Siegfried Mureșan, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, afirmă că viitorul său guvern va continua principiile politicii economice promovate de Cabinetul Bolojan, dar spune că unele dintre măsurile de consolidare fiscală ar putea fi relaxate atunci când situația bugetară o va permite. Întrebat concret despre CASS aplicată mamelor aflate în concediul de creștere a copilului și despre bursele sociale din vacanța de vară, Mureșan nu a promis eliminarea acestora, dar a declarat că are în vedere „o relaxare” a măsurilor atunci când statul și-o va permite. Premierul desemnat susține totodată că instalarea unui guvern „responsabil” condus de el ar reprezenta un argument suplimentar pentru agențiile de rating în favoarea păstrării ratingului României.
Siegfried Mureșan a prezentat vineri seara, la Digi24, primele elemente ale programului economic pe care intenționează să îl ducă în Parlament, într-un moment în care direcția viitorului guvern reprezintă una dintre principalele teme ale negocierilor politice. PSD îi ceruse chiar vineri premierului desemnat să precizeze dacă intenționează să continue politicile Guvernului Bolojan sau să schimbe direcția economică și fiscală. Răspunsul lui Mureșan indică o continuitate în privința disciplinei bugetare, dar și perspectiva unei relaxări în etapa următoare, dacă evoluția finanțelor publice va permite acest lucru.
Mureșan a declarat că versiunea actuală a programului de guvernare este în curs de redactare și va fi definitivată împreună cu experții PNL, USR și UDMR:
„Noi acum am început să lucrăm la varianta actuală a programului de guvernare”, a afirmat premierul desemnat. Potrivit acestuia, prioritățile s-au modificat față de momentul în care cele trei partide i-au anunțat candidatura, la sfârșitul lunii iunie. Atunci, una dintre principalele urgențe era implementarea jaloanelor și țintelor din PNRR, dar și accesarea programului european SAFE din domeniul apărării. „Țintele și jaloanele de implementat pentru atragerea banilor din PNRR au trebuit implementate până la 31 august. Acum urmează negocieri delicate cu Comisia Europeană pentru a absorbi toți banii. Deci programul PNRR rămâne de actualitate pentru câteva luni de zile”, a explicat Mureșan.
În ceea ce privește SAFE, premierul desemnat a spus că România intră în etapa de implementare și a invocat prefinanțarea de peste două miliarde de euro. „La acest final de săptămână, împreună cu experții din cele trei partide, vom finaliza varianta actualizată a programului și o vom prezenta la începutul săptămânii viitoare”, a anunțat Mureșan. Premierul desemnat anunțase și anterior, într-o declarație publică susținută vineri, că PNL, USR și UDMR vor lucra în weekend la programul care urmează să stea la baza negocierilor parlamentare.
Întrebat direct dacă va continua măsurile adoptate de Guvernul Bolojan sau va renunța la unele dintre acestea, Mureșan a apărat direcția generală a fostului cabinet. „Este evident că guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a stabilizat țara, a făcut foarte multe lucruri bune pentru România și, datorită lucrurilor bune făcute pentru România de acest guvern, vom reuși să intrăm într-o etapă viitoare”, a afirmat Mureșan.
Premierul desemnat spune că va păstra principiile privind prudența în gestionarea banului public. „Să fim responsabili, să gestionăm cu atenție banul public, să nu risipim banii oamenilor, să investim banii acolo unde e nevoie de ei este un principiu sănătos și voi continua aceste lucruri”, a declarat Mureșan.
În același timp, acesta consideră că România ar putea intra într-o etapă economică diferită, după perioada măsurilor de corecție. „Cred că România intră într-o etapă nouă. Repet, vom construi pe baza lucrurilor foarte bune făcute și, tocmai fiindcă economia a fost stabilizată în acest an, cred că vom reuși să reducem inflația, vom reuși să avem rate mai mari de creștere economică”, a spus premierul desemnat.
Mureșan a fost întrebat apoi concret dacă intenționează să renunțe la unele dintre măsurile intens contestate adoptate în perioada Bolojan.Jurnalista Digi24 a indicat două exemple: plata CASS de către mamele aflate în concediul de creștere a copilului, fără un prag similar celui existent pentru anumite categorii de pensionari, și eliminarea burselor sociale în perioada vacanței de vară.Premierul desemnat nu a anunțat eliminarea imediată a acestor măsuri. El a început prin a apăra necesitatea consolidării fiscale, invocând deficitul bugetar de peste 9% și riscurile care ar fi existat în cazul în care corecțiile nu ar fi fost făcute.„Eu sunt absolut convins că guvernul anterior nu a luat de plăcere măsuri de consolidare fiscală”, a afirmat Mureșan.
Premierul desemnat a susținut că dezechilibrul bugetar necesita măsuri de corecție și că, în lipsa acestora, România ar fi riscat inclusiv probleme în relația cu partenerii europeni și cu piețele financiare.„Alternativa ar fi fost următoarea: ni s-ar fi blocat fondurile europene”, a declarat acesta.Mureșan a arătat că deteriorarea încrederii investitorilor ar fi însemnat și costuri mai mari de finanțare pentru stat.„Echilibrarea a fost necesară pentru a continua să vină fondurile europene, pentru a păstra încrederea partenerilor financiari internaționali, pentru ca România să se poată împrumuta la costuri rezonabile pe piețele internaționale”, a spus premierul desemnat.În opinia sa, dobânzile mai mari ar fi redus, în final, spațiul bugetar disponibil tocmai pentru cheltuielile sociale și serviciile publice.
Întrebat dacă răspunsul său înseamnă că ia în calcul renunțarea treptată la unele dintre aceste măsuri, Siegfried Mureșan a confirmat posibilitatea unei relaxări, dar a condiționat-o de situația bugetară.„Iau în calcul relaxarea acestor măsuri de îndată ce ne permitem acest lucru”, a declarat premierul desemnat.El a avertizat că o revenire prea rapidă asupra măsurilor fiscale ar putea produce efectul contrar celui urmărit.„A relaxa măsurile înainte de a ne permite riscăm să ne aducă într-o zonă în care partenerii noștri să-și piardă încrederea în noi, să ne ceară dobânzi mai mari și atunci, practic, costul, povara pentru oameni va fi tot mai mare”, a afirmat Mureșan.Întrebat dacă România își permite deja o asemenea relaxare, premierul desemnat a evitat să dea un răspuns afirmativ.„Cred că indicatorii sunt acum un pic mai buni, va trebui să facem o rectificare bugetară, după care, la finalul anului, vom face bugetul pe anul următor și atunci vom vedea exact cât ne permitem pentru anul următor”, a declarat el.
Mureșan a fost întrebat și despre riscul ca România să fie retrogradată în categoria „junk” și despre impactul pe care instalarea unui guvern cu puteri depline l-ar putea avea asupra evaluărilor agențiilor de rating.Agențiile de rating au avertizat în perioada recentă asupra legăturii dintre stabilitatea politică, consolidarea fiscală și menținerea ratingului suveran al României, iar o nouă evaluare S&P este programată pentru 2 octombrie.Premierul desemnat a subliniat mai întâi independența agențiilor. „Agențiile de rating sunt atât de importante tocmai fiindcă sunt independente și fiindcă sunt credibile. Nimeni nu poate influența o agenție de rating, niciun om politic nu poate spune unei agenții de rating ce să facă”, a declarat Mureșan.El a adăugat însă că prelungirea situației politice actuale nu este sustenabilă. „Este evident că situația actuală nu poate continua la nesfârșit. Mai rău decât a avea un Guvern interimar serios ar fi să avem un Guvern cu puteri depline neserios. Dar mai bine decât să avem un Guvern interimar serios este să avem un Guvern cu puteri depline serios”, a declarat Mureșan.Premierul desemnat a legat explicit instalarea cabinetului său de argumentele pe care agențiile de rating le-ar putea lua în calcul.„Da, voi conduce un Guvern responsabil. Nu pot vorbi în numele agențiilor de rating, dar cred că a avea un Guvern responsabil condus de mine ar fi un argument în plus pentru agențiile de rating pentru a păstra ratingul țării noastre”, a afirmat Siegfried Mureșan.
Se pregătește Guvernul Bolojan 2
Guvernul pe care Siegfried Mureșan încearcă să îl ducă în Parlament s-ar putea transforma mai degrabă într-un „Guvern Bolojan 2” decât într-un Executiv construit de la zero. PNL, USR și UDMR au deja miniștri aflați în funcție, o parte dintre aceștia ar putea fi păstrați, iar adevărata negociere se anunță pentru ministerele rămase fără titulari după ieșirea PSD de la guvernare. Pentru fiecare portofoliu există însă două sau trei variante care intră în calculele politice, potrivit unor surse politice.
Siegfried Mureșan pornește în tentativa de formare a Guvernului cu sprijinul declarat al PNL, USR și UDMR. Cele trei formațiuni au împreună 169 de parlamentari, în condițiile în care pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. Premierul desemnat a anunțat vineri că, într-o primă etapă, cele trei partide lucrează la programul de guvernare, urmând apoi discuțiile cu grupurile parlamentare, inclusiv cu PSD și minoritățile. Mureșan nu a prezentat până acum o listă de miniștri și nici nu a anunțat oficial începerea negocierilor pe portofolii. Configurația politică și sursele din partide permit însă conturarea unui prim bazin de nume.În această variantă, noul Executiv ar putea avea o continuitate puternică față de Cabinetul Bolojan. PSD a plecat din Guvern în aprilie, lăsând vacante șase ministere: Transporturi, Agricultură, Energie, Muncă, Justiție și Sănătate. Interimatele au fost împărțite între Radu Miruță, Tánczos Barna, Ilie Bolojan, Dragoș Pîslaru, Cătălin Predoiu și Cseke Attila.
Una dintre schimbările importante s-ar putea produce chiar la Ministerul Afacerilor Interne. Deși Cătălin Predoiu conduce în prezent portofoliul, poziționarea sa în conflictul intern din PNL îl îndepărtează de formula politică Bolojan-Mureșan. Predoiu a demisionat în iunie din funcția de prim-vicepreședinte al PNL după ce îl susținuse pe Adrian Veștea, în dezacord cu tabăra lui Ilie Bolojan. În această situație, două variante politice vehicule sunt Mircea Abrudean și Florin Roman. Ambii au fost incluși de Bolojan în echipa cu care acesta a candidat la conducerea PNL în iunie. Abrudean are experiență administrativă, inclusiv ca prefect, șef al Cancelariei și secretar general al Guvernului, în timp ce Roman a activat în zona administrației publice și a avut responsabilități politice în PNL pe administrație, ordine publică și siguranța cetățeanului.
La Ministerul Apărării, prima variantă rămâne Radu Miruță. USR l-a mutat de la Economie la Apărare în decembrie 2025, partidul motivând atunci alegerea inclusiv prin implicarea sa în programul SAFE și legătura dintre industria de apărare și MApN. O alternativă din interiorul USR este Bogdan Rodeanu, vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților.
Ministerul Transporturilor este unul dintre portofoliile fostului PSD unde USR ar putea cere titularizarea unui om propriu. Radu Miruță asigură interimatul, iar Horațiu Cosma, secretar de stat, este deja unul dintre oamenii USR care gestionează efectiv ministerul. În calcule poate reapărea și Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, în cazul în care USR ar opta pentru un nume politic cu experiență directă în portofoliu. O altă variantă ar fi chiar păstrarea lui Miruță la Transporturi și mutarea unui alt reprezentant USR la Apărare.
La Ministerul Finanțelor, varianta cu cea mai mare continuitate este actualul titular, Alexandru Nazare. O alternativă din PNL este Gabriela Horga, senator cu profil pe buget-finanțe și membră a echipei politice construite de Bolojan în iunie. Dacă împărțirea politică a portofoliilor s-ar modifica, și Tánczos Barna are precedentul unui mandat la Finanțe și ar putea constitui varianta UDMR.
Într-o formulă PNL-USR-UDMR, Ministerul Justiției este unul dintre portofoliile pe care USR are suficiente nume pentru a-l revendica. Prima variantă este fostul ministru Stelian Ion, urmat de deputata Oana Murariu și Alexandru-Paul Dimitriu. Toți trei au fost implicați în actualele inițiative legislative ale USR privind reorganizarea și modificarea legislației din Justiție. Dimitriu a fost cel mai vocal USR-ist pe probleme de justiție în ultima perioadă.
La Agricultură, Tánczos Barna pleacă cu avantajul faptului că se află deja la conducerea ministerului. A preluat interimatul după demisia lui Florin Barbu și gestionează ministerul inclusiv în actuala perioadă de tensiuni din sectorul zootehnic.O variantă UDMR din interiorul ministerului este secretarul de stat Zoltán Mihály, cu care Tánczos a lucrat direct după preluarea portofoliului. Dacă Agricultura ar reveni USR, unul dintre numele cu profil direct în domeniu este George Cățean, fermier și fost secretar de stat.
Energia este probabil unul dintre ministerele pentru care există cele mai multe variante.USR o are pe Cristina Prună, vicepreședinta Comisiei pentru industrii și servicii și coordonatoare a politicilor USR pe energie.PNL îl poate readuce pe Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei și, în prezent, consilier onorific al lui Ilie Bolojan. Burduja s-a poziționat public împotriva revenirii PNL într-o coaliție cu PSD.UDMR îl are, la rândul său, pe senatorul Antal Lóránt, unul dintre politicienii Uniunii specializați pe energie.
La Ministerul Sănătății, USR îl poate propune pe medicul Adrian Wiener, unul dintre principalii reprezentanți ai partidului pe politicile sanitare.UDMR are însă două variante puternice: Cseke Attila, care conduce deja ministerul interimar și a mai fost ministru al Sănătății, și deputatul Vass Levente, medic primar și specialist în sănătate publică și management sanitar.
La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, continuitatea ar însemna păstrarea lui Dragoș Pîslaru. Acesta conduce ministerul și, din aprilie, asigură simultan interimatul la Muncă. Pîslaru și-a afirmat public loialitatea față de Ilie Bolojan, spunând în mai că o eventuală participare a sa într-un alt guvern ar fi decisă în urma unei discuții cu acesta.Dacă ministerul ar fi preluat de USR, alternativa evidentă este Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene și unul dintre oamenii partidului asociați direct cu construcția inițială a PNRR.
Actualul ministru Mihai Dimian are un avantaj important la Educație: nu a fost moștenit de Bolojan de la o formulă politică anterioară, ci a fost chiar propunerea făcută de acesta și validată de PNL în martie 2026.USR îl are pe senatorul Ștefan Pălărie, foarte activ pe politicile educaționale și care chiar în această săptămână a cerut o comisie parlamentară de anchetă în legătură cu rezultatele PISA.Din PNL poate intra în calcul și rectorul și deputatul Marilen Pirtea, dacă liberalii ar dori un ministru cu apartenență politică explicită.
La Ministerul Afacerilor Externe, cea mai simplă soluție este menținerea Oanei Țoiu, care conduce ministerul și continuă să reprezinte România în reuniunile externe inclusiv în luna septembrie.Alternativa politică a USR ar putea fi europarlamentarul Dan Barna, membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, al delegației pentru relațiile cu SUA și vicepreședinte al delegației UE-Republica Moldova. Barna ar putea fi însă reticent la a renunța la mandatul de europarlamentar.
Și la Ministerul Mediului continuitatea este scenariul cel mai simplu, prin păstrarea Dianei Buzoianu, actualul titular.Dacă portofoliul ar fi negociat de PNL, o variantă este fostul ministru Mircea Fechet. UDMR îl poate propune pe Tánczos Barna, care a mai condus Ministerul Mediului.
La Ministerul Muncii, Dragoș Pîslaru are avantajul interimatului și pe cel al experienței anterioare ca ministru plin al Muncii. El lucrează deja la dosare importante precum salarizarea sectorului public.USR poate veni cu fosta ministră a Muncii Violeta Alexandru, în prezent senator al partidului, sau cu Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR și unul dintre parlamentarii care au lucrat constant pe legislația muncii. Violeta Alexandru figurează în prezent în grupul senatorial USR.
La Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, prima variantă este actualul ministru Irineu Darău, validat de USR și instalat în funcție în decembrie 2025.Un alt nume este Radu Miruță, care a condus ministerul înainte de mutarea sa la Apărare și ar putea reveni dacă distribuția portofoliilor s-ar schimba.Pentru PNL, Sebastian Burduja, fost ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării și fost ministru al Energiei, are un profil compatibil cu partea de digitalizare și economie.
La Ministerul Dezvoltării, Cseke Attila este unul dintre titularii pentru care continuitatea este ușor de justificat: conduce deja portofoliul și are experiență îndelungată în administrația publică.Dacă ministerul ar reveni PNL, în calcule pot intra Ioan Popa, primarul Reșiței, și Mircea Abrudean. Ambii au fost selectați de Bolojan în echipa politică prezentată la congresul PNL din iunie.
La Ministerul Culturii, UDMR îl are pe actualul ministru András István Demeter, care continuă să exercite funcția și în septembrie.PNL poate veni cu deputatul Alexandru Muraru, istoric, președinte al PNL Iași și unul dintre vicepreședinții propuși în echipa Bolojan.Din partea USR, varianta ar fi Iulian Bulai, fost președinte al Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților.
Privită în ansamblu, formula posibilă arată de ce un eventual Cabinet Mureșan poate fi descris drept un „Bolojan 2”. Nazare la Finanțe, Miruță la Apărare, Pîslaru la Fonduri Europene, Dimian la Educație, Oana Țoiu la Externe, Diana Buzoianu la Mediu, Irineu Darău la Economie, Cseke Attila la Dezvoltare și Demeter la Cultură formează deja un nucleu PNL-USR-UDMR care poate fi transferat aproape integral într-un guvern cu puteri depline.Negocierea adevărată privește fostele ministere PSD și situația MAI. Acolo trebuie găsiți titulari pentru Transporturi, Agricultură, Energie, Muncă, Justiție și Sănătate, iar liberalii trebuie să decidă dacă actualul ministru de Interne, Cătălin Predoiu, mai poate face parte dintr-o formulă construită politic în jurul lui Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan.Rămâne însă problema voturilor. Mureșan a declarat că cele trei partide pornesc de la 169 de parlamentari și că va discuta cu minoritățile și cu PSD pentru a ajunge la cele 233 de voturi necesare învestirii. În acest context, nu doar numele miniștrilor, ci și distribuția portofoliilor poate fi influențată în zilele următoare de negocierile pentru majoritatea parlamentară.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google