Pe scena politică românească revine în actualitate un subiect de maximă importanță privind organizarea administrativ-teritorială a țării. În cadrul dezbaterilor recente, reprezentanți ai spectrului politic analizează scenarii complexe de reformă menite să modifice semnificativ structura administrativă existentă, pe fondul criticilor tot mai frecvente potrivit cărora actuala împărțire, menținută din a doua jumătate a secolului trecut, nu mai corespunde nevoilor economice, sociale și administrative ale României.
Proiectele luate în calcul prevăd o serie de modificări structurale majore, vizând atât nivelul județean, cât și cel local. Printre variantele vehiculate se numără modele inspirate din organizarea judiciară a curților de apel sau din împărțirea regională, un demers care ar putea duce la comasarea mai multor județe și la desființarea a numeroase unități administrativ-teritoriale cu populație redusă. Susținătorii unor astfel de măsuri argumentează că descentralizarea eficientă și optimizarea costurilor bugetare prin reducerea aparatului birocratic sunt absolut necesare pentru dezvoltarea regională.
Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonator al grupului de lucru responsabil de proiect, susține că reorganizarea la nivel județean este esențială pentru ca reforma să aibă efecte importante. PSD nu a decis încă numărul județelor care ar urma să existe după reorganizare. Dragoș Benea a menționat, ca posibil reper pentru discuții, structura sistemului judiciar, unde funcționează 15 Curți de Apel. Acesta a precizat însă că exemplul nu înseamnă automat că România va fi împărțită în 15 județe. Noua configurație ar urma să fie stabilită în funcție de criterii precum numărul locuitorilor, situația financiară a administrațiilor și capacitatea de colectare a taxelor locale.
Pe de altă parte, inițiativele stârnesc reacții conturate și rezerve importante în rândul administrațiilor locale și al liderilor politici, care atrag atenția asupra riscurilor de natură logistică, identitară și funcțională. O astfel de reformă profundă necesită un consens politic larg și o analiză riguroasă a impactului socio-economic, în condițiile în care rediscutarea granițelor județene și comasarea comunelor sau a orașelor mici vor schimba radical modul în care cetățenii interacționează cu instituțiile statului.
