Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că partidele politice nu au reușit să ajungă la un consens pe legea salarizării. În ciuda acestui fapt, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană, a mai punctat președintele:
„Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării. Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii. Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atât de complicat și cu implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului. Trebuie să remarc totuși disponibilitatea la dialog a partidelor și a echipelor ministeriale, care au desfășurat o muncă intensă. De asemenea, trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR”, a transmis Nicușor Dan.
„Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană. Această anvelopă nu va putea răspunde tuturor solicitărilor sindicale. Munca desfășurată în aceste luni și discuțiile cu sindicatele au clarificat foarte multe aspecte tehnice, legea fiind aproape finalizată din punct de vedere tehnic. Decizia politică a partidelor va stabili cum va fi distribuită anvelopa salarială între diferitele categorii profesionale și, implicit, nivelul veniturilor pentru fiecare categorie profesională din sistemul bugetar”, a concluzionat Nicușor Dan.
Sincaliștii din cele cinci confederații naționale pulverizează proiectul Legii salarizării
Cele cinci confederații sindicale naționale susțin că proiectul Legii salarizării nu s-a schimbat și că acesta nu poate sta la baza unei reforme credibile:
„Noi, cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național – Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – „Frăția”, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) – informăm opinia publică faptul că, în urma reevaluării ultimei forme a proiectului Legii salarizării în sectorul public de către federațiile afiliate celor cinci confederații, constatăm că problemele fundamentale semnalate de organizațiile sindicale nu au fost rezolvate. De la ultima noastră comunicare comună publică din data de 23 iulie 2026 nu s-a schimbat, în esență, nimic. Proiectul continuă să conțină erori majore de fundamentare și aplicare și nu poate constitui baza unei reforme coerente, echitabile și sustenabile a salarizării din sectorul public. Proiectul încalcă principii pe care partidele politice le-au susținut în mod repetat în ultimii ani. În loc să construiască un sistem salarial coerent și transparent, proiectul elimină anumite sporuri, dar introduce, pentru diferite categorii socioprofesionale, indemnizații menite să „repare” inechități, fără o viziune unitară asupra salarizării în sectorul public. Acest mod de a legifera nu rezolvă problemele sistemului. Le mută dintr-o zonă în alta și creează premisele apariției unor noi inechități, noi discriminări și, inevitabil, a unor noi litigii. Partidele care au guvernat România în această perioadă poartă întreaga responsabilitate pentru modul în care au gestionat reforma salarizării în cadrul PNRR. Întârzierea calendarului, mutarea jalonului privind salarizarea către ultima cerere de plată adresată Comisiei Europene, lipsa de transparență privind solicitările și recomandările formulate de Banca Mondială în cadrul procesului de consultare, precum și blocarea mecanismelor instituționale de monitorizare nu sunt responsabilitatea sindicatelor. Încă din 2023, în cadrul Comitetului de Monitorizare a PNRR, partenerii sociali au solicitat în mod repetat prezentarea progresului privind reforma salarizării în sectorul public și a reformelor din sectorul energetic, inclusiv prin participarea miniștrilor responsabili. În schimb, funcționarea acestui mecanism de dialog și monitorizare a fost blocată, iar regulile instituite pentru monitorizarea reformelor au fost tratate cu superficialitate. În acest context, nu ne surprind campaniile publice din ultimele zile și încercările de a transfera asupra sindicatelor responsabilitatea pentru întârzierile și problemele generate de procesul de elaborare a legii. Sindicatele nu sunt responsabile pentru eșecul reformei. Solicităm Guvernului interimar să oprească imediat această campanie de dezinformare a opiniei publice și să nu mai folosească jalonul privind Legea salarizării drept argument pentru adoptarea unei legislații improvizate. Cele cinci confederații sindicale își reafirmă disponibilitatea de a participa la elaborarea unei noi Legi a salarizării în sectorul public, în cadrul unui proces real de dialog social, cu un Guvern legitim, cu puteri constituționale depline, și cu participarea tuturor instituțiilor și partenerilor sociali relevanți”, spun sindicaliștii într-un comunicat de presă.
La nivelul specialiștilor din Guvern, de la ministerele Muncii, Finanțelor, Educației și Sănătății, s-a lucrat pe modificările la Legea salarizării. În noua variantă, legea stabilește un plafon maxim de 20% pentru suma sporurilor și premiilor raportat la salariile de bază. De asemenea, articolul 34 prevede că majorările salariale conform Legii-cadru nr. 153/2017 pentru personalul din unitățile sanitare publice sunt finanțate prin transferuri distincte din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
Articolul 21 stabilește un plafon maxim de 20% pentru suma sporurilor și premiilor raportat la salariile de bază, calculat la nivelul ordonatorului principal de credite. Regula nu se aplică personalului în misiune permanentă în străinătate, iar în sănătate, fondurile necesare peste acest plafon sunt asigurate prin transferuri din bugetul ordonatorului.
Articolul 34 prevede că majorările salariale conform Legii-cadru nr. 153/2017 pentru personalul din unitățile sanitare publice sunt finanțate prin transferuri distincte din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS). În această perioadă de finanțare, pentru personalul din anexa nr. II este asigurat nivelul minim al sporurilor.
Articolul 33 instituie o diferență salarială tranzitorie pentru a acoperi diminuările de venit rezultate din noua lege, comparativ cu nivelul din noiembrie 2026, dacă persoana își menține funcția și condițiile de muncă. Această diferență se reduce pe măsură ce salariul de bază crește, excluzând din calculul de referință bonusurile pentru fonduri europene, anumite sporuri specifice și veniturile temporare.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google