Site icon TOMIS NEWS

Nume de cod „Diametru”: Misiune ucraineană de sabotaj, la „pachet” cu Nord Stream, a eșuat la Mangalia, la conducta TurkStream

turkstream2

În mult discutatul său bestseller „The Nord Stream Conspiracy/ Aruncarea în aer a Nord Stream. Adevărata poveste a sabotajului care a zguduit Europa (trad. lb. germană)“ — publicat de Henry Holt & Co., New York, respectiv HarperCollins, Hamburg, aflat pe lista de bestseller-uri a revistei germane Der Spiegel — Bojan Pancevski, corespondent-șef pentru politică europeană al cotidianului american Wall Street Journal și finalist al Premiului Pulitzer în 2025, dezvăluie un capitol până acum mai puțin cunoscut al războiului dus de Ucraina: cu doar câteva săptămâni înaintea exploziilor din septembrie 2022 din Marea Baltică, o misiune asemănătoare de sabotaj a eșuat în Marea Neagră, la Mangalia. Ambele făceau parte dintr-o operațiune purtând numele de cod „Diametru”.

Ținta era de o importanță majoră: conducta TurkStream era considerată, la acel moment, principala rută pentru exporturile rusești de gaze către Europa, având o capacitate anuală totală de aproape treizeci și două de miliarde de metri cubi. Pentru a distruge neobservați această arteră energetică vitală, agenții ucraineni au ales o acoperire aparent perfectă: turiști cu pașapoarte false, în carte apare chiar și un nume românesc al unui astfel de document, aflați în vilegiatură, la sfârșit de vară, pe teritoriul României. În portul Life Harbour din Mangalia grupul ar fi închiriat un iaht nou-nouț, Dufour 412 Grand Large, cu nume inofensiv: „Santa Lucia”. Dar ceea ce începuse ca o acțiune sub acoperire minuțios planificată s-a transformat însă rapid într-un dezastru logistic și geografic. Planificatorii subestimaseră măsurile masive de securitate din regiune. Mangalia nu găzduiește doar turiști, ci și cea mai mare bază navală a României, explică Pancevski. Din cauza războiului aflat în desfășurare în Ucraina vecină, gărzile de coastă ale României și Bulgariei patrulau fără încetare. Încă din prima zi, firma care închiriase ambarcațiunea i-a interzis categoric echipajului să părăsească apele teritoriale românești.

Timp de o săptămână, echipajul a încercat zi de zi să ocolească regulile stricte și să iasă neobservat în larg. Fiecare tentativă a eșuat însă în fața prezenței permanente a navelor militare. Pancevski rezumă finalul amar al misiunii, în cartea sa, într-o frază memorabilă: „Pentru a ajunge la conducta TurkStream, trebuiau să părăsească apele românești, să traverseze zona economică exclusivă a Bulgariei și să pătrundă în apele turcești. Acest lucru s-a dovedit imposibil. (…) Planul a fost un dezastru, eșuaseră.”

Misiunea a fost, în cele din urmă, abandonată. Potrivit lui Pancevski, nu au existat anchete împotriva participanților, întrucât aceștia au fost nevoiți să plece fără să-și fi îndeplinit misiunea. Eșecul din Marea Neagră nu a fost însă decât o amânare. Unul dintre membrii echipajului de pe „Santa Lucia“ și-a schimbat echipa imediat după eșecul de la Mangalia — iar la scurt timp avea să fie implicat în reușita operațiune de aruncare în aer a conductelor Nord Stream. Dacă cele scrise de Bojan Pancevski se confirmă, portul Mangalia nu a fost doar un decor secundar al războiului din umbră, ci locul în care o operațiune clandestină cu miză energetică europeană s-a lovit de o realitate simplă: geografia și vigilența unei paze de coastă, aflată în stare de alertă.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Exit mobile version