LIVE Declarații de presă susținute înaintea participării la Gala Colegiului Medicilor din RomâniaLIVE Declarații de presă susținute înaintea participării la Gala Colegiului Medicilor din România
Publicată de Administrația Prezidențială a României pe Joi, 26 martie 2026
Președintele României, Nicușor Dan, dă asigurări că actuala coaliție poate continua să guverneze. Liderul de la Cotroceni a exclus un posibil scenariu de guvernare între PSD, PNL și AUR. „Eu văd la fiecare partide raționalitate. Sunt discuții, le văd, le cunosc”, a punctat Nicușor Dan.
Președintele a fost întrebat dacă există un vinovat pentru actuala criză guvernamentală. „Peste tot în lume e complicat. Tot timpul ai tipul acesta de confruntări între partide, mai ales că au public diferit. O să-i chem la discuții de câte ori e nevoie”, a spus Dan. „Nu văd un scenariu PNL-AUR sau PSD-AUR”, a concluzionat președintele. „Nu suntem deloc acolo (n. r. despre schimbarea coaliției de guvernare), și repet, în discuțiile pe care le-am avut, dorința e să guverneze împreună. Aceste patru partide își doresc să guverneze și sunt obligate să guvernewze împreună”, a precizat Nicușor Dan despre scandalul din coaliția de guvernare.
Referitor la faptul că ”problema” PSD-ului o reprezintă Ilie Bolojan, şeful statului a reiterat: ”Aceste patru partide şi minorităţile naţionale îşi doresc să guverneze şi, aşa cum am spus sunt obligate să guverneze împreună”.
„Nu se pune problema raționalizării carburanților pe termen imediat. Dacă ordonanța nu ajută, Guvernul va trebui să reintervină”
Președintele Nicușor Dan a declarat joi, 26 martie, că nu vede, „pe orizontul imediat”, riscul unei raționalizări a carburanților, după adoptarea de către Guvern a ordonanței de urgență care declară situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Președintele a admis însă că efectul real al măsurii va putea fi evaluat doar în funcție de evoluțiile din piață și de ceea ce se va întâmpla în perioada următoare în zona Strâmtorii Ormuz.
„Nu, n-aș merge. Adică pe orizontul imediat nu se pune problema asta de raționalizare”, a spus Nicușor Dan, întrebat dacă România ar putea ajunge la restricții în consumul de carburanți. El a legat însă evoluția internă de situația din Orientul Mijlociu și de reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz. „Noi sperăm, bineînțeles, ca traficul prin strâmtoarea Ormuz să revină la normal și în felul ăsta piața mondială de petrol să revină la normal. Dacă nu se va întâmpla asta, într-un interval de săptămâni, o să vedem o dinamică”, a afirmat președintele.
Întrebat dacă ar trebui scăzută acciza așa cum cer sindicatele și PSD, Nicușor Dan a răspuns: „Ăsta este un calcul economic pe care nu îl putem face în momentul ăsta, aici, tocmai de aia e bine…Suntem într-o criză, evident, și într-o criză trebuie să ne păstrăm calmul și să discutăm cu cifrele pe masă.”
Declarațiile vin după ce Guvernul Bolojan a adoptat joi ordonanța de urgență prin care declară, pentru perioada 1 aprilie 2026 – 30 iunie 2026, situație de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere. Actul limitează adaosul comercial la media practicată în 2025 de fiecare operator, reduce temporar conținutul minim de biocarburant din benzină de la 8% la 2% și condiționează exporturile și livrările intracomunitare de motorină și țiței de acordul prealabil al ministerelor de resort. Guvernul a precizat că măsurile pot fi prelungite succesiv, pentru perioade de cel mult trei luni, iar impactul lor va fi evaluat periodic.
Întrebat direct dacă ordonanța este suficientă, în condițiile în care i s-a spus că există analiști care cred că măsura ajută foarte puțin, Nicușor Dan a evitat un verdict tranșant și a plasat răspunsul în logica unei monitorizări continue. „Asta o să vedem în piață și în măsura în care nu ajută, guvernul va fi obligat să reintervine”, a declarat președintele.
