Moldova alege, din nou, între Vest și Est: De votul din 11 iulie depinde planul de redresare aprobat de Comisia Europeană

Lupta pentru viitorul Republicii Moldova intră în linie dreaptă. Pentru alegerile anticipate din 11 iulie s-au înscris în cursă 14 partide și bătălia pentru formarea noului guvern se va da între partidul înfiinţat de actualul preşedinte, Maia Sandu, şi blocul foştilor preşedinţi, Igor Dodon şi Vladimir Voronin. Va fi din nou o bătălie între pro-europeni și pro-ruși, Maia Sandu având nevoie de un guvern pro occidental pentru a reuși să adopte reformele dorite. De alegerea unui drum pro-european depinde și sprijinul primit de la Bruxelles. Comisia Europeană a aprobat planul de redresare pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, dar condiția este ca autoritățile de la Chișinău să facă reformele promise, arată, luni, Digi24.ro.

Conform datelor publicate de Comisia Electorală Centrală, 53 de formaţiuni politice au dreptul de a participa la alegerile anticipate din 11 iulie. Deşi termenul de înregistrare în cursă expiră pe 11 iunie, concurenţii cu şanse de a accede în viitorul legislativ de peste Prut şi-au făcut publice deja listele candidaţilor şi s-au lansat în campania electorală. Pentru a putea forma viitorul guvern sunt necesare 51 de mandate. Atât liderii Partidului Acţiune şi Solidarite, partidul înfiinţat de Maia Sandu, cât şi cei ai Blocului Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, condus de pro-ruşii Dodon şi Voronin , au încercat să inducă ideea că vor reuşi să adune singuri numărul necesar de voturi. Însă, după cum arată datele existente până acum, niciun concurent electoral nu ar reuşi să câştige, de unul singur, fotoliile necesare pentru învestirea noului guvern. Astfel, se va ajunge din nou în situaţia în care va fi necesară crearea unei alianţe pentru a putea obține o majoritate stabilă.

După eşecul alianţei formate de partidul Maiei Sandu cu socialiştii, pentru alungarea de la putere a oligarhului Plahotniuc, o refacere a acestui parteneriat este puțin probabil.  Prin urmare, pro-europenii de la PAS vor trebui să-şi găsească aliaţi . Din poza momentului, privind intenţia de vot a moldovenilor, mai sunt doar două partide care ar intra în Parlament: Partidul Şor, condus de Ilan Şor, Ilan Şor, care s-a refugiat în Israel, după ce fusese condamnat la şapte ani de închisoare în primă instanţă în dosarul devalizării sistemului bancar cu 1 miliard de dolari, şi Blocul lui Renato Usatâi, primarul Municipiului Bălţi.

Varianta unei colaborări cu cei din partidul Şor este exclusă de PAS. Singurul posibil aliat ar rămâne Renato Usatîi. Chiar dacă acesta are probleme de ordin penal în Federaţia Rusă nu şi-a ascuns niciodată viziunile pro-estice şi simpatiile faţă de puterea de la Kremlin. În consecinţă, varianta unei alianţe cu acesta este una puţin probabilă, dar ar putea fi constituită pe modelul compromisului din 2019 pentru blocarea comuniştilor şi socialiştilor către putere.

Alegerile anticipate sunt declanşate tocmai în acest scop, după cum a enunţat în nenumărate rânduri Maia Sandu. Varianta unei majorităţi pro-europene şi cu viziuni occidentale s-ar contura doar în cazul în care în viitorul legislativ ar intra şi formaţiunile ce militează deschis pentru unirea cu România, sau fostul partener din blocul ACUM, Partidul Politic Dreptate şi Adevăr, condus de Andrei Năstase. Din sondajele actuale, şansele acestuia de a depăşi pragul de cinci procente sunt destul de mici. Pe eşichierul unionist sunt două formaţiuni, Partidul Unităţii Naţionale, condus de actualul deputat Octavian Ţicu, care vine cu o garnitură de candidaţi din lumea universitară, şi satelitul AUR, partidul satelit al formațiunii conduse la București de George Simion. Acesta din urmă a adus pe lista de candidați pe fostul primar al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, preşedintele Partidului Liberal şi pe Valeriu Munteanu, rupt din acelaşi partid şi care şi-a creat propria formaţiune, Uniunea Salvaţi Basarabia. Chiar dacă aceştia încearcă să lase impresia unui bloc, procentele cumulate la ultimele alegeri de către locomotivele partidelor care s-au unit sub cupola AUR, nu însumează numărul necesar de voturi pentru a obține fotoliile de deputaţi. Această imagine a momentului nu include însă şi opțiunile diasporei, unde majoritatea voturilor vor fi îndreptate către partidele pro-europene, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul scrutinului pentru alegerile prezidenţiale. Pentru a participa la alegerile din 11 iulie, s-au înregistrat peste 100.000 de moldoveni din diaspora, un record pentru un scrutin electoral din R.Moldova.

Maia Sandu a făcut de altfel apel la  cetăţenii moldoveni din diasporă să se înregistreze pe site-ul Comisiei Electorale Centrale pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

„Împreună am câştigat alegerile prezidenţiale şi am pornit schimbări spre bine în ţară. Împreună am obţinut şansa de a oferi ţării un parlament curat şi responsabil care să sprijine un guvern profesionist şi stabil. Pe ce drum va porni Republica Moldova după 11 iulie este decizia voastră, a cetăţenilor. Îndemn toţi cetăţenii să iasă la vot în acest moment de cotitură pentru viitorul ţării noastre. Dragi cetăţeni din diasporă, pe 11 iulie votul vostru va decide calea pe care va porni Republica Moldova. Înregistraţi-vă pe site-ul CEC şi îndemnaţi rudele, prietenii să facă la fel”, i-a îndemnat Maia Sandu pe alegători.

Un miting de protest faţă de decizia Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău de a nu deschide mai multe secţii de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie faţă de 139, câte au fost la alegerile prezidenţiale din toamna trecută, are loc chiar luni în faţa sediului instituţiei, după ce în urmă cu o zi cetăţeni moldoveni aflaţi în străinătate au ieşit în stradă pentru a-şi manifesta nemulţumirea în legătură cu această hotărâre a CEC, relatează Radio Chişinău, Agora şi Deschide.md. Manifestanţii cer Comisiei electorale să-şi revizuiască decizia şi să majoreze numărul de secţii de vot în diasporă, scandând „Vrem să votăm!” şi „Diaspora votează!”. Conform deciziei Comisiei Electorale Centrale, adoptată la 5 iunie, pentru alegerile anticipate din 11 iulie vor fi deschise doar 139 secţii de votare, aşa cum a fost la alegerile prezidenţiale din 2020 în diasporă. Asupra numărului 139 a insistat secretarul general al Comisiei electorale, fostul socialist Maxim Lebedinschi, invocând dificultăţi financiare, chiar dacă Ministerul Afacerilor Interne şi Integrării Europene a cerut deschiderea a 190 de secţii de votare. Deşi iniţial a fost propusă deschiderea a 162 secţii de votare, propunerea nu a fost agreată, Lebedinschi argumentând că trebuie păstrat numărul de 139 de secţii de votare. În schimb, Comisia Electorală Centrală a decis în cadrul aceleiaşi şedinţe organizarea a 44 secţii de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, ceea ce reprezintă cu două unităţi mai mult decât la alegerile prezidenţiale din 2020, potrivit Deschide.md, citat de Agerpres. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat sâmbătă drept o „batjocură” decizia Comisiei electorale, cerându-i să-şi revizuiască decizia.

Până acum, sunt 14 concurenţi electorali înscrişi în cursă:

  • Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”;
  • Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor
  • Partidul Politic „Șor” ;
  • Partidul Democrat din Moldova;
  • Blocul electoral „RENATO USATÎI” ;
  • Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” ;
  • Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” ;
  • Partidul Politic ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR;
  • Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” ;
  • Partidul Politic ” Democrația Acasă” ;
  • Partidul Politic „NOI” ;
  • Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE” ;
  • Partidul Politic ”Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic” ;
  • Partidul Politic Mişcarea Profesioniştilor „Speranţa-Надежда”.

Conform legislaţiei moldoveneşti, pentru a putea intra în viitorul legislativ, partidele trebuie să acumuleze 5% din preferinţele alegătorilor, iar blocurile poltice trebuie să atingă pragul de 7%.

Comisia Europeana a aprobat la 1 iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova în valoare de 600 de milioane de euro pentru următorii trei ani. Banii vor fi oferiţi sub formă de granturi, asistenţă macrofinanciară şi investiţii, notează Radio Chişinău. Circa 230 de milioane de euro din această sumă vor merge la dezvoltarea infrastructurii, inclusiv pentru proiectul de interconectare energetică cu România şi conservarea râului Nistru. Alte 220 de milioane de euro vor fi alocate pentru gestionarea finanţelor publice, iar 100 de milioane de euro – pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a comunităţilor locale. Câte 25 de milioane de euro sunt prevăzute pentru domeniul educaţiei şi reforma justiţiei, precizează acelaşi post de radio, citat de Agerpres.

La rândul său, Maia Sandu a menţionat că Republica Moldova este singura ţară din Parteneriatul Estic al UE care are acces la o astfel de susţinere din partea Bruxellesului, ajutor ce vine într-un moment oportun pentru a ajuta ţara să combată criza provocată de pandemie. Republica Moldova a ratat anul trecut a treia tranşă, în valoare de 40 de milioane de euro, dintr-un program de asistenţă macrofinanciară din partea Uniunii Europene pentru că nu a realizat toate reformele necesare, aminteşte Radio Chişinău. De asemenea, Chişinăul ar putea rata alte 50 de milioane de euro, dintr-un alt program de asistenţă din partea Bruxellesului, dacă până în luna septembrie nu va modifica o serie de legi. Cele 600 de milioane de euro prevăzute în planul de redresare economică pentru Republica Moldova aprobat de Comisia Europeană vor fi alocate cu condiţia ca autorităţile de la Chişinău să se angajeze ferm pe calea continuării reformelor în special în domeniile justiţiei şi combaterii corupţiei, a anunțat săptămâna trecută Katarina Mathernova, director general-adjunct pentru politica de vecinătate şi negocierile de extindere.

„Suntem alături de Republica Moldova, iar acest plan va putea fi implementat în totalitate dacă va exista un guvern şi un parlament care va continua reformele. Principala condiţie pentru realizarea acestui plan este un guvern şi un parlament orientat spre reforme”, a menţionat Katarina Mathernova, citată de Radio Chişinău, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Maia Sandu.

Tranşa a doua a asistenţei macrofinanciare pentru Republicii Moldova va fi deblocată la mijlocul lunii septembrie cu condiţia ca două legi să fie adoptate în parlament: una privind legislaţia vamală, a doua instituţia naţională de integritate şi de compatibilitate”, a declarat Mathernová, adăugând că Bruxellesul aşteaptă progrese şi în ceea ce priveşte investigarea furtului miliardului.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *