Vizita recentă a ministrului Economiei, Radu Miruță, în Arabia Saudită, a stârnit valuri de controverse în spațiul public și politic românesc, după ce oficialul a declarat că toate cheltuielile de deplasare au fost suportate integral de partea saudită. Deși Miruță a ținut să sublinieze că nu a cheltuit nici un leu din banii statului român, gestul ridică o întrebare esențială: cât de independent poți negocia atunci când ești invitat și sponsorizat de partenerul de discuție, aflat, evident, într-o poziție de avantaj strategic?
Dacă la prima vedere acest detaliu poate părea o dovadă de eficiență bugetară, în realitate ridică întrebări serioase despre echilibrul de forțe și transparența negocierilor bilaterale, asta se întreabă și deputatul constănțean Mădălin Făget. Parlamentarul nu a ratat ocazia să pună sub semnul întrebării această abordare, ridicând probleme de fond legate de etica și echilibrul negocierilor bilaterale
„E ca și cum te-ai duce la un joc de poker, dar adversarul îți plătește biletul de avion, cazarea la hotel de cinci stele și, bonus, îți dă și jetoane. Bineînțeles că te vei simți dator să pierzi frumos, cu zâmbetul pe buze”, a declarat, cu ironie, Făget, pentru TOMIS NEWS.
Din punct de vedere protocolar, practica internațională recomandă ca vizitele oficiale să fie suportate fie de partea invitată, fie să existe un echilibru clar între cheltuielile acoperite de fiecare stat, tocmai pentru a evita orice suspiciune de influență sau dependență. Atunci când toate costurile sunt suportate de partea gazdă, există riscul ca reprezentantul României să fie perceput ca fiind într-o poziție de inferioritate sau chiar de vulnerabilitate strategică. Orice negociere, fie ea pe teme energetice, investiții sau parteneriate comerciale, riscă să fie umbrită de întrebarea: „Cât din ce s-a discutat a fost în interesul României și cât a fost, de fapt, un gest de curtoazie față de generozitatea saudită?”
Din punct de vedere economic, astfel de vizite pot ridica semne de întrebare și în rândul partenerilor europeni sau ai mediului de afaceri autohton. „Când vii acasă cu contracte, toată lumea te aplaudă. Dar când vii doar cu amintiri de la hotel și cu poze la palmieri, iar nota de plată a fost achitată de gazde, e greu să explici ce ai negociat de fapt și în ce condiții”, mai spune, cu umor, deputatul Făget.
Deputatul constănțean nu a ratat ocazia să facă și o paralelă cu propria sa activitate: „Să știți că eu, când mă duc la întâlniri diplomatice sau economice, îmi plătesc singur cafeaua. Nu de alta, dar nu vreau să mă trezesc că trebuie să laud espresso-ul interlocutorului la televizor sau să votez pentru importul de zahăr brun doar pentru că a fost în pliculețul de pe masă.”
Vizita ministrului Miruță în Arabia Saudită, deși prezentată ca un succes de protocol și economie la buget, ridică serioase semne de întrebare privind independența deciziei și echilibrul negocierilor. În diplomație, ca și-n afaceri, nimic nu e gratis – iar orice notă de plată, chiar și achitată de gazde, poate veni cu obligații ascunse. Iar parlamentarii vigilenți, ca Mădălin Făget, nu vor ezita să întrebe, cu ironie și umor, „cine a spălat vasele după recepție și dacă România a rămas cu ceva mai mult decât cu suveniruri și povești de vacanță”.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google