Cu o săptămână înainte, ministerul anunța că piața carburanților din România este „stabilă și funcțională” din punct de vedere al aprovizionării, că stocurile de urgență depășesc 102% și că rezervele pot acoperi circa 90 de zile de consum, luând în calcul atât stocurile interne, cât și pe cele delegate în extern. În același timp, ministerul admitea că pregătește măsuri pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România.
În explicațiile sale, Nicușor Dan a legat explicit evoluția prețurilor și utilitatea ordonanței de situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Blocajele și tensiunile din zonă au afectat fluxurile de petrol și gaze naturale lichefiate, iar o parte semnificativă din transporturile globale trec prin acest punct strategic, ceea ce a contribuit la creșterea prețurilor internaționale. Tocmai de aceea, președintele a sugerat că actuala ordonanță nu trebuie privită ca o soluție definitivă, ci ca o intervenție aflată în legătură directă cu evoluțiile externe.
Întrebat și despre propria sa declarație potrivit căreia România se va implica în problema securității din acea zonă, Nicușor Dan a încercat să delimiteze foarte atent natura acestui angajament. „Suntem cumva într-o situație similară cu cea din coaliția de voință. Adică suntem în pregătirea unei intervenții care se va întâmpla în momentul în care nu va mai exista război în zona respectivă. Și mai departe de atât poate să fie o soluție diplomatică, poate să fie o soluție la limită. Astea sunt scenarii”, a spus el.
Președintele a insistat că România participă în acest moment la discuții de pregătire pentru diferite scenarii, fără a anunța vreo implicare militară imediată. „Tocmai de asta, ca și la coaliția de voință care s-a întrunit de un an și discută ce se va întâmpla în secunda în care va fi o încetare a focului, așa și acum România este parte din aceste discuții care prevede pentru fiecare dintre scenarii care este acțiunea comună a țărilor”, a afirmat Nicușor Dan.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență prin care Guvernul Bolojan declară situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, însă documentul arată că avizul nu a fost unul formal, ci a venit cu un șir lung de observații care ating exact punctele sensibile ale actului normativ. În avizul nr. 282 din 26 martie 2026, transmis pentru proiectul trimis de Secretariatul General al Guvernului în aceeași zi, instituția spune limpede că „avizează favorabil” textul, dar îl însoțește cu 25 de observații și propuneri de corectare, unele pur redacționale, altele cu miză clară de legalitate, claritate și aplicare practică.
Ordonanța adoptată joi de Executiv declară situație de criză pe piața țițeiului și carburanților pentru perioada 1 aprilie 2026 – 30 iunie 2026, cu posibilitatea de prelungire succesivă pentru perioade de cel mult trei luni. Actul plafonează adaosul comercial la nivelul mediei din 2025 pentru fiecare operator, introduce acord prealabil pentru exporturile și livrările intracomunitare de motorină și țiței, reduce temporar la minimum 2% conținutul de biocarburanți în benzină și instituie un regim sever de raportare și sancțiuni.
Una dintre observațiile mai grele din aviz privește chiar nota de fundamentare. Consiliul Legislativ spune că secțiunea privind impactul macroeconomic trebuie refăcută și completată, în special la subpunctele referitoare la impactul asupra economiei, asupra indicatorilor macroeconomici, asupra mediului concurențial și în materia ajutoarelor de stat. În plus, cere completarea punctului privind impactul asupra mediului de afaceri. Aceeași notă de fundamentare arată că se solicită avizul Consiliului Concurenței, ceea ce face cu atât mai necesară o prezentare mai serioasă a efectelor asupra concurenței și asupra pieței. Această observație vine în contextul în care ordonanța nu este una marginală, ci una care intervine direct în formarea prețurilor și în fluxurile comerciale. Textul adoptat de Guvern limitează adaosul comercial la media anuală din 2025 pentru fiecare operator și instituie un regim de aprobare prealabilă pentru exporturile și livrările intracomunitare de motorină și țiței, ceea ce face ca analiza impactului economic și concurențial să fie cu atât mai importantă.
Consiliul Legislativ observă apoi că proiectul nu preciza suficient de clar modalitatea prin care urma să fie realizată prelungirea termenului pentru care sunt instituite măsurile de protecție. Instituția cere expres completarea textului, pentru ca mecanismul prelungirii să nu rămână în aer. În forma finală, Guvernul a prevăzut că durata situației de criză poate fi prelungită succesiv pentru perioade de cel mult trei luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat-o.
Pe partea de exporturi, Consiliul cere și reformularea articolului care stabilește procedura acordului prealabil. Varianta recomandată de instituție precizează expres că, în cinci zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, Ministerul Economiei și Ministerul Energiei trebuie să aprobe prin ordin comun procedura de emitere a acordului, ordin care trebuie publicat în Monitorul Oficial. În textul adoptat, exporturile și livrările intracomunitare de motorină și țiței sunt permise doar cu acordul prealabil scris al celor două ministere.
Partea cea mai consistentă a avizului vizează regimul contravențional din articolele 6 și 7, adică exact mecanismul prin care statul vrea să impună ordonanța în piață. Consiliul cere, mai întâi, consecvență terminologică. Dacă proiectul definește noțiunea de „cifră de afaceri anuală”, atunci aceasta trebuie folosită uniform și în restul textului. Apoi, instituția intră în fondul problemei și spune că formularea privind constatarea și sancționarea contravențiilor trebuie refăcută. Una dintre cele mai importante observații privește competența ANPC. Consiliul Legislativ arată că, potrivit OG nr. 2/2001, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de persoane anume prevăzute în actul normativ, nu de autorități în abstract. De aceea, textul ordonanței trebuie rescris. Mai mult, instituția spune că trimiterea generică la OG nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor „nu întrunește cerințele de claritate, previzibilitate și accesibilitate”, pentru că nu se înțelege exact ce dispoziții sunt avute în vedere și cum se aplică ele unor contravenții prevăzute într-un alt act normativ.
Observațiile vin direct peste unul dintre nucleele dure ale ordonanței. Textul adoptat prevede că depășirea plafonului de adaos comercial constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 0,5% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancționării. El mai prevede că, în funcție de situație, constatarea și aplicarea sancțiunilor se fac de ANPC sau de Consiliul Concurenței. Un alt punct sensibil este cel privind plata amenzii. Consiliul Legislativ spune că teza care stabilește un termen de 30 de zile de la comunicarea procesului-verbal pentru achitarea amenzii nu este clară în raport cu OG nr. 2/2001. Instituția explică și că, potrivit reglementării-cadru, plângerea contravențională se poate face în 15 zile, iar procesul-verbal neatacat devine titlu executoriu. Dacă ordonanța specială dă 30 de zile pentru plată, atunci trebuie clarificat și ce se întâmplă cu termenul general în care actul devine executoriu. Mai mult, Consiliul amintește că, dacă procesul-verbal este contestat, plângerea suspendă executarea, ceea ce complică și mai mult arhitectura gândită de Guvern. Concluzia instituției este fără echivoc: „se impune” reanalizarea și reformularea textului. Consiliul Legislativ mai semnalează că o trimitere din art. 7 alin. (7) lit. c) la art. 31 alin. (1) din Legea nr. 11/1991 este pur și simplu greșită, pentru că legea nu conține un articol marcat astfel. Instituția cere reanalizarea normei și stabilirea clară a modalității în care Consiliul Concurenței constată contravențiile și aplică sancțiunile. Este vorba despre o eroare de trimitere care poate afecta aplicarea efectivă a textului. În plus, Consiliul spune că nu pot fi excluse de la aplicare dispozițiile art. 5 din OG nr. 2/2001 referitoare la categoriile de sancțiuni contravenționale, la principiul proporționalității și la interdicția de a aplica mai multe sancțiuni principale pentru aceeași contravenție. Formula din aviz este că aceste reguli „nu pot fi excluse de la aplicare” pentru că sunt „de esența răspunderii contravenționale”. Or, textul ordonanței adoptate instituie amenzi de 0,1%-0,5% din cifra de afaceri pentru nerespectarea obligațiilor de raportare și dă Consiliului Concurenței un rol direct în emiterea deciziilor de sancționare.
