MILIARDELE de euro promise de Iohannis pentru țară, EȘEC TOTAL: „Vom îmbunătăți proiectele…”

România nu va beneficia de fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru sistemul de irigaţii, a declarat vicepremierul Dan Barna. Acesta a precizat că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat la Bruxelles proiectul PNRR, însă Comisia Europeană a solicitat modificarea acestuia. De asemenea, componenta de infrastructură este încă în analiză. Întrebat joi despre această situație, președintele Klaus Iohannis a precizat că au fost „de așteptat” aceste dificultăți pentru că planul de redresare este un instrument nou al Uniunii Europene. „Vom fi pregătiți pentru acest plan național și vom îmbunătăți proiectele ca să fie acceptate”, a spus președintele.

„Sunt mai multe aspecte. Noi am lucrat intens și sub mare presiune să pregătim acest plan național de redresare. Este o noutate pentru toată lumea. În acest sens au fost de așteptat dificutățile în conturarea planului. Se doresc reforme profunde, dar într-o perioadă foarte limitată de timp. Avem doar câțiva ani la dispozitie. Însă, vom fi pregătiți pentru acest plan național și vom îmbunătăți proiectele ca să fie acceptate. Nu doar noi suntem în această situație, toți sunt, prin noutate și presiune având în vedere timpul foarte scurt pentru implementarea proiectelor”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele a precizat că luni va avea o întâlnire la Palatul Cotroceni pentru a discuta observațiile Comisiei Europene.

Am convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii din Guvern. Vom evalua primul feeedback, vom îmbunătăți planul. Ministerul se va prezenta din nou la Comisie cu planul îmbunătățit și în final sunt convins că va fi acceptat. Avem șanse imense să punem în practică reforme care s-au tot amânat și să facem investiții. Sunt hotărât să ducem lucrurile în zona de succes”, a declarat joi președintele.

Vicepremierul Dan Barna a spus miercuri seara că, după discuțiile ministrului Ghinea de la Bruxelles, Comisia Europeană a cerut modificarea PNRR.

„În cadrul discuţiilor şi negocierilor avute în cadrul coaliţiei cu cei trei parteneri, am căzut de acord asupra unei forme de propuneri a PNRR cu care colegul nostru Cristian Ghinea a fost la Bruxelles, a discutat acolo cu oficialii europeni, cu comisarii pe acest subiect. Unele dintre teme au fost acceptate. Despre alte teme, Comisia Europeană a spus: ‘Cred că vă sunt necesare, dar nu vă dăm bani din PNRR pentru asta’. Noi avem trei miliarde pentru irigaţii. Au zis că nu este o reformă care ajută la rezilienţă după COVID, pentru că acest instrument la nivel european a fost gândit ca statele să se repună pe picioare după criza COVID şi unele teme sunt acceptate, alte teme… Nu e vorba că nu ne dau bani deloc. La unele au zis că e alocarea prea mare şi sunt dispuşi să dea sume mai mici”, a afirmat Barna, la TVR.

El a subliniat că pentru irigaţii vor fi alocate fonduri din bugetul naţional sau din fondurile structurale pe agricultură. Vicepremierul a spus, de asemenea, că există discuţii cu oficialii europeni „pentru acceptarea componentei de infrastructură”.

Avem în continuare discuţii cu acceptarea componentei de infrastructură, care pentru noi e pe viaţă şi pe moarte. E discuţia în curs. Nu au respins, dar e discuţia în curs legat de calibrare, cât să fie granturi, cât să fie împrumuturi. Pe mai multe dintre capitolele prezentate deja public şi în Parlament de colegul meu Cristian Ghinea avem astăzi pe masă punctele de vedere ale Comisiei, cu observaţii, cu lucruri de adăugat. Mâine, poimâine o să avem întâlniri în cadrul Guvernului cu miniştrii în care le prezentăm punctele de vedere ale Comisiei”, a menţionat Dan Barna.

Potrivit acestuia, până la jumătatea lunii mai va fi realizată „o formă consolidată” a proiectului PNRR, care va fi supusă aprobării Comisiei Europene.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a declarat joi, la Digi24, că în discuțiile de la Bruxelles cu Comisia Europeană, Planul Național de Redresare și Reziliență nu a fost respins, ci oficialii europeni au avut mai multe observații. Ministrul susține că în privința banilor din PNRR pentru construcția de autostrăzi, Comisia consideră că alocarea este „foarte mare”, însă negocierile continuă. Precizările au fost făcute după ce vicepremierul Dan Barna a anunțat că parte de irigații din PNRR a fost respinsă de Comisie, iar președintele a anunțat că va avea o discuție luni cu toți cei implicați în PNRR.

Comisia Europeană a avut observații. Luăm acele componente care au fost propuse public și trebuie dezvoltate în componente tehnice. Fiecare componentă are zeci de pagini. Am trimis la Bruxelles cam 1.000 de pagini peste care Comisia se uită. După observațiile lor, aducem modificări, negociem. Toate țările fac așa fiind un mecanism nou și e un proces de negociere. Nu vreau să dau detalii, dar vă asigur că se muncește intens. Este un fake news care circulă că Comisia ar fi respins PNRR. PNRR nu a fost respins. Comisia Europeană are 2 luni de evaluare și abia atunci va vorbi despre modificări, despre, doamne ferește, respingere”, a declarat Cristian Ghinea.

Ministrul Proiectelor Europene spune că alocarea foarte mare pentru transportul rutier și investiții în infrastructură nu ar fi fost pe placul Comisiei Europene. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propune un buget de 4,5 miliarde de euro pentru proiectele destinate dezvoltării transportului rutier şi rețelei de autostrăzi.

„România este o țară care propune o alocare foarte mare pentru transportul rutier. Comisia crede că este o alocare prea mare. Noi ne menținem punctul de vedere că este o alocare necesară, pentru a demara autostrada spre Moldova, părți din autostrada Transilvania, aici suntem într-un moment de negociere. Este un element de diferență în legătură cu impactul asupra mediului. Facem o analiză. În prima variantă a planului era o alocare mai mare pentru irigații. Dar discuțiile continuă și pe acest subiect. Nimic nu este oficial. Nu sunt singurele domenii pe care Comisia a avut observații. Nu vă mai pot spune pe ce, pentru că suntem într-o negociere”, a declarat ministrul.

Acesta spune că varianta finală a planului ar putea fi trimisă până pe 30 aprilie.

Săptămâna viitoare vom lua o decizie legată de calendarul României. Sunt state care au anunțat că nu vor trimite până la 30 aprilie: Olanda, Polonia. Portugalia a trimis până acum planul. Putem să facem asta, să trimitem până pe 30 aprilie, întrebarea e dacă avem pe toate componentele, toate proiectele bine documentate. Vom lua decizia săptămâna viitoare. Eu sunt foarte liniștit, nu înțeleg tevatura și emoția publică. (…) La Cotroceni merg cu un raport complet al discuțiilor de la Bruxelles. Este un proces de lucru pe care l-am respectat, consens în coaliție, consens cu președintele și cât mai multă dezbatere publică”, susține ministrul.

Ghinea este de părere că a fost „o decizie înțeleaptă” când România a propus ca în prima variantă a PNRR să fie o supra alocare, astfel încât să poată fi scoase acele proiecte pe care nu există un acord cu Comisia.

Potrivit documentului pus luna trecută în dezbatere publică, Guvernul a bugetat prin PNRR cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decât suma destinată României, aproximativ 29,2 miliarde de euro. Vicepremierul Dan Barna a spus miercuri seara că, după discuțiile ministrului Ghinea de la Bruxelles, Comisia Europeană a cerut modificarea PNRR. Întrebat joi despre această situație, președintele Klaus Iohannis a precizat că au fost „de așteptat” aceste dificultăți pentru că planul de redresare este un instrument nou al Uniunii Europene. „Vom fi pregătiți pentru acest plan național și vom îmbunătăți proiectele ca să fie acceptate”, a spus Klaus Iohannis.

Planul Național de Redresare și Reziliență a fost adoptat de Guvern pe 7 aprilie. Potrivit documentului pus luna trecută în dezbatere publică, Guvernul a bugetat prin PNRR cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decât suma destinată României, aproximativ 29,2 miliarde de euro. Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, până la această dată proiectele trebuie finalizate. Potrivit documentului publicat de Ministerul Proiectelor Europene, Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să includă măsuri relevante pentru tranziția verde (37%), inclusiv biodiversitate și pentru tranziția digitală (20%).

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propune un buget de 4,5 miliarde de euro pentru proiectele destinate dezvoltării transportului rutier şi rețelei de autostrăzi. Creșterea eficienței implementării investițiilor în infrastructura de transport, prin creșterea capacității administrative, a guvernanței corporative (CNIR si CNAIR),  coroborat cu investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potențiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:

Proiecte propuse pentru finanțare prin PNRR:

-Construcția și/sau dotarea a 200 de centre medicale integrate în zonele rurale și urbane vulnerabile; Investiții în infrastructura medicală spitalicească; investiții în spitale noi;

-Extinderea accelerată a rețelelor de apă și canal pentru UAT-urile mai mare de 2.000 de locuitori;

-Modernizarea sistemelor de irigații pentru prevenirea și gestionarea riscului de secetă/ ariditate;

-Dezvoltarea infrastructurii digitale pentru creșterea performanței administrative, a serviciilor publice și capacității instituționale necesare implementării măsurilor de reziliență instituțională;

-Adaptarea la schimbări climatice prin modernizarea barajelor cu folosință complexă, creșterea capacităților de stocare și adaptarea exploatării pentru asigurarea condițiilor ecologice;

-Limitarea tăierilor ilegale, printr-un management forestier sustenabil și transparent și reforma administrativă a ROMSILVA;

-Dezvoltarea unor „insule ecologice” digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor la nivel local;

-Achiziționarea de scannere mobile pentru camioane și containere de deșeuri;

-Investiții în stații de compostare și biogaz, ambalare și peletizare;

-Optimizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională și investiții aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din rețeaua TEN-T;

-Achiziția de material rulant nou;

-Construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj;

-Realizarea registrului național digital al clădirilor;

-Creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice;

-Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziție spre clădiri verzi și reziliente;

-Decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili;

-Investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj;

-Implementarea unor investiții în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului și în cogenerare de înaltă eficiență;

-Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC;

-România Educată – Digitalizarea educației;

-Operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României;

-Susținerea excelenței și a creativității în producția de film;

Proiecte de infrastrctură rutieră propuse pentru finanțare prin PNRR

Creșterea eficienței implementării investițiilor în infrastructura de transport, prin creșterea capacității administrative, a guvernanței corporative (CNIR si CNAIR),  coroborat cu investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potențiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:

o A7 – Anumite secțiuni;

o A8 – Anumite secțiuni;

o A1 – Secțiunea Lugoj – Deva;

o A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj;

o Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara;

o Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia;

o Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică);

o Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass;

o Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova;

o Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;

o Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială);

o Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele;

o Alternativa Techirghiol (Litoral Express);

o Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;

o Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2;

o Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;

o Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;

o Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;

o Alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport și conexiuni cu potențiale culoare navigabile.

-Introducerea de politici și tehnologii ecologice și digitale în sectorul transporturilor, vizând în principal următoarele:

o Punerea în aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor și semnalelor rutiere, precum și a altor elemente care vizează traficul inteligent pe drumurile publice;

o Dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport;

o Stații de reîncărcare electrice;

o Crearea și dezvoltarea cadrului de impozitare și control – instalații de măsurare a greutății automate pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului „poluatorul plătește”.

– Asigurarea siguranței pe drumurile naționale prin pregătirea și punerea în aplicare a cadrului strategic privind siguranța rutieră, incluzând următoarele:

o Măsuri de siguranță pasivă – bariere și atenuatoare de impact;

o Iluminare pe timp de noapte – elemente de semnal și sistem de management;

o Pasaje denivelate și alte soluții tehnice de eliminare a punctelor negre;

o Sistem de marcare digitală și proiect pilot pentru vehicule autonome.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *