Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat marţi că, în prezent, există discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene ca doar 13 spitale să fie realizate cu finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar alte şase dintre cele prevăzute să fie construite din împrumutul pe care ţara noastră o să îl contracteze de la Banca Europeană de Investiţii. Boloş a fost întrebat, la Palatul Parlamentului, câte dintre spitalele care iniţial se prevedea că vor fi realizate prin PNRR vor rămâne în acest proiect.
„Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026″, a explicat Marcel Boloş.
Potrivit acestuia, urmează să fie identificate soluţii pentru ca aceste spitale să fie finalizate, fie prin transferul în Politica de coeziune, respectiv în Programul de sănătate, fie în împrumutul BEI, care este în procedură de contractare.
„Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI. Deci, în momentul de faţă, analizele şi discuţiile pe care le avem sunt ca proiectele să aibă identificate surse de finanţare şi să nu afectăm infrastructura de sănătate. (…) Aceste proiecte nu sunt proiecte care se fac de pe o zi pe alta. A construi un spital înseamnă ani de muncă, de pregătire a proiectului şi de implementare (…) şi cred că nimeni nu se aştepta ca un spital construit de la fundaţie să fie gata într-un an de zile”, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene.
Marcel Boloş a fost invitat, marţi, la Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, pentru a prezenta stadiul negocierilor şi al propunerilor de modificare a PNRR. Lista continuă de tăieri de investiții aproape că nu îl mai miră pe deputatul constănțean al AUR, Cosmin Hristu, care ne-a precizat faptul că „plonjăm cu mare viteză spre reală dictatură”:
„Trebuia să ne fie foarte clar încă de când a căzut – de mai multe ori – proiectul de la Constanța, că acest drum, modalitate de lucru, este unul greșit și ne va duce în gard. Lucru pe care îl vedem că se întâmplă. Această guvernare și-a arătat limitele – ca să fiu elegant – ea trebuie să plece, trebuia să ne părăsească de mult, dar deja devine insuportabil. Dacă nu reușești cu urgențe precum spitalele, ce așteptări să avem la programe de înarmare și negocieri politice pe plan extern, unde deja suntem catalogați ca regim-hibrid și plonjăm cu mare viteză spre reală dictatură. Am un singur mesaj pentru guvernanți: Plecați, acum!”, a spus deputatul Hristu, pentru TOMIS NEWS.
PNRR-ul României, un eșec total
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat marţi că România are perspectiva să depună doar două cereri de plată către Comisia Europeană, pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în care să fie cuprinse toate jaloanele rămase.
„Vreau să mulţumesc Comisiei Europene pe această cale pentru deschiderea de care a dat dovadă pentru a avea această discuţie legată de introducerea unor proiecte noi de investiţii în PNRR. Dacă acest lucru nu era posibil, atunci discutam într-adevăr de un mare eşec pentru România în privinţa implementării investiţiilor. Astăzi discutăm de înlocuirea acestor proiecte de investiţii pentru ca România să nu piardă fondurile europene. Cred că este un câştig foarte mare, pentru că în subsidiar, odată cu renegocierea, avem şi perspectiva aceasta ca din patru cereri de plată, inuman, nu le putem depune, să putem să le restructurăm în două cereri de plată, care să închidă problema implementării PNRR”, a spus Boloş la Palatul Parlamentului.
El a fost întrebat cine se face responsabil pentru faptul că România a rămas în urmă cu PNRR:
„Aici noi discutăm de ritmul de implementare a investiţiilor, pentru că problema pe care o avem este cea legată de implementarea investiţiilor. După cum ştiţi, noi ne-am concentrat de fiecare dată ca cererile de plată să fie depuse la timp, jaloanele să fie îndeplinite, dar aceasta nu înseamnă că noi am şi rezolvat problema de implementare a investiţiilor. Sunt coordonatori de reformă şi investiţie care au capacitatea de administrare a investiţiilor scăzută. Un funcţionar nu poate gestiona 455 de contracte câte îi revin în implementare, nici dacă s-ar multiplica. Şi atunci soluţiile pe care noi le vom propune în perioada următoare probabil vor fi şi cele de transfer între coordonatorii de reformă a implementării proiectelor de investiţii şi, mai concret, MIPE probabil că va prelua de la anumiţi coordonatori de reformă şi investiţii partea de implementare, pentru ca să intrăm în normalitate”, a spus ministrul.
Marcel Boloş a menţionat că România mai are la dispoziţie un an şi jumătate pentru a implementa investiţiile din PNRR.
„Noi trebuie să ne concentrăm acum pe înlocuirea proiectelor de investiţii, astfel încât la final, când tragem linie, să nu ajungem să plângem după grantul de 13,7 miliarde euro pe care îl avem la dispoziţie, să nu ajungem să blocăm investiţiile care sunt vitale pentru dezvoltarea României. (…) Acum trebuie să ne concentrăm pentru ca să închidem rapid renegocierea. Dacă pierdem luna aprilie şi nu închidem renegocierea, s-a dus termenul pentru ca să putem închide PNRR din perspectiva renegocierii. Şi e un mare risc pe care eu nu vreau să mi-l asum”, a afirmat Boloş.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google