Pe fondul unei decizii administrative controversate adoptate la nivelul administrației județene din Constanța, un conflict instituțional de o gravitate excepțională a izbucnit între Consiliul Județean Constanța și propria sa structură de subordine, Direcția de Pază a Județului Constanța, materializat printr-o acțiune în justiție înregistrată pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța. Prin această acțiune juridică amplă, reprezentată legal prin directorul Mihai Angelescu, instituția publică solicită anularea Hotărârii Consiliului Județean Constanța nr. 76 din 21 aprilie 2026 privind înființarea societății Pază Județeană Constanța S.A., a tuturor actelor administrative adoptate în executarea acesteia și a modificărilor aduse actului constitutiv, cerând totodată suspendarea efectelor acestui act administrativ până la soluționarea definitivă a litigiului. Miza acestui război administrativ dintre președintele Florin Mitroi și propria Direcție din subordine nu o reprezintă doar controlul asupra serviciilor de pază din județ, ci însăși supraviețuirea unei entități publice care funcționează de peste două decenii, fiind înființată inițial prin Hotărârea Consiliului Județean Constanța nr. 251 din 23 noiembrie 2005 ca urmare a reorganizării Corpului Gardienilor Publici Constanța, structură activă încă din anul 1994 în baza legislației privind Poliția Comunitară și regimul pazei obiectivelor și bunurilor:
Conducerea Direcției de Pază arată în motivarea cererii de chemare în judecată că entitatea pe care o reprezintă are un număr de 344 de angajați ale căror drepturi salariale sunt stabilite conform Legii nr. 153/2017 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, activitatea desfășurându-se cu preponderență în favoarea unor instituții publice esențiale de la nivel local și județean, în timp ce numărul maxim de posturi este limitat prin anexa la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 63/2010. În ciuda acestui statut clar reglementat, prin adoptarea hotărârii contestate s-a decis crearea unei societăți pe acțiuni cu acționar unic Consiliul Județean Constanța, concepută să funcționeze sub imperiul guvernanței corporative reglementate de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011, având un obiect de activitate identic sau similar și urmând să își stabilească sediul social la aceeași adresă din Municipiul Constanța, Aleea Magnoliei nr. 2, bloc L4, biroul nr. 6 și 9, adică exact sediul deținut și utilizat în prezent de reclamantă. Această suprapunere fizică și funcțională a generat o situație de conflict deschis, în condițiile în care procedura prealabilă formulată de instituție a fost respinsă de autoritatea publică prin adresa nr. 2262 din 27 februarie 2026, obligând conducerea să se adreseze instanței de judecată pentru a apăra legalitatea și stabilitatea serviciului public.
Criticile de nelegalitate aduse hotărârii vizate subliniază o flagrantă lipsă de motivare și de fundamentare reală, actul administrativ fiind adoptat în disprețul normelor de tehnică legislativă și al principiilor care guvernează administrația publică locală. Reclamanta susține că referatul de aprobare a uzitat în mod repetat de expresii generale precum se impune sau este oportună înființarea societății, fără a fi sprijinit de nicio evaluare obiectivă, studiu tehnico-economic, analiză cost-beneficiu sau proiecție financiară pe termen mediu și lung, încălcând astfel prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și exigențele stabilite prin Codul administrativ. Mai mult, argumentul principal invocat de inițiatori pentru a justifica această mutație, referitor la o pretinsă imposibilitate juridică a Direcției de Pază de a opera un dispecerat propriu de monitorizare, este desființat prin raportare la dispozițiile articolului 90 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, care recunosc expres dreptul unităților publice de a organiza asemenea dispecerate, nefiind identificat niciun act oficial sau aviz din partea Inspectoratului General al Poliției Române care să interzică acest lucru. În plus, s-a constatat că noua societate comercială nu a fost limitată doar la activități de dispecerat, ci va desfășura prin actul constitutiv activități ample de investigații și servicii private de protecție, concurând direct cu propria instituție tutelară.
Un alt palier major de atac vizează impactul fiscal devastator și creșterea artificială a costurilor din fonduri publice, generate de trecerea la regimul fiscal al unei societăți comerciale pe acțiuni. În timp ce Direcția de Pază funcționează ca instituție publică și nu percepe Taxă pe Valoarea Adăugată pentru serviciile prestate în proporție de aproape nouăzeci la sută către alte instituții publice, cum ar fi școli sau muzee, noua societate a fost constituită ca persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Această transformare va atrage obligatoriu majorarea facturilor emise către beneficiarii bugetari care, nefiind plătitori de TVA, nu vor putea deduce această taxă, suferind o creștere masivă a costurilor suportate tot din bani publici, fără ca inițiatorii să fi prezentat vreun calcul comparativ în acest sens. Totodată, înființarea unei societăți pe acțiuni va genera cheltuieli administrative uriașe și complet noi, constând în indemnizații pentru membrii Consiliului de Administrație, directori, personal administrativ, audit financiar obligatoriu, control intern managerial și servicii juridice specifice guvernanței corporative.
Gravitatea situației este amplificată de faptul că Direcția de Pază a înregistrat o activitate economică extrem de stabilă și profitabilă, obținând în perioada ianuarie – mai 2026 venituri totale de 10.252.295,48 lei și cheltuieli de 9.870.566,68 lei, ceea ce a generat un excedent financiar net de 381.728,80 lei realizat în doar cinci luni, dovedind că structura nu reprezintă o povară bugetară, ci o entitate care se autofinanțează cu succes. Cu toate acestea, instituția a fost exclusă total din procesul decizional, aflând despre existența noii entități abia la data de 21 iulie 2026 printr-un simplu e-mail transmis de Cabinetul Președintelui Consiliului Județean, prin care i se solicita totodată limitarea achizițiilor și a investițiilor curente, fără nicio clarificare privind soarta celor 344 de angajați sau a contractelor aflate în derulare. Aceste carențe fundamentale au determinat invocarea în fața instanței atât a cazului bine justificat referitor la îndoiala serioasă asupra legalității actului, cât și a iminenței producerii unui prejudiciu material previzibil și a unei perturbări grave a serviciului public, riscuri amplificate de adoptarea unor acte subsecvente de modificare a actului constitutiv și în ședința din 28 iulie 2026.
Dimensiunea acestui conflict administrativ profund capătă însă o turnură penală indiscutabilă, documentele oficiale din dosarele de parchet atestând că aspectele semnalate au intrat deja sub lupa directă a organelor de cercetare penală specializate. Potrivit unei adrese oficiale emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța la data de 14 septembrie 2026 în dosarul numărul 6911/210/P/2026, sesizarea formulată a fost înregistrată oficial și transmisă către Inspectoratul de Poliție Județean Constanța, mai exact la Serviciul de Investigare a Criminalității Economico-Financiare, în vederea punerii în mișcare și efectuării de cercetări penale față de Stoian Constantin sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de articolul 297 din Codul Penal:
Documentul menționat, purtând numărul de intrare 2480 din 21 septembrie 2025 al Direcției de Pază și fiind semnat de prim-procurorul Stanciu Mihai Alexandru, confirmă că ordonatorii măsurilor administrative contestate sunt investigați penal pentru modul în care au gestionat această controversată procedură de reorganizare mascată, lăsând să se înțeleagă că instanțele de contencios administrativ și procurorii specializați în criminalitate economico-financiară vor trebui să stabilească în ce măsură deciziile luate la vârful Consiliului Județean Constanța au respectat litera legii sau au prejudiciat grav interesele patrimoniale ale comunității locale.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google