Cine a câștigat războiul din Iran? Cine a pierdut? Cine a obținut cel mai mare avantaj? Sunt întrebări la care postul american de televiziune CNN a încercat să găsească un răspuns, iar în acest sens a analizat acest aspect.
„Nu există câștigători reali din război, dar există unele țări care sunt relativ bine poziționate să gestioneze efectele acestuia”, a declarat Melanie Sisson, cercetător principal la Brookings Institute, pentru CNN.
Întotdeauna oamenii obișnuiți, în orice conflict oriunde în lume, au de departe cele mai multe de pierdut dintr-un război – și nicăieri acest lucru este mai adevărat decât în Iran; SUA și Israelul au lovit mii de ținte în Iran – inclusiv unele atacuri asupra infrastructurii civile – ucigând peste 3.600 de persoane, inclusiv peste 1.700 de civili, potrivit grupului de advocacy Human Rights Activists in Iran.
Poporul libanez a fost prins de decenii în conflictul dintre Hezbollah, gruparea militantă libaneză susținută de Iran, și Israel. Israelul a ripostat lansând un val de lovituri aeriene mortale și o incursiune terestru mai profundă menită să distrugă Hezbollah. Peste 2.500 de persoane au fost ucise de loviturile israeliene în Liban de la începutul acestora, pe 2 martie, a anunțat marți Ministerul Sănătății din Liban. Israelul a declarat că cei 600.000 de oameni strămutați în sudul Libanului nu vor avea voie să se întoarcă acasă până când Hezbollah nu va mai amenința nordul Israelului.
Țări din întreaga zonă a Golfului s-au trezit profund afectate de un război pe care nu și-l doreau și pe care au încercat din greu să-l prevină. Emiratele Arabe Unite au fost de departe cele mai afectate, ținta mai multor rachete și drone iraniene decât orice altă țară, inclusiv Israelul. Deși majoritatea covârșitoare au fost interceptate, daunele au fost deja făcute, amenințând statutul EAU ca centru regional de afaceri și turism. Între timp, închiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran a avut un impact paralizant asupra Irakului, Qatarului și Kuweitului, care depind de trecerea îngustă a transportului maritim pentru a-și vinde petrolul, gazele naturale și alte exporturi.
Războiul a fost pedepsiv pentru americani și pentru portofelele lor. Deja plătesc mai mult pentru bilete de benzină și avion, precum și pentru unele servicii, pe măsură ce tot mai multe afaceri încep să adauge o taxă suplimentară pentru combustibil la prețuri. Inflația anuală a crescut la 3,3% în martie, față de 2,4% în februarie. Sentimentul consumatorilor scade. Trump a făcut un pariu uriaș. Însă nu a dat roade. A promis un război scurt menit să pună capăt amenințărilor nucleare și de rachete ale Iranului – și chiar, posibil, răsturnarea regimului însuși. Dar aceste obiective nu au fost încă atinse. În SUA, războiul nu a fost popular de la început. Cu cât durează mai mult, cu atât sondajele devin mai rele pentru Trump. Un sondaj CNN – o medie a sondajelor recente – arată că rata de aprobare a președintelui este de doar 37% în cele trei săptămâni până luni. Trump a anunțat că răboiul cu Iranul e gata.
Consumatorii din întreaga lume sunt deja presați de impacturile războiului.Situația a fost deosebit de gravă în Asia, unde multe țări depind de importuri pentru petrol și alte substanțe petrochimice folosite în producție. Oamenii din America Latină se luptă să facă față prețurilor mai mari la energie și alimente. Criza pune presiune pe economiile deja aflate în dificultate în întreaga Africă. Și există avertismente despre un „șoc major” din partea Băncii Centrale Europene.
Regimul iranian a avut de suferit în conflict, numeroși oficiali de rang înalt, inclusiv liderul suprem de lungă durată, ayatollahul Ali Khamenei, fiind uciși de SUA și Israel. Dar regimul încă există, iar noii săi lideri par mai radicali și mai deschiși la confruntare decât cei anteriori. Esențial, regimul a câștigat o nouă pârghie diplomatică arătând că poate provoca haos global prin închiderea Strâmtorii Hormuz.
„Au aruncat zarurile și acum, ca urmare a acelei mișcări destul de riscante, au demonstrat că au control de facto asupra strâmtorii, iar acest lucru are implicații semnificative pentru viitor pentru regiune și pentru economia globală”, a spus Mona Yacoubian, directoarea Programului pentru Orientul Mijlociu la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Pe termen scurt, războiul din Iran a fost o veste foarte proastă pentru Kiev. Livrările de arme cheie au fost deviate, președintele Volodimir Zelenski declarând săptămâna trecută pentru CNN că aprovizionarea cu rachete antibalistice a avut de suferit din cauza capacității limitate de producție din SUA.
China, cel mai mare importator de energie din lume, depinde puternic de petrolul din Orientul Mijlociu. Dar experții spun că Beijingul ar putea totuși să iasă din acest conflict într-o poziție mai puternică. China a rezistat relativ bine crizei petrolului. În ultimul deceniu, a acumulat stocuri vaste de petrol, diversificându-și sursele de import și accelerând tranziția către electricitate, alimentată de surse interne de energie, inclusiv cărbune și surse regenerabile. Acest lucru ajută țara să reziste presiunii prețurilor ridicate la petrol. De asemenea, ar putea duce la o cerere mai mare pentru panourile solare și turbinele eoliene din China în viitor, deoarece cererea pentru surse regenerabile este așteptată să crească.Există și o dimensiune de securitate și strategică. Conflictul din Orientul Mijlociu a forțat SUA să redirecționeze unele dintre cele mai importante active militare ale sale din Asia, subțiindu-și poziția de descurajare într-o regiune în care China își afirmă tot mai mult puterea și menține ambiții față de Taiwan. Totuși, economia chineză depinde puternic de exporturi. Dacă economia globală continuă să întâmpine dificultăți, vor exista mai puțini clienți pentru produsele sale. Asta se întâmplă deja. Exporturile către Orientul Mijlociu – o piață cheie pentru China – scad.
În timp ce prețurile crescute la petrol fac viața mult mai scumpă pentru oamenii din întreaga lume, companiile de petrol și gaze naturale profită de avantaj.Chevron, Shell, BP, ConocoPhillips, Exxon și TotalEnergies înregistrează profituri exagerate datorită prețurilor ridicate la petrol și fluctuațiilor bruște ale acestor prețuri. Potrivit unui nou raport al Oxfam, cele șase companii sunt proiectate să obțină profituri de 94 de miliarde de dolari în acest an. Dar profiturile ridicate au dus la cereri pentru taxe pe câștiguri neașteptate pentru aceste companii în mai multe țări. Criza face, de asemenea, energia regenerabilă mai atractivă și ar putea accelera declinul combustibililor fosili.
Nu există nicio îndoială că economia rusă primește un impuls din cauza conflictului. Prețurile ridicate la petrol și îngrășăminte au însemnat un plus de numerar pentru Kremlin – mai ales după ce SUA au relaxat temporar sancțiunile asupra țițeiului rusesc deja aflat pe mare pentru a introduce noi oferte pe piața petrolieră pe măsură ce prețurile creșteau. Agenția Internațională pentru Energie a anunțat la începutul acestei săptămâni că veniturile din energie ale Rusiei aproape s-au dublat în martie, ajungând la 19 miliarde de dolari, de la 9,75 miliarde în februarie. Totuși, loviturile continue ale Ucrainei asupra facilităților petroliere rusești – în special porturilor și rafinăriilor – au limitat cantitatea de petrol pe care Rusia o poate vinde.
Criza globală a petrolului a adâncit dorința multor țări de a face tranziția către energie curată, ceea ce ar putea fi un avantaj pentru sector. Ca în orice conflict, producătorii de arme sunt pregătiți să profite. Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm a publicat luni un raport care arată că cheltuielile militare globale au crescut cu 2,9% anul trecut, ajungând la 2,09 miliarde de dolari în 2025.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google