Ne așteptăm la schimbări în Portul Constanța? Proiect de lege: „Modul defectuos de constituire a administrațiilor portuare și a firmelor a condus la monopoluri și stagnarea dezvoltării”

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile se află de anul trecut în dezbaterea Parlamentului. Inițiată de 104 deputați și senatori, printre care mulți constănțeni din legislativul precedent, propunerea aduce schimbări majore pentru infrastructura portuară și capacitatea de operare.

„Situația administrării terenurilor portuare care fac parte din domeniul public a devenit din ce în ce mai dificilă, în condițiile în care gradul de utilizare a infrastructurii portuare și a capacităților de încărcare a scăzut constant, în acest moment media traficului realizat în porturile din România fiind de circa 30%. Modul defectuos de constituire a administrațiilor portuare precum și a societăților comerciale care desfășoară activitățile portuare a condus la crearea de monopoluri în ceea ce privește operatorii portuari, la o lipsă de competivitate și implicit la stangarea dezvoltării activității portuare. Acest fapt a fost relevat și în urma anchetei dispuse de Camera Deputaților, prin Comisia de Transporturi, referitor la activitatea portuară din Portul Constanța. În urma anchetei, au fost relevate câteva aspecte de o mare importanță, respectiv existența unor contracte pe termen lung (peste 20 de ani) de închiriere a terenurilor portuare amenajate cu infrastructura portuară (cheiuri și dane) la un număr redus de operatori portuari. În contractele existente nu au fost prevăzute obligații de dezvoltare a capacităților de operare sau investiționale specifice activității portuare”, se arată în expunerea de motive a propunerii, care arată că situația este identică și în porturile aflate pe Dunăre, în special în porturile de pe Dunărea maritimă.

Propunerea legislativă are în vedere numirea conducerilor administrațiilor portuare „pe criterii de profesionalism, continuitate și criterii de performanță”, prin modificările aduse la modificarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, după cum urmează:

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1999 a fost respinsă de Senat pe 27 septembrie 2016 și, pe 7 noiembrie 2016, a fost adoptată de Camera Deputaților, cu 186 de voturi „pentru”. Numai că, premierul de atunci, Dacian Cioloș, a sesizat Curtea Constituțională, care a primit mai multe puncte de vedere asupra obiecției de constituționalitate. De exemplu, Consiliul Concurenței a invocat constatarea unei lipse de transparență în calcularea tarifelor portuare și lipsa unui organism de reglementare „ceea ce duce la tratamente discriminatorii și disproporționate, precum și la distorsiuni ale concurenței în acest sector”. Astfel, potrivit recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a fost propusă înființarea Consiliului de supraveghere în domeniul naval. Pe de altă parte, organizația patronală Constanța Port Business Association a transmis un memoriu prin care a precizat că „sesizarea (Guvernului – n.r.) este introdusă tardiv, criticile de neconstituționalitate nu pot fi reținute”. De asemenea, respingerea sesizării de constituționalitate a fost solicitată și de Federația Națională a Sindicatelor Portuare.

Pe 28 februarie a.c., Curtea Constituțională a decis că legea este neconstituțională, iar noile modificări au readus legea în Senat, care a adoptat-o luni, 15 mai a.c. De luni, 22 mai, se află la Camera Deputaților, unde trebuie să primească raport până pe 31 mai de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi  și Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

DISTRIBUIE
error0

1 Comment

  1. Pe cît de greu este sa faci dintr-un port ca Constanta o afacere infloritoare, tot pe atît de ușor este sa-l transformi într-o gaură neagră care înghite bani mulți producînd pagube enorme.
    În primul rînd că este un port supradimensionat, mai ales tinînd cont de poziționarea lui departe de rutele maritime principale și fiind și greu accesibil, în spatele a două strîmtori restrictive. Apoi economia romaneasca, atîta cîtă mai există, nu este capabila sa dea de lucru la capacitate acestui mamut de lut. Un alt impediment este corupția din administrația portului și serviciile portuare de proasta calitate.
    Dar cine este capabil să accepte aceste realități, într-o analiză imparțiala care să ducă la un plan de afacere de succes?

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*