NU există ÎMPĂCARE: Parlamentul European cere SUSPENDAREA RAPIDĂ a fondurilor europene pentru Ungaria și Polonia, după o decizie a CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins apelul făcut de Ungaria și Polonia, iar cele două țări vor avea fi condiționate în accesarea fondurilor europene de respectarea statului de drept în plan intern. Decizia este una cu rezonanță istorică și ar putea produce un adevărat seism la nivelul Europei, președintele Ungariei, Viktor Orban, vorbind deja despre o potențială ieșire a țării sale din Uniune.

„Curtea constată în primul rând, în ceea ce priveşte temeiul juridic al regulamentului, că procedura prevăzută de regulament nu poate fi iniţiată decât în cazul în care există motive rezonabile să se considere nu numai că într-un stat membru au loc încălcări ale principiilor statului de drept, ci mai ales că aceste încălcări afectează sau riscă în mod grav să afecteze, în mod suficient de direct, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecţia intereselor financiare ale acesteia. În plus, măsurile care pot fi adoptate în temeiul regulamentului privesc exclusiv execuţia bugetului Uniunii şi sunt toate de natură să limiteze finanţările care au ca sursă acest buget în funcţie de impactul asupra acestuia al unei astfel de afectări sau al unui astfel de risc grav. Prin urmare, regulamentul urmăreşte să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor afectări care decurg în mod suficient de direct din încălcări ale principiilor statului de drept, iar nu să sancţioneze, în sine, asemenea încălcări”, a transmis CJUE.

Curtea aminteşte că respectarea de către statele membre a valorilor comune pe care se întemeiază Uniunea, care au fost identificate şi sunt împărtăşite de acestea şi care definesc identitatea însăşi a Uniunii ca ordine juridică comună acestor state , printre care statul de drept şi solidaritatea, justifică încrederea reciprocă între aceste state. Întrucât această respectare constituie astfel o condiţie pentru exercitarea tuturor drepturilor care decurg din aplicarea tratatelor unui stat membru, Uniunea trebuie să fie în măsură, în limitele atribuţiilor sale, să apere aceste valori. Curtea precizează în această privinţă, pe de o parte, că respectarea acestor valori nu poate fi redusă la o obligaţie impusă unui stat în vederea aderării la Uniune şi pe care acesta ar putea să o încalce după aderarea sa. Pe de altă parte, ea subliniază că bugetul Uniunii este unul dintre principalele instrumente care permit concretizarea, în politicile şi în acţiunile Uniunii, a principiului fundamental al solidarităţii între statele membre şi că punerea în aplicare a acestui principiu, prin intermediul acestui buget, se sprijină pe încrederea reciprocă pe care acestea o au în utilizarea responsabilă a resurselor comune înscrise în bugetul menţionat.

„Or, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii şi interesele financiare ale Uniunii pot fi grav compromise prin încălcări ale principiilor statului de drept săvârşite într-un stat membru. Astfel, aceste încălcări pot avea drept consecinţă, printre altele, lipsa unei garanţii că cheltuielile acoperite de bugetul Uniunii îndeplinesc ansamblul condiţiilor de finanţare prevăzute de dreptul Uniunii şi, prin urmare, că sunt conforme cu obiectivele urmărite de Uniune atunci când aceasta finanţează asemenea cheltuieli”, precizează CJUE.

De asemenea, precizează că un „mecanism de condiţionalitate” orizontală precum cel instituit de regulament, care condiţionează beneficiul finanţărilor din bugetul Uniunii de respectarea de către un stat membru a principiilor statului de drept, poate intra în sfera competenţei conferite de tratate Uniunii de a stabili „norme financiare” referitoare la execuţia bugetului Uniunii.

În al doilea rând, Curtea constată că procedura instituită prin regulament nu eludează procedura prevăzută la articolul 7 TUE şi respectă limitele competenţelor atribuite Uniunii. Astfel, procedura prevăzută la articolul 7 TUE are ca finalitate să permită Consiliului să sancţioneze încălcări grave şi persistente ale fiecăreia dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea şi care definesc identitatea sa, în scopul, printre altele, de a obliga statul membru în cauză să pună capăt acestor încălcări. În schimb, regulamentul vizează protejarea bugetului Uniunii, şi aceasta numai în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru care afectează sau riscă în mod grav să afecteze buna execuţie a acestui buget.

„În consecinţă, aşa-numita procedură a articolului 7 TUE şi cea instituită prin regulament urmăresc scopuri diferite, iar fiecare dintre ele are un obiect care este în mod clar distinct. În plus, dat fiind că regulamentul nu permite Comisiei şi Consiliului să examineze decât situaţii şi comportamente care sunt imputabile autorităţilor unui stat membru şi care sunt relevante pentru buna execuţie a bugetului Uniunii, puterile conferite acestor instituţii prin acest regulament nu depăşesc limitele competenţelor atribuite Uniunii”, argumentează CJUE.

