Ministerul Transporturilor a „uitat” să includă aerodromul Tuzla în buget. TAROM primește undă verde pentru încă 30 de aeronave

Bugetul alocat Ministerului Transporturilor a crescut de 1,6 ori, de la 8,58 de miliarde de lei în 2016, la 13,76 de miliarde de lei în acest an, iar cheltuielile salariale se estimează că se vor majora de aproape 1,5 ori, de la 18,5 milioane de lei la 27,7 milioane de lei. Dincolo de transportul feroviar public de călători, cu metroul sau bugetul alocat pentru întreţinerea infrastructurii rutiere, Ministerul Transporturilor are în subordine și aeroporturile și companiile aferente. Totodată, referitor la Constanța, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a aprobat pe 17 ianuarie a.c. indicatorii tehnico-economici pentru realizarea unor obiective de investiții, care vor permite dezvoltarea infrastructurii și suprastructurii portuare, pentru asigurarea protecției mediului în Portul Constanța și sporirea capacităților de preluare a reziduurilor petroliere, a apelor uzate și a reziduurilor de marfă generate de nave. Investițiile cuprind infrastructură pentru acostarea navelor tehnice, formată dintr-un cheu nou de 170 de m și infrastructură portuară (teritoriu câștigat asupra mării) de 4.370 mp și o suprastructură platformă (echipamente și utilități) pentru servicii conexe navelor tehnice, formată dintr-o platformă și un terminal de colectare, stocare și tratare ape reziduale, cu o durată de realizare  estimată la o perioadă de 12-16 luni. Cam atât despre Constanța din partea Ministerului Transporturilor.

Prioritățile strategice în domeniul infrastructurilor și serviciilor de transport, pentru perioada 2017—2020, vizează: coeziunea teritorială, asigurând interconectarea teritoriului național la rutele internaționale, precum și interconectivitatea regională, asigurând infrastructura de bază necesarului economiilor moderne de transport, eficiență, prin eliminarea blocajelor și întârzierilor cu impact asupra mediului economic și social; durabilitatea, prin promovarea și introducerea mijloacelor inteligente de transport puțin poluante, contribuind, astfel, la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Pentru anul în curs, MT are previzionate cheltuieli cu bunuri și servicii în valoare de 11,742 milioane lei, în creștere cu 29,25% față de 2016, când acestea s-au situat la 9,085 milioane de lei.

Ministerul Transporturilor are consemnate rambursări de credite în valoare de 163,624 milioane de lei, în scădere cu 9,54% față de 2016. Proiectele prioritare ale Transporturilor pentru anul 2017 și perspectiva 2018-2020 pentru infrastructura rutieră sunt: continuarea lucrărilor la autostrada Constanța — Nădlac (Coridor IV), finalizarea autostrăzii Lugoj — Deva, finalizarea lucrărilor la autostrada Transilvania, autostrada Sibiu — Pitești, finalizarea autostrăzii Sebeș — Turda, realizarea coridoarelor de legătură cu autostrăzile, prin intermediul drumurilor europene și drumurilor expres, continuarea programului de construcție a variantelor de ocolire, precum Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Carei, Târgu Jiu, Caracal, Comarnic, Bușteni, Câmpina, Mihăilești, Săcuieni, reabilitarea de poduri și pasaje și modernizarea Transfăgărașanului și Transalpinei.

Tuzla, complet „uitată” în planurile Transporturilor

În sectorul aerian, este menționată continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor cuprinse în rețeaua centrală de transport europeană (TEN-T), respectiv: Aeroportul Internațional “Henri Coandă” București — finalizarea lucrărilor de reparații curente la pista de decolare aterizare nr. 2, Aeroportul Internațional București — Băneasa — finalizarea lucrărilor de reabilitare și refuncționalizare zonă interioară CORP A, B și Rotondă, Aeroportul Internațional Traian Vuia — Timișoara — demararea lucrărilor de extindere terminal sosiri pasageri, sprijinirea programelor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aeroportuare la aeroporturile regionale, inclusiv a accesării de fonduri europene, astfel încât aceste aeroporturi să ofere condiții pentru dezvoltarea traficului de pasageri și mărfuri și să se transforme în reali poli de dezvoltare regională, finanțarea funcționării și menținerii standardelor de siguranță și securitate pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, având în vedere caracterul strategic al acestui aeroport.

În plus, în proiectul de buget pe 2017, se mai face referire și la reorganizarea companiei TAROM și demararea achiziționării în rate (leasing) a unui număr de 30 de aeronave moderne cu un consum scăzut de combustibil și poluare fonică cât mai redusă, continuarea procesului de implementare a conceptului de Bloc Funcțional de Spațiu Aerian instituit între România și Bulgaria (DANUBE FAB), sprijinirea implementării unor proiecte având ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviației civile, precum și continuarea proiectului de investiții al ROMATSA privind instalarea și modernizarea sistemului de aterizare instrumentală.

Din toate aceste planuri, aerodromul Tuzla lipsește complet (din nou)! Iată programul de crește a capacității aeroportuare și a siguranței transportului aerian:

2017: 85.106.000 lei

2018: 97.331.000 lei

2019: 97.256.000 lei

2020: 97.927.000 lei

TAROM nu duce lipsă de aeronave și, mai mult, reprezintă și o „gaură neagră” în aviația națională. Compania are 26 de aeronave și 2.000 de angajați, tot atâția erau și pe vremea când existau 60 de aeronave! În 2010, TAROM a înregistrat cea mai mare pierdere de după 1990, ajungând la datorii de 150 de milioane de euro, cumulate între 2009 și 2011 și un sfert de miliard de lei pierdere în 2011!

În 2013, Guvernul a promis FMI că va vinde 20% din acţiunile companiei, iar pe 15 decembrie 2015 TAROM estima pierderi de 49 de milioane de lei. În 2006, TAROM beneficia de un ajutor de stat pentru restructurare în valoare de 600 milioane euro, în baza autorizării obținute din partea Consiliului Concurenței. În urmă cu doi ani, TAROM îndeplinea criteriile pentru lichidare sau dizolvare. Activul net al companiei (diferența dintre active și datorii) era de multă vreme mai mic decât jumătate din capitalul social. Probabil că TAROM intenționează să intre și în Cartea Recordurilor, prin cele opt (!) sindicate la dispoziția celor 2.000 de angajați.

 

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *