Preşedinţia Finlandei a anunţat luni că Finlanda va deveni oficial membră a NATO începând de marţi, transmite Reuters, potrivit Agerpres:
„Este o săptămână istorică. Mâine (marţi – n.r.) vom primi Finlanda în NATO, care va deveni cel de-al 31 membru al NATO. Vom ridica steagul Finlandei pentru prima dată aici, la sediul NATO”, a declarat Stoltenberg în cadrul conferinţei de presă premergătoare reuniunii miniştrilor de externe ai organizaţiei de marţi şi miercuri.
El a precizat că arborarea steagului Finlandei la sediul NATO din Bruxelles va avea loc marţi, în cadrul unei ceremonii care va avea loc la ora 15.00.
„Toţi suntem de acord că aderarea Suediei trebuie să aibă loc rapid”, a spus Stoltenberg, referindu-se la cealaltă ţară nordică care a făcut cerere de aderare, dar aceasta nu a fost ratificată de două state membre, Turcia şi Ungaria.
Turcia a fost ultima dintre cele 30 de ţări membre ale Alianţei care a ratificat aderarea Finlandei, după ce legislativul Ungariei a aprobat un proiect de lege similar la începutul acestei săptămâni. Finlanda şi Suedia au cerut să adere la NATO anul trecut, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Însă procesul a fost blocat de Turcia şi Ungaria, în condiţiile în care parlamentele tuturor statelor NATO trebuie să ratifice aderarea noilor membri.
Primul mesaj al lui Stoltenberg pentru Zelenski după ce s-a decis primirea Finlandei în NATO
Finlanda va deveni marţi membră cu drepturi depline a NATO, un pas care va face ţara nordică mai sigură şi alianţa mai puternică, a anunţat luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, citat de The Guardian.
„Vom ridica pentru prima dată steagul finlandez aici, la sediul NATO. Va fi o zi bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea nordică şi pentru NATO în ansamblul său”, a declarat el reporterilor la Bruxelles.
Stoltenberg spune că NATO analizează situația Ucrainei. În ceea ce priveşte Suedia – care a depus cererea de aderare la NATO în acelaşi timp cu Finlanda, în mai anul trecut, dar a cărei candidatură este în continuare blocată de Turcia – Stoltenberg a declarat că va continua să lucreze la finalizarea procesului de aderare şi a acestei ţări. Însă, ca urmare a aderării Finlandei, vecina sa, şi „Suedia va fi, prin urmare, mai sigură”, a subliniat şeful NATO.
Poziţia NATO cu privire la candidatura Ucrainei „rămâne neschimbată” şi anume că „Ucraina va deveni membră a alianţei”, a mai afirmat Stoltenberg. Cu toate acestea, obiectivul principal al NATO este de a se „asigura că Ucraina va reuşi să învingă şi să-şi păstreze independenţa şi suveranitatea în Europa”, a spus el. Aşadar, primul şi cel mai urgent pas este ca aliaţii Kievului să susţină şi să intensifice în continuare sprijinul militar, letal, non-letal şi economic acordat Ucrainei, a subliniat Stoltenberg.
NATO analizează, de asemenea, cum poate dezvolta o relaţie politică cu Ucraina şi cum îşi poate extinde activitatea privind reformele pe termen mai lung în domeniul consolidării instituţionale, a arătat el.
„Este extrem de important să continuăm să demonstrăm că uşa NATO rămâne deschisă, aşa cum vom face mâine, când Finlanda va deveni membru cu drepturi depline. Aşa cum vom face şi când vom finaliza procesul de aderare a Suediei, sperăm că în viitorul apropiat”, a punctat şeful NATO.
Potrivit unui comunicat postat pe site-ul NATO, Finlanda va deveni marţi, 4 aprilie 2023, cel de-al 31-lea membru al NATO, chiar înainte de o reuniune de două zile a miniştrilor de externe aliaţi. Secretarul general Jens Stoltenberg a salutat iminenta aderare a Finlandei, declarând: „Va fi o zi bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea nordică şi pentru NATO în ansamblu”.
În cadrul reuniunii lor, aliaţii vor aborda războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei şi se aşteaptă ca aceştia să înceapă să lucreze la elaborarea unui program multianual de sprijin. De asemenea, ei vor discuta despre ameninţările şi provocările din sud, despre importanţa creşterii investiţiilor în domeniul apărării şi despre alianţa tot mai strânsă a Chinei cu Rusia. Partenerii NATO din zona indo-pacifică şi Uniunea Europeană se vor alătura, de asemenea, pentru o discuţie privind consecinţele globale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Prima reacție de la Moscova
Rusia îşi va consolida capacitatea militară în regiunile sale vestică şi nord-vestică drept răspuns la aderarea Finlandei la NATO, aşteptată pentru marţi, a declarat luni ministrul de externe adjunct rus Aleksandr Gruşko, citat de agenţia de presă RIA, transmite Reuters, potrivit Agerpres. Reacţia demnitarului rus survine după anunţul făcut luni de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit căruia Finlanda va deveni marţi cel de-al 31-lea stat membru al NATO şi drapelul finlandez va fi ridicat pentru prima dată la sediul organizaţiei.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan bloca din mai 2022 intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia. Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa ”teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora, totuşi, guvernul nu are ultimul cuvânt. Incendierea unui exemplar din Coran de către un extremist în capitala suedeză, în luna ianuarie, a condus la suspendarea convorbirilor între Ankara, Helsinki şi Stockholm. Ulterior, şeful statului turc a lăsat să se înţeleagă că Turcia este pregătită să ratifice separat aderarea Finlandei, cu toate că iniţial cele două ţări nordice doreau să avanseze „‘umăr la umăr’‘ în procesul de integrare euroatlantică.
Finlanda şi Federaţia Rusă au o frontieră terestră comună cu o lungime de aproximativ 1.350 de kilometri.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google