În al treilea rând, în ceea ce priveşte argumentul Ungariei şi al Poloniei întemeiat pe o încălcare a principiului securităţii juridice, în special prin aceea că regulamentul nu ar defini noţiunea de „stat de drept” şi nici principiile sale, Curtea subliniază că principiile care figurează în regulament, ca elemente constitutive ale acestei noţiuni , au fost pe larg dezvoltate în jurisprudenţa sa, că aceste principii au ca sursă valorile comune recunoscute şi aplicate şi de statele membre în propriile ordini juridice şi că acestea decurg din noţiunea de „stat de drept” pe care statele membre o împărtăşesc şi la care aderă, ca valoare comună tradiţiilor lor constituţionale.

În consecinţă, Curtea consideră că statele membre sunt în măsură să determine cu suficientă precizie conţinutul esenţial, precum şi cerinţele care decurg din fiecare dintre aceste principii.

Pe de altă parte, Curtea precizează că regulamentul impune, pentru adoptarea măsurilor de protecţie pe care le prevede, să se stabilească o legătură reală între o încălcare a unui principiu al statului de drept şi afectarea sau riscul grav de afectare a bunei gestiuni financiare a Uniunii sau a intereselor sale financiare şi că o astfel de încălcare trebuie să privească o situaţie sau un comportament imputabil unei autorităţi a unui stat membru şi relevant pentru buna execuţie a bugetului Uniunii. Curtea arată că noţiunea de „risc grav” este precizată în legislaţia financiară a Uniunii şi subliniază că măsurile de protecţie care pot fi adoptate trebuie să fie strict proporţionale cu impactul încălcării constatate asupra bugetului Uniunii. În special, potrivit Curţii, aceste măsuri pot viza alte acţiuni şi programe decât cele afectate printr-o asemenea încălcare numai în măsura în care este strict necesar pentru atingerea obiectivului de a proteja acest buget în ansamblul său.

„În sfârşit, constatând că Comisia trebuie să respecte, sub controlul instanţei Uniunii, cerinţe procedurale stricte care presupun printre altele mai multe consultări ale statului membru vizat, Curtea conchide că regulamentul îndeplineşte cerinţele principiului securităţii juridice. În aceste condiţii, Curtea respinge în integralitatea lor acţiunile formulate de Ungaria şi de Polonia”, a transmis CJUE.

La 16 decembrie 2020, Parlamentul şi Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru. Pentru realizarea acestui obiectiv, regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecţie precum suspendarea plăţilor din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanţate din acest buget . Ungaria şi Polonia au introdus fiecare câte o acţiune în faţa Curţii de Justiţie solicitând anularea acestui regulament. Ele îşi întemeiază acţiunile lor pe absenţa unui temei juridic adecvat în Tratatele UE şi FUE, pe o eludare a procedurii prevăzute la articolul 7 TUE , pe o depăşire a competenţelor Uniunii şi pe o încălcare a principiului securităţii juridice.

În susţinerea argumentaţiei lor, Ungaria şi Polonia au făcut referire la un aviz confidenţial al Serviciului juridic al Consiliului privind propunerea iniţială care a condus la acest regulament, Curtea declarând admisibilă această referire, în pofida obiecţiilor Consiliului, în temeiul interesului public superior pe care îl reprezintă transparenţa procedurii legislative.

Parlamentul European a cerut miercuri Comisiei Europene ca, după decizia prin care Curtea de Justiţie a UE (CJUE) i-a permis să suspende fondurile europene pentru statele despre care consideră că încalcă statul de drept, să ia rapid această măsură împotriva Poloniei şi Ungariei, care acuză instituţiile UE de abuz de putere, iar la Varşovia ministrul polonez al justiţiei i-a reproşat propriului premier această situaţie pentru că a acceptat un compromis cu liderii europeni, consemnează agenţiile EFE şi DPA. Polonia şi Ungaria au ameninţat în 2020 că vor bloca prin veto bugetul multianual al UE dacă va fi introdus acest mecanism. Dar premierii polonez şi ungar, Mateusz Morawiecki şi Viktor Orban, au ajuns în cele din urmă cu ceilalţi lideri europeni la o înţelegere conform căreia mecanismul de condiţionalitate va permite suspendarea fondurilor europene numai în cazul unor încălcări ale statului de drept ce afectează „buna gestiune financiară” a bugetului UE sau interesele financiare ale Uniunii într-un „mod suficient de direct” (corupţie, fraudă fiscală etc.), nu în cazul unor chestiuni societale, cum ar fi drepturile comunităţii LGBT, iar aplicarea sa va începe numai după ce CJUE se va pronunţa asupra legalităţii mecanismului, decizie dată miercuri şi care este favorabilă Comisiei Europene. Dar aceasta din urmă „va trebui să demonstreze că încălcările statului de drept compromit buna folosire a banului public european. Nu va fi suficient să critice nerespectarea valorilor UE”, reproşuri formulate adesea la adresa Varşoviei şi Budapestei, explică Eric Maurice, de la Fundaţia Schuman, citat de France Presse. Totuşi, sfera aplicării mecanismului nu este foarte clar definită şi ar putea lăsa loc la interpretări. De pildă, unii eurodeputaţi au cerut aplicarea lui şi în cazul noii legi ungare care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli şi pe care Bruxellesul o critică pentru că ar discrimina persoanele LGBT.

Prin urmare, Polonia şi Ungaria se tem că mecanismul va fi interpretat şi folosit în mod arbitrar de Comisia Europeană împotriva anumitor state membre; mai ales că acuzaţiile Bruxellesului la adresa guvernelor conservatoare din cele două ţări privesc multe aspecte, precum reformele judiciare, contestarea întâietăţii dreptului european în faţa celui naţional, avortul, drepturile minorităţilor sexuale, respingerea migranţilor, atribuirea contractelor publice etc., pentru unele dintre acestea Comisia Europeană neaprobând până în prezent nici PNRR-urile celor două ţări în cadrul planului european de redresare post-pandemie, în care Polonia are alocate granturi de 36 de miliarde de euro şi Ungaria 7 miliarde.

În opinia ministrului ungar al Justiţiei, Judit Varga, introducerea acestui mecanism de condiţionalitate este un „abuz de putere” din partea instituţiilor europene şi CJUE a dat miercuri o „decizie politică” legată de noua lege ungară anti-LGBT. Pentru această lege, premierul Orban a convocat un referendum odată cu alegerile legislative din 3 aprilie, la care el se va confrunta cu un front unit al opoziţiei, al cărei candidat pentru postul de premier, Peter Marki-Zay, a salutat că „CJUE a decis ca (UE) să nu mai dea bani hoţilor”.

Ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, a estimat la rândul său că noul mecanism „ţine de puterea abuzivă şi transferul ei către cei care, sub pretextul statului de drept, doresc să-şi exercite puterea în detrimentul statelor membre”. El i-a reproşat de asemenea această situaţie însuşi premierului său Mateusz Morawiecki, pentru compromisul pe care l-a acceptat în 2020.

Morawiecki a acuzat la rândul său că, în prezent, la nivelul UE are loc un ”proces periculos de centralizare birocratică, de federalizare”, condus de instituţii europene care-şi depăşesc prerogativele prevăzute în tratate.

În acest timp, eurodeputaţii responsabili cu mecanismul de condiţionalitate au cerut Comisiei Europene să-l aplice rapid împotriva Poloniei şi Ungariei, adică în „câteva zile sau câteva săptămâni”. „Comisia nu-şi mai poate permite să-l amâne pentru a-l activa, eventual, după alegerile din Ungaria. Ar fi ceva periculos: de fiecare zi, săptămână şi lună de amânare vor beneficia regimurile autoritare din Uniunea noastră”, spune eurodeputatul popular finlandez, Petri Sarvamaa.

La rândul său, un eurodeputat german al Verzilor, Daniel Freund, a ameninţat Comisia Europeană că, dacă „ignoră în continuare” apelurile de activare rapidă a mecanismului de condiţionalitate, atunci Parlamentul European ar putea recurge la măsuri de care dispune, precum aprobarea bugetului Comisiei. Însă regulamentul noului mecanism de condiţionalitate prevede mai multe etape însoţite de termene înainte ca executivul comunitar să poată sesiza Consiliul UE înaintea aplicării efective. Astfel, Comisia trebuie mai întâi să notifice încălcările statului vizat, ce are trei luni la dispoziţie pentru a da explicaţii, după care urmează o nouă evaluare a Comisiei şi observaţiile statului în cauză asupra proporţionalităţii măsurilor, iar în final Consiliul UE (statele membre) va trebui să se pronunţe prin majoritate calificată, toată această procedură putând să dureze chiar şi nouă luni.

În acest timp, Polonia şi Ungaria iau în calcul să răspundă prin blocarea altor decizii europene ce necesită unanimitate, precum politica energetică, cea climatică sau deciziile de politică externă. Totuşi, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a declarat agenţiei Reuters că disputa pe tema statului de drept nu va determina guvernul ungar să blocheze summitul UE-Africa de săptămâna aceasta şi nici eventualele sancţiuni împotriva Rusiei în contextul crizei ucrainene.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *