Parlamentarii britanici vor avea ocazia de a aduce, vineri, un omagiu reginei Elisabeta a II-a în Camera Comunelor. Sâmbătă, va avea loc o şedinţă extraordinară, în care parlamentarii vor depune jurământul în faţa regelui, transmite BBC. Parlamentari britanici se vor întruni, vineri, de la prânz, într-o sesiune care va dura până la ora 22:00. De asemenea, în acest weekend va avea loc o şedinţă rară de sâmbătă, în care parlamentarii cu rang înalt vor depune jurământul în faţa regelui Charles al III-lea, de la ora 14:00. După aceea, omagiile vor continua din nou până la ora 22:00.
Regele Charles, noul monarh al Marii Britanii, iubește România
Regele Charles, noul monarh al Marii Britanii, e un mare iubitor al României. A cumpărat numeroase proprietăți în țara noastră, a înființat o fundație și s-a transformat într-un adevărat ambasador al României. Charles a devenit noul rege al Marii Britanii, după ce a murit Regina Elisabeta a II-a. El va fi proclamat oficial vineri.
Regele Charles a spus în repetate rânduri că „iubesc România” și „cred că ați uitat ca am o stră-stră-strabunică din Transilvania, deci am toate motivele”. A vizitat pentru prima dată meleagurile noastre acum 20 de ani și spunea la vremea respectivă că a descoperit o țară „uimitoare”. Mai mult, Charles a dezvăluit că România are un loc special în inima lui și că la fiecare vizită aici o parte din el „se simte acasă”, potrivit declarațiilor sale din cadrul unui film realizat de Charlie Ottley.
„România este o ţară uimitor de diversă, de la Delta Dunării, cea mai mare şi mai sălbatică zonă umedă a Europei, la pădurile, izvoarele şi mănăstirile Bucovinei, Moldovei şi Maramureşului, colinele Apusenilor sau întinderile nelocuite ale Harghitei, colecţiile nepreţuite din muzeele Bucureştiului sau frumuseţea sălbatică a defileului Porţile de Fier, castelele, munţii şi satele săseşti ale Transilvaniei sau văile retrase ale Banatului şi Crişanei. Moştenirea istorică a României se întinde în trecut până la fortăreţele dacilor şi cetăţile greceşti Histria şi Argamun. O atât de bogată diversitate naturală şi culturală reunite sub acelaşi drapel e remarcabilă şi e una dintre caracteristicile care fac din România acest colţ deosebit al Europei. Remarcabilă în aceeaşi măsură este hotărârea poporului român de a-şi conserva şi păstra patrimoniul, de a nu lăsa să se piardă meşteşugurile şi tradiţiile şi de a păstra ce-i mai bun din trecut pe măsură ce construieşte un viitor mai senin. Mă bucură nespus că numeroasele comori ale României ajung să fie cunoscute şi apreciate de tot mai mulţi oameni”, menţionează Regele Charles în film.
Regele Charles s-a declarat foarte dezamăgit că nu a putut veni în România în ultimii ani din cauza pandemiei de Covid.
„În ce mă priveşte, România ocupă un loc deosebit în inima mea. Îl număr printre strămoşii mei pe Vlad Ţepeş, ceea ce ar putea explica de ce la fiecare vizită o parte din mine se simte acasă. Voi continua, atât cât îmi va sta în putinţă, să pledez pentru importanţa protejării şi celebrării comorilor unice ale României, a satelor, a clădirilor istorice, a tradiţiei culinare, a preţioasei biodiversităţi, a faunei sălbatice şi a pădurilor maiestuoase. Sunt multe locuri de explorat şi turismul domestic are un potenţial excepţional de a crea noi locuri de muncă, de a genera prosperitate până şi în cele mai izolate zone rurale. Îi încurajez, deci, pe toţi românii să descopere bogăţiile de necrezut care se află între graniţele admirabilei voastre ţări, iar atunci când voi putea să călătoresc din nou în România va fi pentru mine o ocazie deosebită pe care o voi preţui”, mai spune Prinţul Charles.
Prințul Charles are în România nu mai puțin de zece proprietăți dintre care cea mai cunoscută este cea de la Viscri. Proprietățile au fost achiziționate prin Fundaţia „Mihai Eminescu Trust”, pe care o patronează. Printre proprietățile deținute se numără Conacul Apafi din localitatea Mălâncrav, judeţul Sibiu, o locuinţă în Viscri, judeţul Braşov, patru în Valea Zălanului, judeţul Covasna şi alte patru în satul Breb din judeţul Maramureş. Peste un milion de lire sterline a investit Fundația Prințului de Wales în România, conform dezvăluirilor directorului executiv al fundației, Aura Woodward. Pe Valea Zălanului din Zona Baraoltului trăiesc puțin peste 100 de oameni, majoritatea în vârstă. Ca să ajungi în acest sat trebuie să parcurgi vreo 14 kilometri prin pustietate, pe un drum îngust de ţară, pe care abia dacă încap două căruţe în acelaşi timp. Casa de vacanță are cinci camere cu baie proprie. O cameră dublă costă e noapte între 533 de lei și 940 de lei, în funcție de opțiunea de servire a mesei. Proprietățile au arhitectura tradițională și farmecul de pe timpuri. Acum mai bine de un deceniu Prințul Charles a cumpărat un conac vechi situat la marginea satului. Ulterior s-a restaurat și l-a transformat în reședință de vacanță. Iar în urmă cu câțiva ani, conacul din Valea Zălanului a fost declarat una dintre cele mai frumoase proprietăți din lume, potrivit revistei americane Vanity Fair.
Legăturile dintre Regina Elisabeta a II-a și familia regală a României
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care a murit joi la 96 de ani, era verișoară de gradul al treilea cu regele Mihai, iar nunta acesteia cu ducele Philip Mountbatten din 1948 a fost momentul în care Mihai I avea să o întâlnească pentru prima oară pe Principesa Ana de Bourbon, viitoarea Regină Ana a României. Mihai I este stră-strănepotul reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă. Este văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Legăturile celor două familii regale au început în 1893 când, la 28 decembrie, principele Moștenitor Ferdinand s-a căsătorit cu Principesa Maria. De-a lungul timpului, cei Mihai I și Elisabeta a II-a , dar și copiii lor, Principele de Wales și Principesa Moștenitoare Margareta, s-au întâlnit cu ocazia a numeroase evenimente.
În 1947, Regele Mihai a plecat la Londra, însoțit de Regina-mamă Elena, pe 12 noiembrie, pentru a participa la căsătoria Principesei Elisabeta, moștenitoarea tronului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Cu această ocazie, Regele Mihai avea să o întâlnească pentru prima oară pe Principesa Ana de Bourbon, viitoarea Regină Ana a României. Potrivit Historia, în 1998, la cincizeci de ani după căsătorie, Regele Mihai a mărturisit că prima dată a văzut-o pe principesa de Bourbon-Parma într-un un reportaj filmat în Maroc despre acțiunile de pe front. L-a rugat pe operator să decupeze fotogramele în care apărea și să le transforme în fotografii. Deși auziseră unul de altul, cei doi s-au întâlnit pentru prima oară în noiembrie 1947, Ana și-a însoțit părinții la Londra, acolo unde erau invitați la căsătoria principesei Elisabeta, actuala regină a Marii Britanii. De altfel, Regele Mihai a avut o relație apropiată și cu Principele Philip, născuți în același an, 1921, cei doi petrecând mai multe vacanțe în România, la Mamaia și la Sinaia.
Mihai și Elisabeta s-au văzut din nou în 1981 la la nunta Principelui și Principesei de Wales (Charles și Diana). De altfel, între anii 1950-1990 principele de Wales și Principesa Moștenitoare Margareta, copii, apoi adolescenți, se întâlnesc mereu la reședințele regale din Marea Britanie. După 1990 Principele de Wales și Principesa Moștenitoare Margareta s-au întâlnesc aproape în fiecare an, în Marea Britanie sau în România. Familia Regală revine în 1997 la Londra pentru festivitățile Nunții de Aur a Reginei Elisabeta a II-a și a Ducelui de Edinburgh, în luna noiembrie. Regele Mihai I și Regina Ana sunt găzduiți la Palatul Buckingham, iar Principesa Moștenitoare și Principele Radu locuiesc pe Iahtul Britannia. Regele Mihai și Regina Ana au luat parte în 2002 la funeraliile Reginei-mamă a Marii Britanii și, în același an, în noiembrie, Regele Mihai, însoțit de Regina Ana, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu face a doua vizită regală NATO la Londra, unde sunt primiți de suverana britanică la Palatul Buckingham. În luna noiembrie a anunșui 2008, Regele Mihai, Regina Ana, Principesa Moștenitoare și Principele Radu au participat, la Palatul Buckingham, la sărbătorirea Principelui de Wales, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani. În 2011, Regele Mihai, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu iau parte la căsătoria Principelui William, Duce de Cambridge, cu Ducesa de Cambridge.
Regele Mihai se revede cu Elisabeta a II-a, însoțit de Principesa Moștenitoare și de Principele Radu, 2012, la Jubileul de Diamant al Reginei Elisabeta a II-a, la Londra, Windsor și Ascot în lunile mai și iunie. Atunci, Regele Mihai I este așezat, într-o fotografie de grup, chiar în dreapta reginei Elisabeta a II-a.
Custodele Coroanei a trimis o scrisoare noului suveran britanic
„Majestatea Sa Margareta a României şi Alteţa Sa Regală Principele Consort, alături de întreaga Familie Regală, au aflat cu imensă durere vestea trecerii la cele veşnice a Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord”, a transmis Biroul de Presă al Majestăţii Sale Custodele Coroanei.
Potrivit Custodelui Coroanei, Regina Elisabeta a II-a şi Regele Mihai I, ambii descendenţi ai Reginei Victoria, au fost legaţi întreaga viaţă prin afecţiune, admiraţie şi prietenie.
„Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei a avut în Regina Elisabeta a II-a, de-a lungul întregii vieţi, un inegalabil sprijin, model de cârmuire regală şi curaj, un far luminos. Regina Elisabeta a fost mereu prezentă în viaţa Familiei Regale române şi a păstrat o neîntreruptă legătură de familie. După dispariţia Regelui Mihai şi a Ducelui de Edinburgh, pentru Majestatea Sa Margareta, Regina Elisabeta a II-a a fost un punct de referinţă fundamental, un sprijin moral, intelectual, afectiv şi instituţional. Toate generaţiile din Familiile Regale română şi britanică au fost apropiate, dar pentru generaţia de astăzi, Regina Elisabeta a II-a şi Principele Philip rămân drept modele spirituale şi profunde surse de inspiraţie”, se mai arată în comunicatul Biroului de Presă al Majestăţii Sale Custodele Coroanei.
Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei a trimis o scrisoare noului suveran britanic.
Cum s-a transformat lumea în șapte decenii
Regina Elisabeta a împlinit pe 6 februarie 2022, 70 de ani de domnie. Niciun alt monarh englez sau britanic nu a reușit să atingă acest prag, iar nivel mondial, doar câțiva pot spune că au prins anul 70 al domniei lor. Când a devenit Regină, Elisabeta avea aproape 26 de ani. Nu se aștepta să primească această răspundere uriașă atât de repede. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a murit la 96 de ani, joi, 8 septembrie. Cu prilejul împlinirii a 70 de ani de domnie, Elisabeta a II-a le-a dat supușilor o veste surprinzătoare, într-un mesaj transmis cu ocazia Jubileului de Platină: când pe tron va urca fiul ei, prințul moștenitor Charles, ar vrea ca soția acestuia, Camilla, să poarte titlul de „regină”, și nu de „prințesă consoartă”.
Elisabeta a II-a a devenit regină la 6 februarie 1952, odată cu decesul tatălui ei, George al VI-lea. Ea nu era în Londra atunci, ci într-un turneu internațional cu soțul ei, prințul Philip. Vestea tragică i-a prins în Kenya, pe atunci colonie britanică. Regina Elisabeta a II-a a devenit șef de stat peste șapte țări, la 6 februarie 1952: Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Pakistan, Ceylon și Africa de Sud. Erau țări independente, cu instituții distincte, doar persoana monarhului era aceeași. Tânăra regină nu știa atunci, dar în timpul domniei ei, lumea avea să se schimbe în moduri în care nimeni nu s-a gândit. Transformările sunt comparabile cu cele din timpul stră-stră-bunicii ei, Regina Victoria, în timpul căreia a avut loc Revoluția Industrială. De la Pământ la Lună, trecând prin world wide web Iată câteva dintre evenimentele internaționale majore ale domniei Reginei Elisabeta a II-a: În 1957, sovieticii pun pe orbită primul satelit arficial al lumii, Sputnik. Este începutul cursei spațiale, care se va termina în 1969, când Statele Unite au dus primii oameni pe Lună.
Regina Elisabeta a II-a a asistat la trecerea de la radio și televiziune alb-negru, la transmisii color, comunicații prin satelit, internet și mesagerie instant. În 1957, transmitea primul mesaj televizat de Crăciun, iar în 2019, a postat ea singură pe Instagram. În acești 70 de ani, au apărut Concorde, primul avion supersonic de pasageri, și trenul de mare viteză japonez Shinkansen.
Uniunea Sovietică a impus regimuri comuniste în Europa de Est, apoi oamenii asupriți le-au dat jos în 1989. Uniunea Sovietică dispare și ea în 1991. În timpul domniei sale, Regina Elisabeta a II-a vede intrarea și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar și decolonizarea Africii și Asiei. Ajungem în timpul prezent. Regina Elisabeta a II-a este acum șef de stat în 15 țări, dintre care doar patru sunt dintre cele de acum 70 de ani. Restul sunt foste colonii care și-au obținut independența în ultimele decenii și care au păstrat monarhia ca formă de guvernământ.
Commonwelth numără 14 țări și teritorii de peste mări. Țări în care Regina Elisabeta a II-a este șef de stat în 2022: Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Jamaica, Insulele Solomon, Bahamas, Belize, Saint Lucia, Grenada, Saint Vincent și Grenadine, Antigua și Barbuda, Saint Kitts și Nevis, Tuvalu. Anul trecut, Barbados, mica ţară din Marea Caraibelor, a organizat primele alegeri prezidenţiale din istoria sa, la 13 luni după ce anunţase că renunță să o mai aibă pe Regina Marii Britanii la conducerea statului, devenind republică.
Evenimente internaționale majore în timpul domniei Reginei Elisabeta a II-a 1953
– moartea lui Stalin 1953
– SUA devin prima țară din lume cu TV color 1957
– satelitul Sputnik ajunge pe orbită 1960
– trupa The Beatles apare în UK 1961
– începe construcția Zidului Berlinului 1964
– Japonia lansează trenul-glonț Shinkansen 1969 – Primii oameni ajung pe Lună 1975
– Se termină războiul din Vietnam 1976
– Primul zbor al Concorde cu pasageri 1989
– cad regimurile comuniste din Europa de Est 1989
– este inventat WWW 1991
– sfârșitul Uniunii Sovietice 1993
– se naște Uniunea Europeană (tratatul de la Maastricht) 2016
– UK votează să iasă din Uniunea Europeană
Zece momente care au marcat viața personală a Reginei Elisabeta a II-a
Când încă era prințesă moștenitoare, tânăra Elisabeta a spus că toată viața ei va fi în slujba cetățenilor. După 70 de ani pe tron, această promisiune este încă actuală. Într-o domnie așa de lungă, suverana britanică a avut însă de trecut și prin evenimete personale care i-au marcat viața. Iată 10 dintre acestea:
1. Elisabeta a II-a urcă pe tron În urmă cu 70 de ani, la 6 februarie 1952, Regina Elisabeta a II-a a urcat pe tronul britanic la vârsta de 25 de ani, după moartea tatălui său, Regele George al VI-lea.
2. Încoronarea Încoronarea ei a avut loc peste un an mai târziu, la 2 iunie 1953. Ceremonia de la Westminster Abbey a fost prima încoronare care a fost transmisă în direct la televiziune în 44 de limbi.
