Martir al neamului românesc de la sud de Dunăre, omagiat la Constanța

Asociația Culturală Harlequin Diversitate și Institutul Frații Golescu organizează joi, 30 iunie, ora 18:00, la restaurant Harlequin by the lake, un eveniment dedicat unui exponent al românismului de la sud de Dunăre: pr. Haralambie Balamace.

WhatsApp Image 2022 06 26 at 4.04.44 PM

Haralambie Balamace, cunoscut și sub numele de Papa Lambru, a fost un cleric ortodox aromân, activist al propagandei românești în Macedonia și Epir. S-a născut în 1863 în satul vlah (aromân) Pleasa din regiunea Corcea, care făcea parte atunci din Imperiul Otoman, iar în 1879 a devenit preot și profesor de caligrafie și pictură la școala greacă. A plecat în București și a renunțat să se mai supună ierarhiei bisericești grecești și să mai țină slujbe în limba greacă. A studiat un an la Seminarul Teologic de la Curtea de Argeș. S-a întors apoi în Imperiul Otoman și s-a alăturat propagandei românești. În 1881 a deschis o școală românească în orașul Prilep. Împreună cu fratele său, Spiru, a făcut parte dintr-o delegație vlahă care a protestat la Istanbul împotriva cedării Tesaliei către Grecia, întrucât noua frontieră întrerupea accesul la pășunile de iernat ale turmelor vlahe. Protestul vlahilor a stârnit nemulțumirea grecilor, care i-au perceput pe vlahi ca niște dușmani.

Ministrul român Take Ionescu l-a numit pe pr. Balamaci ca învățător de limba română în orașul Corcea și director al școlii românești din satul Frashër. La instigarea mitropolitului grec, activiștii naționaliști progreci au încercat fără succes să-l omoare pe preotul Balamaci. În 1905 detașamentul lui Konstantinos Gkountas a atacat satul Pleasa pentru a opri săvârșirea slujbelor în limba română la Biserica „Preasfânta Născătoare de Dumnezeu” din localitate. Gkountas a ars cărțile liturgice românești, dar slujbele religioase în limba română au continuat.

După încheierea Războaielor Balcanice prin Pacea de la București (1913), se prefigura obținerea unor drepturi naționale pentru etnicii aromâni. Bande de antarți (luptători greci care au ocupat teritoriile cedate statelor din Balcani de Imperiul Otoman și au realizat acțiuni de purificare etnică) acționau în acea vreme în nordul Epirului, la instigarea mitropoliților greci, încercând să obțină alipirea ținuturilor epirote din sudul Albaniei la Grecia. Preotul Balamaci a fost arestat și maltratat de antarți pentru înființarea unor școli în limba română și pentru oficierea slujbelor religioase în limba română, fiind eliberat la intervenția lui Take Ionescu la prim-ministrul grec Elefterios Venizelos.

Preotului Haralambie Balamaci i s-a acordat titlul de „Erou albanez în lupta contra elenizării” în anul 1962 și titlul de „Învățător al neamului” în 1994, ultimul de către președintele Sali Berisha al Albaniei. În al doilea deceniu al secolului al XXI-lea Biserica Ortodoxă Română a început să-l pomenească pe preotul Balamaci, cu binecuvântarea patriarhului Daniel, în ziua de 23 martie. Astfel, la inițiativa Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română, au fost organizate anual în unele biserici din București parastase pentru martirii români din Balcani, în frunte cu preotul Haralambie Balamaci, în anii 2016, 2017, 2019 și 2021.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.