Ne împrumutăm de bani în cazul unui dezastru! Guvernul a inițiat un proiect de lege privind ratificarea unui Acord de 400 de milioane de euro

În 4 iulie 2018 a fost semnat, la Bucureşti, Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de tip CAT-DDO, în valoare de 400 milioane euro, bani pe care România ar putea apela în cazul în care țara noastră s-ar confrunta cu o catastrofă. Pentru că este un acord extrem de important, care a fost semnat inclusiv de președintele Klaus Iohannis, Guvernul a inițiat un proiect de lege privind ratificarea Acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe (CAT-DDO) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

„Natura juridică a acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe (CAT-DDO) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2018, este de tratat internaţional, fiind aplicabile prevederile Legii nr. 590/2003 privind tratatele, în special prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) la aceasta care impun ratificarea tratatelor la nivel de stat oricare ar fi domeniul de reglementare ale acestora. Totodată, acest acord de împrumut fiind o finanţare rambursabilă contractată de la un organism financiar internaţional care este destinat finanţării deficitului bugetului de stat este necesară aprobarea sa prin lege, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (5) la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare“, se arată în textul proiectului de lege.

Executivul spune că, în ultimii ani, se constată creşterea frecvenţei manifestării factorilor de risc, care ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător şi valorile patrimoniului naţional, precum şi apariţia unor noi factori de risc, generaţi îndeosebi de schimbările climatice şi diversificarea activităţilor economice care utilizează, produc şi comercializează substanţe/materiale periculoase.

„Securitatea naţională poate fi pusă în pericol din cauza unor fenomene grave de natură geofizică, meteo-climatică (cum ar fi inundaţiile) ori asociate, sau a unor activităţi umane periculoase. între acestea, se pot înscrie dezastrele naturale, industriale, ecologice sau care ameninţă sănătatea populaţiei. Conform Strategiei fiscal – bugetare pentru perioada 2018 – 2020, principalele categorii de situaţii de urgenţă a căror producere ar putea genera riscuri de proporţii atât în ceea ce priveşte afectarea populaţiei şi a bunurilor de folosinţă îndelungată ale acesteia, a obiectivelor de interes public, cât şi în ceea ce priveşte impactul financiar de ansamblu, sunt: dezastrele naturale, accidentele de proporţii, incendiile. Prin Raportul „Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel naţional (RO-RISK)”1, astfel cum rezultă şi din documentaţia suport prezentată Ministerului Finanţelor Publice de către Ministerul Afacerilor Interne, au fost supuse evaluării un număr de 10 tipuri de dezastre, selectate pe baze ştiinţifice, ca fiind probabile să aibă loc pe teritoriul României. Evaluarea acestora s-a bazat pe date istorice cu privire la impactul fiecărui risc, precum şi pe diferite evaluări elaborate la nivelul instituţiilor relevante. Conform metodologiei de evaluare avută în vedere, au fost elaborate mai multe scenarii, fiind evaluate, printre altele probabilitatea apariţiei şi impactul evenimentelor, măsurate pe o scală de la 1 la 5 trepte (1 – scăzut, 5 – mare). Potrivit RO-RISK, unul dintre cele mai frecvente dezastre din România sunt inundaţiile, având un nivel ridicat de impact (fizic, economic şi socio-psihologic). Cu o rată medie de apariţie, din punct de vedere al riscului, probabilitatea apariţiei inundaţiilor în matricea de risc este mai mare (nivel 4) decât cutremurele, dar cu impact mai mic. Din datele existente, rezultă că în perioada 1960 – 2010, au avut loc aproximativ 400 de inundaţii importante, printre care 39 sunt considerate inundaţii istorice semnificative, pe baza unor criterii hidrologice care au avut în vedere amploarea consecinţelor negative. De exemplu, inundaţiile din 2005 şi 2006 au afectat peste 1,5 milioane de persoane (93 morţi), au distrus o parte importantă a infrastructurii şi au cauzat pagube estimate la peste 2 mld. EUR. Urmare scenariilor elaborate în contextul evaluării RO-RISK, costurile asociate pierderilor materiale directe variază de la cca. 300 mii. EUR la cca. 1 mld. EUR, iar costurile indirecte de la cca. 260 mii. EUR la cca. 2,66 mld. EUR. În ceea ce priveşte cutremurele, conform informaţiilor avute în vedere în evaluarea RO- RISK, din 1940 şi până în prezent au avut loc 5 cutremure majore, dintre acestea, cutremurul din 1977 a fost cel mai grav din punct de vedere al pierderilor economice şi umane (1578 de morţi şi pierderi economice de cca. 2 mld. USD). Conform scenariilor analizate, impactul unui cutremur major ar putea fi semnificativ din cauza zonelor urbane situate în apropierea epicentrului (75% din populaţie şi 45% din reţelele vitale fiind expuse riscului unui cutremur)“, mai spun cei de la Guvern.

Proiectul de lege se află în prezent la Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, urmând ca, ulterior, după ce va fi votat, să ajungă și pe masa senatorilor.

CITEȘTE ȘI:

Spitalele, expertizate seismologic? Parlamentarii vor consolidarea unităților sanitare!

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*