Ministrul Economiei, Radu Miruță, susține că România nu poate renunța la energia pe bază de cărbune după 2026, avertizând că oprirea acesteia ar duce la o nouă explozie a prețurilor la energie. Ministrul Energiei susține că utilizarea cărbunelui este soluția ca România să evite o nouă explozie a prețurilor la energie din 2026. Asta în condițiile în care țara noastră ar trebui să renunțe la energia pe cărbune.
„Cărbunele în România are un singur drum: să producă energie. Și va continua și după 2026”, a spus Miruță.Oficialul afirmă că, până la apariția unor alternative viabile, cărbunele rămâne esențial pentru menținerea unor tarife corecte, pentru securitatea energetică și pentru relansarea economică.
„România nu poate vorbi despre dezvoltare economică și prețuri corecte la energie fără o producție internă suficientă. Nu putem construi o economie puternică pe importuri și pe prețuri mari la energie”, a declarat Miruță, potrivit stiripesurse.ro.
El a precizat că susține continuarea exploatării și utilizării cărbunelui și după 2026, menționând că a inițiat în Parlament proiectul legislativ PLX 121/2023, care prevede menținerea producției până când vor exista alternative concrete.„Cărbunele nu este un moft, ci este încă o necesitate”, a subliniat ministrul.
România a solicitat Comisiei Europene o amânare cu cel puțin cinci ani a termenului-limită pentru închiderea termocentralelor pe cărbune, prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru 2026.Conform angajamentelor asumate, țara noastră ar trebui să închidă toate capacitățile energetice pe bază de cărbune – aproximativ 2,6 GW – pentru a contribui la obiectivele climatice ale Uniunii Europene și la reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
La patru ani de la semnarea acestui angajament, însă, proiectele menite să înlocuiască producția pe cărbune sunt în întârziere. Noile centrale pe gaz și parcurile fotovoltaice dezvoltate de Complexul Energetic Oltenia, în parteneriat cu OMV Petrom, Tinmar și Alro Slatina, nu au respectat termenele inițiale, potrivit green-report.România nu este singură în această situație. Polonia a obținut deja o tranziție mai lungă, iar Bulgaria a anunțat că va menține termocentralele în funcțiune și după termenul asumat. Autoritățile române speră să obțină un precedent favorabil.
Strategia energetică națională prevede instalarea a 12,96 GW de noi capacități până în 2032, incluzând:
centrale pe gaz cu emisii reduse,
extinderea parcurilor fotovoltaice și eoliene,
finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă,
soluții de stocare de energie de 2,25 GW.
Un pilon important îl reprezintă și exploatarea gazelor din Marea Neagră, unde un proiect offshore ar urma să devină operațional în 2027. Acesta ar putea transforma România din importator net într-un exportator de energie și gaze, reducând dependența de sursele externe.În spatele cifrelor, tranziția energetică are un impact social major. În Valea Jiului și Gorj, mii de locuri de muncă depind încă de minerit și de termocentrale, iar comunitățile locale privesc cu teamă și speranță spre viitorul incert al industriei energetice.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google