Noaptea de Sfântul Andrei, sărbătorită anual pe 30 noiembrie, este una dintre cele mai misterioase și încărcate de superstiții din calendarul popular românesc. Considerat ocrotitorul țării, Sfântul Andrei nu este doar un simbol al credinței, ci și un reper pentru o serie de ritualuri și credințe străvechi, păstrate cu sfințenie mai ales la sate, dar regăsite și astăzi în multe familii din România.Această noapte este privită, din generație în generație, ca una dintre cele mai periculoase ale anului. Se spune că, la granița dintre toamnă și iarnă, spiritele celor plecați dintre vii, strigoii și forțele nevăzute rătăcesc prin lume, căutând să tulbure liniștea oamenilor. Tocmai de aceea, tradiția populară a generat o serie de interdicții și gesturi menite să țină la distanță răul și să protejeze casa și familia.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este ungerea ușilor și ferestrelor cu usturoi, simbol al purificării și al apărării împotriva spiritelor rele. Se crede că usturoiul are puterea de a crea o barieră invizibilă, iar casele astfel „pecetluite” vor fi ferite de orice influență negativă. În această noapte, gospodinele evită să facă treburi casnice importante, să coasă sau să toarcă, pentru că se spune că astfel pot atrage necazuri în casă.O altă superstiție răspândită este… CITEȘTE ARTICOLUL AICI!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google