Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat nominalizările pentru conducerile marilor parchete. Propunerile merg la CSM și, ulterior, sunt înaintate, pentru nominalizare, președintelui Nicușor Dan. Printre ei, pentru una din cele două funcții de procuror-şef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, se regăsește și procurorul constănțean Gill-Julien Grigore-Iacobici. Pentru cealaltă funcție, se regăsește fostul procuror general, Alexandru Florența.
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– este un procuror cu o vastă pregătire profesională și o experientă foarte mare, atât în funcții de execuție, cât şi în funcții de conducere, iar prin proiectul de management, a identificat în mod corect prioritățile de acțiune, punctele slabe ale direcției specializate, oportunitățile, precum şi soluțiile pentru realizarea obiectivelor, în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
– domnul procuror a subliniat atât în proiectul de management, cât și prin discursul susținut în fața Comisiei de interviu, că este absolut necesară planificarea riguroasă a activității pe toate palierele ierarhice ale DIICOT, demers care va urmări cu precădere corelarea obiectivelor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu obiectivele asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public 2025-2029 și a planului de acțiune aferent acesteia și cu obiectivele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– a evidențiat în proiectul de management importanța realizării la nivelul structurii centrale și a fiecărei structuri teritoriale ale DIICOT a unei analize de risc, care să ducă la identificarea particularităților pe care le manifestă fenomenul infracțional în fiecare zonă geografică a țării. În acest fel, pe lângă obiectivul general al Direcției de îndeplinire al rolului constituțional prin creșterea eficienței în combaterea criminalității organizate și a terorismului, vor trebui identificate obiectivele specifice fiecărei structuri componente, care să permită o alocare eficientă a resurselor umane și materiale disponibile, conform specificului infracțional al fiecărei zone geografice în parte;- a pus accentul pe creșterea gradului de digitalizare ca un imperativ pentru fluidizarea şi eficientizarea activităţii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;- a susținut dezvoltarea unei cooperări eficiente, proactive între procurorii din cadrul direcției și procurorii din parchetele tradiționale, pe acele linii de activitate unde există o competență partajată (trafic de migranţi, trafic de persoane/proxenetism, și altele), precizând că obiectivul poate fi realizat prin constituirea unor grupuri de lucru pe plan local, unde să poată fi examinate informațiile cu interes operativ, să se analizeze de la început eventuala competență de instrumentare a cauzei, pentru a evita declinări ulterioare de competență, cu consecințe asupra validității probatoriului, pierderii unor momente operative, precum și adoptarea unor strategii comune de lucru pentru structurile de parchet implicate.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google