un aspect important. Noi am scris și scriem în limba română, dar la ora actuală, dacă nu ești pe anumite site-uri, să poți să fii citat în limba engleză, este mai greu să ți se recunoască meritele pe plan internațional. Or, acest volum, deja difuzat la diverse biblioteci în lume, va fi așezat și pentru cei care sunt interesați să vadă ce e cu Dobrogea asta și primii cred că vor fi bulgarii!”, a spus Valentin Ciorbea.

Prof. dr. Valentin Ciorbea

CITEȘTE ȘI:

Tot despre abordarea bulgară a vorbit și dr. Lavinia Dumitrașcu. Aprigă apărătoare a Dobrogei din forma post 1913, Dumitrașcu a punctat faptul că bulgarii încă au un dinte pentru români, însă trebuie să găsim calea de înțelegere.

„Nu era chiar ușor, aceasta în timp ce bulgarii publicau… și o spune Lavinia, care are puțin acolo sânge de bulgar… cenzura ne-a făcut rău și, da, bulgarii nu ne iubesc prea mult, dar spre deosebire de noi ei înființează, dacă nu au înființat deja, un institut de cercetare al Dobrogei! Care Dobroge? Aia de sud sau aia de nord? Și au spus: Dobrogea! A apărut un volum doi de istorie a Bulgariei în care ne înjură așa cum se cuvine! Și spun că s-au eliberat de sub jugul trist și dur al României! Și noi trebuie să facem mai mult, apropos de acest lucru. Nu să ne înjurăm, ci să găsim o cale de înțelegere, pentru că până la urmă ei învață la școală că Dobrogea e a lor, ungurii învață că Transilvania e a lor, noi învățăm că ambele sunt ale noastre. Aici e vorba și de educație!”, a spus Lavinia Dumitrașcu.

Dr. Lavinia Dumitrașcu

„Vă dorim felicitări și vă mulțumim pentru ocazia de care ați dat dovadă!”

Sintagma de mai sus aparține prof. dr. Vasile Sârbu, al cărui discurs a fost, în esență, unul amuzant.

„Dacă stăm și comparăm ce a însemnat Dobrogea în 140 de ani, ce a însemnat Unirea și ce am fost noi capabili să facem… trebuie să recunoaștem că în epoca în care ne întâlnim noi astăzi trăim o luptă între mediocritate și meritocrație. Noi, cei din sala asta, bănuiesc că facem parte din meritocrație, pentru că de-aia ne-am întâlnit, să citim o carte, dar dacă ne uităm mai bine și ieșim în stradă seara, în orașul nostru sau în Capitală, vedem că omul dominant al zilelor noastre este omul păcătos: fumează, bea, ia droguri! Dominanta noastră nu este meritocrația! Chiar aș putea să definesc într-o singură frază ce puteam să vă spun dacă vorbeam din partea mediocrității: „Vă dorim felicitări și vă mulțumim pentru ocazia de care ați dat dovadă!” Câtă maturitate, câtă latinitate! Ce vă pot spune, ca unul care am venit acum 40 de ani în Dobrogea, că în acest teritoriu noi, românii, ne tot căznim să demonstrăm că români au fost și pe partea dreaptă a Dunării, de 2.000 de ani, punem pe Ovidiu, pe Mircea cel Bătrân, pe unii, pe alții, să arătăm că eram aici! Și vin unii să ne spună verde-n față că noi nu prea eram, că nu prea făceam, că nu am făcut nimic… Am făcut extraordinar de mult și cartea aceasta este o dovadă! Domnul Bologa are o meteahnă, care în biologie se numește biodiversitate și cartea aceasta traduce diversitatea biologică care îi marchează lui mintea! Acum, nu știu care minte, pentru că la ora actuală creierul electronic a început să ne disloce creierul natural… Foarte puțini mai utilizăm creierul natural și scoatem telefonul, apăsăm pe un buton și dăm drumul la creierul de rezervă! Totuși, noi trebuie să înțelegem că nu putem să lăsăm Dobrogea asta, măcar să nu fie cunoscută! După opinia mea, omul care ar merita o statuie cam pe toate străzile ar fi Carol I!”, a spus Vasile Sârbu.

Prof. dr. Vasile Sârbu

În final, autorul volumului, Alexandru Bologa, a punctat faptul că ceea ce l-a motivat în acest demers a fost nevoia de a lăsa o urmă scrisă despre cei 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria mamă, eveniment marcat anul trecut, odată cu Centenarul Marii Uniri.

„Consider istoria ca o cultură generală, până la a fi știință și cu toate conotațiile ei! În virtutea acestui fapt, anul trecut au avut loc cele două mari evenimente, dintre care unul – cel despre care discutăm acum – cei 140 de ani de când Dobrogea este parte a României, provincie bogată, frumoasă, originală și binecuvântată! Am simțit nevoia să lăsăm o urmă scrisă despre acest eveniment și am folosit termenul Unire, cu contribuția distinșilor autori și autoare asupra acestui eveniment remarcabil, important, semnificativ în istoria țării noastre, plecând de la premisa că în acești 140 de ani de Dobroge românească au avut loc numeroase progrese înregistrate în foarte multe domenii: știință, tehnică, cultură, învățământ, presă ș.a.m.d. Sunt rezumate în această carte aceste domenii mari, care au fost atinse de către autorii de față sau care, din păcate, din anumite motive, lipsesc astăzi. Sunt 33 de articole, care reprezintă aceste domenii importante de activitate, de cunoaștere. Într-adevăr, mă bucur dacă dau impresia sau reflectă realitatea că în această provincie românească au avut loc activități deosebit de multiple, deosebit de utile economic, social, cultural ș.a.m.d.”, a spus Alexandru Bologa.

Alexandru Bologa

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *