Mediul de afaceri din România a atins limita suportabilității în ceea ce privește taxele, avertizează Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR). Potrivit acestuia, antreprenorii români și investitorii străini vor un guvern stabil și un cadru fiscal predictibil după alegerile prezidențiale. În opinia lui Daraban, nu atât anularea alegerilor de anul trecut, cât mai ales modul în care a fost condusă țara în ultimii 20 de ani i-a revoltat pe români. Întrebat care e cel mai mare pericol pentru antreprenori de imediat după încheierea alegerilor prezidențiale, acesta a răspuns: „Taxarea. Eu cred că mediul de business acum a ajuns la toleranța maximă a acceptării de noi taxe”. Liderul CCIR a mai afirmat că afacerile s-au „plafonat”, or „la această plafonare taxe suplimentare… nu mai e loc de taxe suplimentare!”.
De asemenea, Camera de Comerţ Americană în România – AmCham România face apel la responsabilitate şi dialog pentru a preveni deprecierea ireversibilă a încrederii investitorilor în România, în contextul turbulenţelor economice acumulate în ani şi accentuate până la cote de avarie de perioada electorală extinsă. AmCham România reafirmă, în numele celor 600 de membri – companii americane, internaţionale şi româneşti active în 32 de sectoare economice, cu o contribuţie de 20% la PIB-ul României, că priorităţile României sunt redresarea economică şi echilibrarea macro-bugetară. România nu îşi permite să piardă fondurile europene. Finanţarea economiei şi ieşirea din criză depind de capacitatea de a atrage şi utiliza fondurile PNRR, se arată într-un comunicat de presă al AmCham.
În același context, patronatele din privat solicită celor doi candidaţi la funcţia de preşedinte al României – George Simion şi Nicuşor Dan – să își prezinte viziunea lor privind politicile publice pentru dezvoltarea şi susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, a sistemului fiscal pentru microîntreprinderi, pentru încurajarea start-up-urilor şi a antreprenoriatului în rândul tinerilor.
Uniunea Națională a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est, prezidată de constănțeanul Daniel Moraru, se străduiește să disemineze pozițiile celor doi, în reprezentarea intereselor companiilor româneşti în cadrul economiei naţionale, promovarea antreprenoriatului şi asigurarea unei complementarităţi între investiţiile străine şi cele româneşti. Antreprenorii așteaptă şansa analizării şi evaluării concepţiei economice pe care cei doi candidați o au asupra dezvoltării ţării în următorii ani:
„Spre deosebire de politicieni, noi, cei din privat, suntem foarte sinceri: Activitatea noastră înseamnă muncă, creație, personal profesionist, profit și taxare – preferabil cât mai mică, pentru dezvoltare normală și sănătoasă în orice societate cu mințile la ea. Prin urmare, când mă uit la televizor sau în presă, am ajuns la concluzia că investitorii americani despre care m-ați întrebat nu sunt optimiști, sunt chiar curajoși, dacă își imaginează că în această țară discută cu cineva responsabil! Cred că este clar pentru toată lumea că din acele dezbateri între cei doi nu a înțeles nimeni mare lucru, în afară de circ. Nu avem nici o viziune economică, nici o expunere de plan, mă întreb dacă există vreunul dincolo de gălăgia care ne asurzește timpanele. Rămâne doar să vedem ce se întâmplă pe 18 mai, iar din 19 mai să ne așezăm din nou la masa discuțiilor. Dacă vom avea cu cine, evident…”, a spus Moraru, pentru TOMIS NEWS.
Ratingul României ar putea fi redus la categoria „junk” din cauza crizei politice
Agenția de rating S&P Global a avertizat că actualele tulburări politice din România ameninţă tot mai mult râvnitul rating de credit investment grade al țării.
Piețele financiare din România au fost zguduite în această săptămână după ce victoria candidatului prezidențial de extremă dreapta, George Simion, în primul tur de scrutin a adâncit criza politică din a doua cea mai mare economie a Europei Centrale, scrie Reuters. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat în urma rezultatului, declanșând prăbușirea guvernului pro-occidental de coaliție și generând îngrijorări majore cu privire la problemele financiare ale țării.
Un sondaj a arătat că Simion, un eurosceptic vocal, este favorit să câștige turul doi decisiv din 18 mai. S&P a avertizat că procesul de luare a deciziilor va deveni mai fragmentat și mai instabil în următoarele luni, indiferent de rezultat, ceea ce va duce la „performanțe economice, fiscale și externe mai slabe decât ipotezele noastre deja pesimiste”.
România are în prezent un rating de BBB- de la S&P și Fitch și un echivalent Baa3 de la Moody’s. Toate cele trei agenții au o perspectivă negativă. Acestea sunt cele mai mici ratinguri din categoria investment grade, ceea ce înseamnă că orice retrogradare va împinge România în categoria așa-numită „junk” (speculativă). Această categorie este, de obicei, evitată de investitorii internaționali conservatori, ceea ce duce la creșterea costurilor de împrumut. Bucureștiul are deja cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, depășind 9% din PIB. Situația politică afectează și principalele surse de finanțare ale țării, a declarat S&P, iar accesul pe piața Eurobondurilor a fost „slăbit… ceea ce pune presiune pe cursul de schimb și pe piața obligațiunilor interne”. Leul românesc a scăzut cu aproape 3% față de euro, ceea ce a forțat banca centrală să intervină pentru a încerca să-l stabilizeze.
Economiștii de la Bank of America au declarat că se așteaptă ca Fitch să retrogradeze ratingul României cu o treaptă în august, întrucât probabilitatea crescută a unui președinte naționalist și a unei schimbări de guvern adaugă riscuri pe calea consolidării fiscale a țării: „Aceasta, la rândul său, în opinia noastră, înseamnă că UE ar putea lua în considerare suspendarea fondurilor în iunie-iulie, iar o retrogradare de rating este, de asemenea, greu de evitat.”
Economia României a crescut cu doar 0,8% anul trecut, cel mai lent ritm de la pandemia COVID-19, iar un grup important de angajatori a avertizat în această săptămână că turbulențele politice ar putea împinge țara în recesiune. Rezultatul surpriză din primul tur de duminică a făcut ca randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani – un indicator al costului împrumuturilor pentru stat – să crească cu aproximativ 100 de puncte de bază, ajungând la cel mai înalt nivel din noiembrie 2022.
Analiștii JPMorgan au avertizat asupra unei deprecieri de 15–20% a leului față de euro, dacă instabilitatea se agravează după al doilea tur de scrutin. Banca centrală ar fi cheltuit între 5 și 10 miliarde de euro din rezervele valutare în ultimele zile pentru a susține leul, potrivit estimărilor făcute de economiști și bănci de investiții.
Scenariile S&P post-electorale includ posibilitatea formării unui guvern minoritar instabil, care ar încerca să continue consolidarea fiscală, sau alegeri parlamentare anticipate, care ar întârzia și mai mult reducerile bugetare. Un al treilea scenariu, mai optimist, ia în calcul formarea unui guvern de uniune cu sprijin suficient pentru stabilizarea fiscală.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google