Pe zona obligațiilor de raportare, Consiliul Legislativ cere din nou precizie. După termenul de 20 de zile trebuie introdusă prepoziția „de”, trebuie stabilit un termen și pentru emiterea instrucțiunilor comune, iar formularea „10 zile de la primirea solicitării” trebuie redată riguros ca „10 zile de la data primirii solicitării”. De asemenea, instituția cere ca textele contravenționale să arate exact în aplicarea căror dispoziții sunt solicitate datele și documentele, pentru a nu lăsa impresia că autoritățile pot cere orice, în afara cazurilor prevăzute de ordonanță. Ordonanța obligă operatorii economici să transmită lunar Consiliului Concurenței, ANAF, ANPC și Ministerului Energiei rapoarte privind aplicarea măsurilor, inclusiv date despre prețuri și adaosuri. Tot ea permite acestor autorități să ceară informații suplimentare și sancționează refuzul sau furnizarea de date inexacte. Tocmai de aceea, Consiliul Legislativ insistă ca baza legală a fiecărei solicitări și a fiecărei sancțiuni să fie formulată fără echivoc.
Deși ordonanța este prezentată public drept una despre carburanți, ea modifică și OUG nr. 12/2026 privind gazele naturale, iar Consiliul Legislativ intră și aici în detalii. Instituția spune că nu sunt respectate regulile de tehnică legislativă privind enumerările, cere rescrierea mai multor sintagme, eliminarea unor formulări considerate superflue și chiar comasarea actualelor articole II și III pentru coerență. Din lectura avizului reiese limpede că Guvernul a primit undă verde formală, dar nu și o validare liniștitoare a textului. Consiliul Legislativ nu atacă oportunitatea politică a intervenției pe piața carburanților, însă cere completarea fundamentării economice, corectarea trimiterilor europene și interne, clarificarea mecanismului de prelungire a crizei, rescrierea normelor privind competența autorităților, refacerea unor sancțiuni și armonizarea textului cu OG nr. 2/2001 și Legea nr. 11/1991. Altfel spus, avizul este favorabil ca formulă, dar sever ca substanță.
Nicușor Dan anunță că va promulga Legea bugetului imediat ce o primește
Președintele Nicușor Dan anunță că va promulga Legea bugetului imediat ce o va primi. Nicuşor Dan a afirmat, joi seară, că ”în secunda” în care va primi motivarea Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte decizia de a respinge contestaţiile AUR, va da undă verde legii.
”Constituţia mă obligă să primesc motivarea Curţii Constituţionale. Nu ajunsese la noi în momentul în care am plecat din Cotroceni. În secunda în care vine motivarea Curţii Constituţionale promulgăm legea bugetului. E important pentru toate autorităţile publice ca ea să intre… ştiţi că ea intră vigoare la trei zile după ce este publicată în Monitorul Oficial. E important pentru ei ca aceste trei zile să fie înainte de 31 martie”, a afirmat preşedintele Nicuşor Dan.
Întrebat dacă va promulga legea în forma actuală, preşedintele a răspuns: ”Da, da. E o formalitate în acest moment. Constituţia îmi interzice să promulg înainte de a primi motivarea CCR”. Curtea Constituţională a transmis, joi, după decizia de a respinge sesizarea AUR pe proiectul bugetului de stat pe 2026, că legea atacată a fost adoptată cu respectarea Constituţiei, iar modul în care a fost elaborat şi construit bugetul de stat ridică mai degrabă chestiuni de opţiune şi oportunitate legislativă.
CCR a arătat că solicitarea avizului Consiliului Legislativ şi al Consiliului Economic şi Social este o cerinţă constituţională cu privire la forma iniţială a proiectului de lege, în schimb, solicitarea unui nou aviz în cursul procedurii de adoptare a legii nu este o obligaţie constituţională, ci o posibilitate de care Parlamentul poate uza în funcţie de aprecierea sa.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google