3. Jubileul de Argint În 1977, regina și-a sărbătorit Jubileul de Argint, 25 de ani de domnie. Ceremonia din Parlament a fost urmărită la televiziune de 500 de milioane de telespectatori din întreaga lume.
4. Prima întâlnire cu Papa În 1980, regina Elisabeta a II-a s-a întâlnit cu Papa Ioan Paul al II-lea în timpul primei vizite de stat la Vatican a unui monarh britanic. Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat la rândul său Marea Britanie doi ani mai târziu. În 2014, Elisabeta a II-a s-a întâlnit pentru prima dată cu Papa Francisc.
5. Regina scapă nevătămată din atentate În mai 1981, Elizabeth a scăpat nevătămată dintr-un atentat cu bombă atribuit Armatei Republicane Irlandeze (IRA) la inaugurarea unui terminal petrolier în Insulele Shetland. Deși au mai existat și alte atentate cu bombă de-a lungul domniei sale, în 1981 au fost trase și șase gloanțe oarbe în timp ce Elisabeta a II-a participa călare la o ceremonie la Londra. Apoi, câteva luni mai târziu, suverana a fost ținta unei tentative de asasinat în Noua Zeelandă.
6. 1992, „annus horribilis” Anul 1992 a fost un an negru pentru regină. Trei dintre copiii ei ajung să se despartă, iar o parte din Castelul Windsor este distrus de un incendiu. Ea se va referi la acest an folosind cuvintele din latină „annus horribilis”, pe 25 decembrie 1992, în discursul său tradițional de Crăciun.
7. Moare prințesa Diana La 31 august 1997, prințesa Diana, care fusese nora sa până cu un an în urmă, a murit într-un accident de mașină la Paris. În timp ce poporul britanic și-a prezentat omagiile depunând de flori la Palatul Buckingham, regina a rămas foarte discretă, o reacție ce a provocat multe critici la vremea respectivă, stârnind sentimente anti-regalitate.
8. Reconcilierea cu Irlanda În mai 2011, Regina Elisabeta a II-a a petrecut patru zile în Irlanda. A fost pentru prima după 100 de ani, când un monarh britanic a vizitat această țară care devenise independentă în 1911. Această vizită a marcat reconcilierea dintre cele două națiuni, care nu au trecut încă peste masacrul luptătorilor pentru independență irlandezi, din 1916, de către armata britanică. Regina își va exprima „cea mai profundă compasiune” pentru victimele istoriei lor comune tulburi.
9. Jubileul de Diamant În iunie 2012, regina a împlinit 60 de ani pe tron și a fost sărbătorită cu mare fast: Jubileul de Diamant. Evenimentul este excepțional, deoarece era doar a doua oară în ultimii 1.000 de ani când un suveran englez atingea o asemenea longevitate pe tron. Se mai întâmplase doar în 1897, pe vremea Reginei Victoria. În timpul ceremoniei Jubileului de Diamant din 3 iunie 2012, sute de ambarcațiuni au navigat pe Tamisa, la Londra, pentru a sărbători cei 60 de ani de domnie a reginei.
10. Moartea prințului Philip În 2021, după 73 de ani de căsnicie, regina Elisabeta a II-a își vede soțul, prințul Philip, plecând de lângă ea la vârsta de 99 de ani. Moartea prințului va fi un eveniment trist pentru familia regală, dar și pentru poporul britanic, un popor care acum se poate bucura, în schimb, de cea de-a 70-a aniversare a domniei reginei lor.
Averea Reginei Elizabeth II. Bijuteriile Coroanei sunt transmise automat următorului monarh
Regina Elizabeth II a adunat în timpul domniei de 70 de ani o avere personală estimată de Sunday Times la 370 de milioane de lire sterline, din care o parte este cunoscută şi gestionată de guvern, dar alta este privată. Elizabeth II a ajuns însă departe în clasamentul marilor averi din Regatul Unit, „Rich List” al Times, clasament dominat de fraţii Sri şi Gopi Hinduja (28 miliarde de lire sterline). De asemenea, a fost mult mai puţin bogată decât regele Thailandei, a cărui avere este estimată la 30 de miliarde de dolari, sultanul din Brunei (20 miliarde) sau regele Salman al Arabiei Saudite (5 miliarde de dolari, potrivit site-ului celebritynetworth.com). Suverana a beneficiat totuşi de un stil de viaţă regal susţinut de contribuabilul britanic. Ea şi rudele ei au beneficiat şi de veniturile giganticei moşteniri private, ale cărei detalii nu sunt pe deplin cunoscute.
Cheltuielile legate de activităţile oficiale de reprezentare a Reginei sau a membrilor familiei acesteia provin dintr-o alocare anuală („grant suveran”) de la Trezorerie, care ajunge la 86 de milioane de lire sterline pentru 2021-2022 (99 de milioane de euro), inclusiv fonduri alocate timp de zece ani pentru renovarea Palatului Buckingham (34 de milioane de lire sterline pentru 2021-2022). Fără a socoti fondurile de reparaţii, acestea corespund cu 15% din profiturile patrimoniului Coroanei Britanice („The crown estate”), terenuri, imobile, licenţe de parcuri eoliene, printre altele, şi ale căror chitanţe sunt returnate Trezoreriei Publice ca urmare a unei legi de la 1760. Alocaţia suveranei este folosită în special pentru a remunera mai mult de 500 de angajaţi ai Windsor.
„Poşeta privată” („privy purse”) se referă la venitul privat al reginei. Aceşti bani provin din încasări, aproximativ 650 de milioane de lire sterline, obţinute din diverse bunuri (terenuri, titluri financiare etc.) ale Ducatului de Lancaster, proprietate a regalităţii încă din Evul Mediu. Include aproximativ 315 proprietăţi imobiliare rezidenţiale şi proprietăţi comerciale de ultimă generaţie şi mii de hectare de teren agricol. Veniturile din această moştenire colosală s-au ridicat pentru ultimul an fiscal la aproximativ 24 de milioane de lire sterline, pe care regina le distribuia parţial rudelor sale. Aceste venituri private sunt impozitate atât timp cât nu sunt folosite pentru sarcini oficiale.
„Regina foloseşte aceşti bani pentru costurile de întreţinere ale proprietăţilor sale de la Balmoral şi Sandringham, două reşedinţe private foarte scumpe”, a căror proprietară este, notează David McClure, autorul unei cărţi despre finanţele Coroanei („The Queen’s True worth”). „De asemenea, foloseşte aceşti bani pentru a subvenţiona alţi membri ai familiei regale care nu primesc bani publici”, a continuat el, intervievat de AFP.
În timp ce o parte din bani sunt redistribuiţi copiilor săi, Andrew, din cauza legăturilor sale cu finanţatorul Jeffrey Epstein, este puţin probabil să primească la fel de mult de când s-a retras din monarhie.
Castelul Balmoral este evaluat la aproximativ 100 de milioane de lire sterline, iar conacul său de la ţară, Sandringham, la 50 de milioane de lire sterline. Unele articole din Colecţia Regală aparţin şi Reginei în mod privat, cum ar fi o colecţie de timbre începută de Regele George al V-lea.
Regina Elizabeth II avea şi o pasiune binecunoscută pentru cai şi grajdul ei personal i-a adus venituri de-a lungul anilor de peste 7 milioane de lire sterline, potrivit site-ului ecvestru myracing.com. Celebrele Bijuterii ale Coroanei, evaluate la aproximativ 3 miliarde de lire sterline, aparţin simbolic Reginei şi sunt transmise automat următorului monarh.
Averea Reginei a fost implicată în scandalul Paradise Papers, o investigaţie asupra practicilor de evitare a impozitelor pe scară largă în rândul oamenilor puternici şi celebrităţilor. Aceste dezvăluiri ale Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ) în 2017 au susţinut că Elizabeth II avea, prin Ducatul Lancaster, aproximativ zece milioane de lire sterline în active în fonduri în Insulele Cayman şi Bermuda, teritorii de peste mări ale Regatului Unit sau tratate ca paradisuri fiscale.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google