Misiunea de urgență pe Dunăre continuă și astăzi pentru spargerea stâncii Pârjoaia și devierea apei către Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ieri armata a provocat doua astfel de explozii controlate, prima încărcătură având două kilograme de trotil, iar cea de-a doua, 30 de kilograme, însă niciuna nu a avut efectul dorit.
Luni dimineață, reprezentanții Armatei vor încerca să spargă stânca folosind 60 de kilograme de explozibil. Autoritățile încearcă să prevină scăderea debitului de apă necesar pentru răcirea Unității 2 de la Cernavodă. Centrala nucleară asigură în mod normal aproximativ 20% din producția națională de energie electrică. „Ne-am documentat în cadrul grupurilor de planificare a misiunii pe care am primit-o. Înțeleg că, de-a lungul istoriei, au mai existat încercări de a distruge această stâncă, însă ulterior au intervenit alți factori care au oprit inițiativa. Vorbim despre o stâncă înaltă de opt metri, cu o grosime de șase metri, o masă de piatră destul de solidă”, a declarat contraamiralul Marcel Neculae, reprezentant al Forțelor Navale Române.
Specialiștii avertizează că sistemul energetic trebuie să rămână pregătit în permanență pentru astfel de scenarii. Opririle neplanificate ale reactoarelor pot avea un impact semnificativ asupra întregului sistem.
Ministrul Apărării, Radu Miruță e convins că astăzi va fi dată jos stânca a carei detonări a eșuat ieri și a declarat că merge acolo personal. El susține că împreună cu oamenii de acolo, o să dea „cu stânca jos”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate, după ce armata a încercat ieri, fără succes. detonarea stâncii care deviază apa de pe Dunăre către Brațul Bala și astfel privează centrala de la Cernavodă de apa necesară pentru răcire.
„O să reînceapă lucrările dimineața. Am avut o discuție cu oamenii implicați, niște oameni specialiști și de la Forțele Navale și de la Forțele Terestre, specialiști în explosiv. Mâine dimineață o să merg și eu acolo. O să dăm cu stânca aia jos. (…) Practic, fluxul principal al Dunării are opțiunea să se ducă într-o zonă unde este mai jos Brațul Bala, însă înainte are și o stâncă care este ca un fel de barieră și care direcționează apa și spre Brațul Bala suplimentar”, a declarat Miruță în cadrul unei emisiuni televizate. Ministrul Apărării a continuat, explicân care sunt lucrările care au loc în zonă pentru devierea fluxului Dunării. El spune că o dragă pornită de la Cernavodă va ajunge astăzi dimineață la intersecția dintre Brațul Bala și Dunărea Veche ca să dragheze diferența de nivel care face ca Dunărea Veche să piardă din fluxul de apă venit de pe Dunăre. La finalul lucrărilor, nivelul apei din zona centralei de la Cernavodă se va ridica cu 7-10 cm, crede ministrul.
Exploziile controlate efectuate duminică de Ministerul Apărării Naționale pentru devierea unei părți din debitul Dunării către Centrala Nucleară Cernavodă au readus în atenție soluțiile analizate de autorități pentru menținerea în funcțiune a reactoarelor nucleare. Conferențiarul universitar doctor Daniel Diaconu, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, avertizează însă că intervenția are șanse reduse de succes și că problema debitului scăzut al fluviului este una cunoscută de mai mulți ani. Specialistul afirmă că situația actuală nu reprezintă o surpriză și amintește că, în urmă cu aproximativ un deceniu, Nuclearelectrica a analizat aceeași problemă: „În urmă cu 10-12 ani am primit o solicitare de la Nuclearelectrica pentru un studiu de batimetrie pe Dunăre”, a explicat Daniel Diaconu, precizând că proiectul nu a mai fost continuat după ce debitul fluviului și-a revenit. Geograful susține că, înainte de decizia de a dinamita malul stâncos, autoritățile au avut în vedere o altă soluție pe care o consideră și mai riscantă. „S-a dorit să se dea drumul la apa din barajele de pe râurile din sudul României, Argeș, Olt, Buzău, pentru a se crește debitul pe Dunăre. Aia însemna că în august și început de septembrie, dacă nu vin ploile, lăsam orașele fără apă. Au venit numai cu idei greșite”, a declarat Daniel Diaconu, într-un interviu pentru DC News. Specialistul este sceptic că intervenția militarilor va produce rezultatul dorit și avertizează că efectele secetei vor continua: „O să fie un fiasco mai mare decât la Praid. Și acolo ziceau că vor face repede, că vor scoate apa și am ajuns în situația în care o să avem acolo un lac sărat de cea mai mare frumusețe”, a afirmat Daniel Diaconu. Acesta apreciază că debitul Dunării nu va crește semnificativ în perioada următoare: „Sunt șanse foarte mici să se rezolve ceva. Speranța că peste vreo săptămână o să mai crească debitul nu e realistă. Nu va fi ceva consistent. Seceta e destul de gravă în bazinul superior! Și cursurile râurilor noastre, care să zici că ar aduce apă mai repede, sunt la niște cote și debite minime”, a declarat conferențiarul universitar.
Daniel Diaconu susține că reducerea debitului Dunării a fost vizibilă încă de la începutul anului și prezintă valorile înregistrate la intrarea fluviului în România: „Eu m-am uitat la nivelul anului 2026 pe debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș. La sfârșitul lui ianuarie erau 4.700 mc/s față de 5.400 mc/s, cât e media multianuală. Erau 700 mc/s lipsă. În februarie am avut 7.000 mc/s față de 5.400 cât e media multianuală, în martie am revenit iar la 4.700, față de 6.700. Deci am avut minus 2.000 mc/s. În aprilie am avut 3.300, față de 7.400. 4.000 mc/s în minus. Curios e că ceea ce trebuia să înregistrăm în aprilie am înregistrat în februarie. Asta înseamnă fie că stratul de zăpadă s-a topit mai repede, fie că a plouat în februarie și nu a mai plouat în aprilie. La sfârșit de mai a fost 2.800 mc/s față de 6.600 mc/s, în iunie a fost 2.400 față de 5.900, iar la sfârșit de iulie am avut 1.600 mc/s față de 4.700 mc/s media multianuală”, a explicat specialistul la DCNews.
Potrivit lui Daniel Diaconu, afluenții românești ai Dunării au în prezent debite foarte reduse și nu pot compensa lipsa apei venite din amonte: „La noi, de la Baziaș până la vărsare se mai adună cam 1.000 mc/s, dar din ăștia, vreo 200 mc/s vin de pe malurile sârbești și bulgărești și vreo 800 mc/s din România. Marea problemă acum, dacă ne uităm la principalele râuri care se varsă în Dunăre, Ialomița, Argeș, Olt, Jiu, dacă le aduni debitele, abia fac un pic peste 100 mc/s. Abia din septembrie-octombrie încolo o să asistăm la niște creșteri mai consistente de debit pe Dunăre, dacă vin ploile”, a conchis conferențiarul universitar Daniel Diaconu, pentru DCNews.
În paralel, o comunitate pare că nu există pe harta autorităților, respectiv cea de la Izvoarele, fapt asupra căruia atrage atenția Valentin Coman – vechi jurnalist constănțean, arheolog pasionat și localnic al satului de câțiva ani. Coman este implicat în această zonă, alături de mai mulți arheologi, într-o cercetare arheologică “strălucitoare”, iar ieri a răbufnit: