Momentul adevărului pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă: uraniu de la furnizorul autohton sau de la canadieni?

În februarie anul trecut, Nuclearelectrica a reziliat contractul cu singurul producător român de uraniu, Compania Naţională a Uraniului (CNU), după ce acesta a cerut majorarea cu 76% a preţului agreat pentru livrări, preţul solicitat fiind cu mult peste cel din piaţă. Nuclearelectrica a încheiat în anul 2014 un contract de furnizare de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2) cu CNU pentru o perioadă de 36 de luni la un preţ de 475 lei/kg UO2, preţ ce putea fi ajustat cel mult o dată la 12 luni, prin negociere, în situaţii justificate.

Guvernul reacționa în septembrie, notificând Comisia Europeană cu privire la un ajutor de stat individual pentru salvarea CNU, iar în octombrie adopta un proiect de Ordonanță de Urgență, nr. 65/2016, prin care se acorda un ajutor de stat de 62 milioane de lei pentru CNU, compania furnizoare de uraniu pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă, care a rămas fără surse de finanțare, prin denunțarea contractului de către Nuclearelectrica. CNU furnizează materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear de tip CANDU, necesar funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă și unicul producător de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu de pe teritoriul UE, calificat tocmai de Nuclearelectrica în acest sens. Astfel, prin problemele financiare ale CNU, administratorul centralei de la Cernavodă a ajuns să cumpere uraniu de la compania canadiană Cameco.

Împrumut cu condiții grele: șase luni, termen de returnare! În caz contrar, se poate ajunge la lichidarea CNU!

Prin proiectul Guvernului, Ministerul Energiei a fost autorizat să acorde un ajutor de stat pentru salvarea CNU de 62 de milioane de lei, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, din care 47,2 milioane de lei s-au acordat anul trecut, urmând ca restul de 14,8 milioane de lei să fie alocați anul acesta.

Problema pentru CNU este că trebuie să returneze acest împrumut, plus dobânzile aferente, în termen de șase luni, în caz contrar compania va fi obligată să prezinte Ministerului Energiei un plan de restructurare, care va prelungi perioada de acordare a împrumutului și, dacă nici astfel nu se întrunesc condițiile, statul român va prezenta Comisiei Europene un plan de lichidare.

La începutul lunii decembrie 2016, Nuclearelectrica anunța că va iniția demersuri către autoritățile competente pentru identificarea unor posibilități de colaborare cu CNU, precum  încheierea unui contract de procesare a octoxidului de uraniu, pentru ca la sfârșitul aceleiași luni să anunțe că a încheiat un nou contract cu canadienii de la Cameco pentru achiziția de uraniu, la un preț echivalent cu 373,58 lei pe kilogram, nivel similar cu cel al pieței. Totodată, Nuclearelectrica invoca faptul că, din punctul de vedere al exploatării, este dificil de estimat în ce măsură CNU ar putea asigura un contract pe o durată lungă de patru ani, de exemplu, motiv pentru care Nuclearelectrica a luat în mod conservativ decizia de a încheia contracte pe perioada scurtă în așa fel încât și CNU, ca urmare a procesului de redresare operațională și financiară, să aibă șanse reale într-o astfel de competiție, din perspectiva prețului.

CNU, cu ochii pe procesul legislativ. Guvernul, pe Centrala de la Cernavodă

Proiectul de Lege pentru „aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2016 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea CNU” a intrat în circuitul parlamentar. La Senat, pe repede-înainte, proiectul a trecut prin toate avizele și rapoartele și, pe 8 februarie, a fost adoptat și trimis, cinci zile mai târziu, la Camera Deputaților, care l-a trimis, tot pe repede-înainte, la pleiada comisiilor de politică economică, pentru buget, industrii și servicii sau juridică. Luni, 20 februarie, a fost retrimis pentru raport la comisia pentru buget, finanțe și bănci, urmând ca, ulterior, să intre la votul final din Cameră.

„Proiectul acesta nu a mai intrat la noi (comisia economică – n.r.), pentru că am fost desesizați și a fost redirecționat către comisia de buget-finanțe”, a spus deputatul George Vișan, din cadrul comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, pentru TOMIS NEWS.

Miercuri a fost ultima zi de depunere a amendamentelor, însă, evident, nu a fost cazul. De fapt, nici nu s-a dorit, așa cum ne-a precizat vicepreședintele comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților, Bogdan Huțucă.

„Am avut un coleg care a depus un amendament la acest proiect, dar nu a fost adoptat, deși el le-a explicat frumos ce și cum trebuie. Nu au dorit, asta e. Proiectul a ajuns la comisia noastră, dezbatem la ședința de săptămâna viitoare”, a spus Huțucă, pentru TOMIS NEWS.

Graba procedurii parlamentare reiese din motivarea Guvernului.

„CNU reprezintă o componentă strategică a ciclului combustibilului nuclear, asigurând materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la CNE Cernavodă, contribuind astfel la menținerea stabilității Sistemului Energetic Național, întrucât CNE Cernavodă este un producător de energie electrică în bandă, care contribuie cu circa 18% la producția națională de energie electrică. În scopul funcționării în mod corespunzător a reactoarelor de la CNE Cernavodă este necesară asigurarea securității aprovizionării cu materia primă necesară fabricării combustibilului nuclear utilizat la reactoarele de la CNE Cernavodă, astfel încât să se prevină posibilele întreruperi accidentale ale ciclului combustibilului nuclear autohton, ca urmare a apariției unor situații conjuncturale, precum fluctuații majore pe piața uraniului. Menționăm că o componentă esențială a securității naționale o reprezintă securitatea energetică, iar Strategia Națională de Apărare a României pentru perioada 2015 – 2019 vizează valorificarea resurselor țării noastre și a poziționării geo-strategice în vederea atingerii nivelului de bunăstare la care cetățenii sunt îndreptățiți. (…) În lipsa resurselor financiare, CNU poate ajunge în situația nerespectării obligațiilor pe partea de securitate nucleară și mediu, respectiv de a desfășura activitățile de securizare specifice privind evacuarea controlată a apei, situație ce poate avea consecințe deosebit de grave pentru mediu și populație, cu riscul  retragerii autorizației și certificatului de securitate industrială, iar România poate fi nevoită să suporte sancțiuni grave din partea autorităților europene și a instituțiilor de reglementare din domeniul nuclear, ce pot conduce la pierderea credibilității, afectând capabilitatea statului român de a mai găzdui sau dezvolta obiective nucleare pe teritoriul său”, se arată în motivarea Guvernului.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *