Manifestul propagandistic al lui Putin: „Rușii și ucrainenii sunt un singur popor. România a OCUPAT Basarabia și Bucovina de Nord”

Pe 12 iulie, Kremlinul a publicat pe site-ul oficial al președinției un articol de opinie al președintelui Vladimir Putin, intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, care fusese anunțat pe 30 iunie 2021, în timpul celei de-a 18-a conferință anuală cu cetățenii. Conținutul articolului, care se concentrează pe analiza istoriei relațiilor ruso-ucrainene, este dominat de afirmația că ucrainenii sunt o parte străveche, inseparabilă a „națiunii ruse triune” (poporul multinațional al Federației Ruse). Majoritatea articolului este dedicat tezei conform căreia rușii, ucrainenii, dar și bielorușii sunt același popor, însă Vladimir Putin face trimitere și la Basarabia și Bucovina de Nord, despre care spune că „au fost ocupate” de către România în 1918, la finalul Primului Război Mondial.

Vladimir Putin susține că această comunitate (referindu-se la comunitatea ucraineană) se bazează pe o istorie comună cu Rusia, care se întinde pe o mie de ani și care ține de limbă, identitatea etnică „rusă”, sfera culturală comună și religia ortodoxă. Legătura ucrainienilor cu statul rus este specială și organică, susține liderul de la Moscova, precizând că orice încercare de a rupe sau slăbi această legătură, care ar putea fi inspirată și influențată doar de actori externi, va duce inevitabil la prăbușirea statalității Ucrainei.

În textul său de 5.000 de cuvinte, Vladimir Putin pleacă de la o idee mai veche a sa, conform căreia distrugerea Uniunii Sovietice a fost o catastrofă geopolitică, cea mai mare din secolul XX. Astfel, propune o incursiune în istorie, care începe din zorii poporului rus, atunci când se vorbea o limbă rusă veche, potrivit lui Putin, iar cnezatele rusești erau răsfirate și subjugate de mongolii Hoardei de Aur. Vladimir Putin spune că o parte din teritoriul baltic a fost rus. Zona Galiției din centrul Europei a fost, de asemenea, populată de ruși, precum și zone din Ucraina, Polonia și Ungaria. Liderul de la Kremlin pune la îndoială în mod deschis legitimitatea granițelor actuale ale Ucrainei și susține că o mare parte din Ucraina modernă ocupă ținuturi istorice rusești, precizând în același timp că „Rusia a fost jefuită” de teritorii de-a lungul timpului. Totodată, Vladimir Putin sugerează o posibilă nouă anexare a teritoriului ucrainean, susținând: „Devin din ce în ce mai convins de un lucru: Kievul pur și simplu nu are nevoie de Donbas”.

În ceea ce privește România, președintele Putin susține că „în 1940, în Ucraina Sovietică a intrat o parte din Basarabia, dar și regiunea Bucovinei de Nord, ocupate de România în 1918”. De asemenea, în 1948 a fost încorporat și teritoriul insulei Șerpilor din Marea Neagră. În accepțiunea președintelui rus, granițele dintre fostele republici care făceau partea din Uniunea Sovietică erau simbolice. Vladimir Putin spune că „țările care au făcut parte din URSS ar trebui să revină acum la granițele pe care le aveau în momentul în care au intrat în Uniune”.

Președintele rus este în mod clar preocupat de activitatea sporită a NATO în regiunea Mării Negre și de cooperarea activă a Ucrainei cu Alianța politico-militară a Atlanticului de Nord. Vladimir Putin susține că Occidentul „guvernează” Ucraina, precizând în același timp că Ucraina se confruntă la momentul actual cu  „crearea unui climat de frică în toată societatea ucraineană, o retorică agresivă, prezența curentului neonazist și militarizarea țării”.

Asistăm nu doar la o dependență completă, ci și la un control extern direct, inclusiv prin supravegherea autorităților ucrainene, a serviciilor de securitate și a forțelor armate de către consilieri străini”, spune Vladimir Putin, care subliniează și „dezvoltarea“ militară a teritoriului Ucrainei, dar și desfășurarea infrastructurii NATO, făcând trimitere la exercițiile la scară largă ale NATO în Ucraina. Ca de fiecare dată, Vladimir Putin adoptă poziția „sfătuitorului care vrea binele Ucrainei”, apelând la un joc de propagandă care să-i sperie pe ucraineni și să-i facă să înțeleagă că Occidentul „nu este cel mai bun partener”.

„Desfășurarea infrastructurii NATO în Ucraina este doar o deghizare pentru preluarea restului economiei ucrainene și exploatarea resurselor sale naturale. Vânzarea terenurilor agricole va fi următorul pas și este evident cine se va ocupa de acest lucru. Da, din când în când, Ucrainei i se oferă într-adevăr resurse financiare și împrumuturi, dar i se impune condiții specifice, urmărindu-se numai propriul interes al companiilor occidentale. Cine va plăti aceste datorii înapoi? Se pare că acest lucru va trebui făcut nu numai de generația de astăzi a ucrainenilor, ci și de copiii, nepoții și, probabil, strănepoții lor”, punctează Vladimir Putin în manifestul său. 

Vladimir Putin spune că autorii occidentali ai „proiectului anti-Rusia” au influențat sistemul politic ucrainean în așa fel încât președinții, membrii parlamentului și miniștrii să se schimbe, însă „atitudinea de separare și dușmănie față de Rusia să rămână în continuare”. „Pacea”, susține Putin, a fost principalul slogan electoral al președintelui în exercițiu, făcând referire la președintele Volodimir Zelenski, dar fără să-i pronunțe numele.

El a preluat puterea în urma unor promisiuni care s-au dovedit a fi minciuni, pentru că nimic nu a fost schimbat. Din contră, în anumite privințe, situația din Ucraina și din jurul regiunii Donbas a degenerat și mai mult”, remarcă Vladimir Putin, care mai spune că „în proiectul anti-Rusia nu există loc nici pentru o Ucraina suverană, nici pentru forțele politice care încearcă să-și apere adevărata independență. Cei care vorbesc despre reconciliere în societatea ucraineană, despre dialog, despre găsirea unei ieșiri din impasul actual sunt etichetați ca agenți pro-ruși”. Numai cei care urăsc Rusia sunt considerați „genul potrivit de patrioți”, conform logicii lui Putin. „Acest lucru înseamnă că statalitatea ucraineană se construiește pe ură, ceea ce reprezintă un fundament foarte șubred pentru suveranitate, care e împovărat de un risc imens de insecuritate”, mai spune acesta.

Vladimir Putin susține că „nu există argumente istorice care să justifice afirmația că o națiune ucraineană separată exista înainte de perioada sovietică. Proclamarea națiunii ucrainene a reprezentat doar o mișcare prin care Imperiul austro-ungar să își urmărească interesele de mare putere. După primul război mondial, după ce și-a rupt legătura cu Rusia, statul ucrainean a avut o durată scurtă de timp, care s-a sfârșit prin cedarea controlului deplin al Ucrainei către forțele externe, mai întâi către Germania, apoi către Polonia”, e de părere președintele rus. Acesta spune că toți cei care au predat recent controlul țării „forțelor externe” ar trebui să-și amintească acest lucru. Cultura malorusiană (numele dat unei părți a teritoriului Ucrainei zilelor noastre până la sfârșitul secolului al XIX-lea) și cultura ucraineană au înflorit datorită politicilor Imperiul Rus și ulterior ale imperiului Imperiul Sovietic, susține Putin. Rusia vede existența națiunii ucrainene „cu respect”. Cu toate acestea, Ucraina actuală își datorează forma teritorială perioadei sovietice, remarcă Vladimir Putin. Liderul de la Moscova spune că Ucraina a beneficiat de „recăpătarea” vechilor ținuturi rusești în detrimentul Poloniei, României și Cehoslovaciei, și a obținut teritorii care au fost luate de la „Rusia istorică”. În consecință, dacă Ucraina este hotărâtă să își conserve relațiile de prietenie cu Rusia, adică moștenitorul URSS, aceasta ar trebui să revină la granițele sale din 1922. 

Rusia a făcut mult pentru a ajuta statul ucrainean să prospere după 1991, oferindu-i asistența economică semnificativă”, susține Putin. Acesta e de părere că ruptura legăturilor dintre cele două țări a dus la degradarea economică a Ucrainei. În prezent, Ucraina este „cea mai săracă țară din Europa”, notează președintele rus, care mai susține că autoritățile ucrainene au „irosit și spulberat realizările multor generații”, chiar dacă cele două națiuni au încă „o mare afecțiune” una pentru cealaltă.

Moscova nu va permite niciodată ca „teritoriile sale istorice”, cu tot cu oamenii care locuiesc acolo, să fie utilizate împotriva Rusiei. Cei care întreprind o astfel de încercare își vor distruge propria țară, a accentuat Putin. Acesta a mai făcut referire și la cooperarea între statele vecine, dând drept exemplu modelul relațiilor germano-austriece și americano-canadiene, în care statele similare din punct de vedere etnic, care vorbesc aceeași limbă, sunt strâns integrate, rămânând însă suverane. În textul său, Vladimir Putin vede Polonia ca pe un imperiu care concurează cu Rusia, deși are capacități mai reduse. Politica sa față de Ucraina s-a bazat întotdeauna pe polonizarea forțată și catolicizarea populației locale, susține președintele rus, care mai subliniază că încorporarea unei porțiuni din Ucraina în Rusia în secolul al XVII-lea a fost un act de voință democratică de ambele părți. Anexările ulterioare ale țărilor poloneze, în secolul al XVIII-lea și mai târziu sunt, consideră Putin, au făcut parte dintr-un procesul de recuperare și reunificare a vechilor țări rusești.

Articolul semnat de președintele Vladimir Putin a stârnit un val de reacții, atât în Occident, cât și în Rusia, dar mai ales în Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns inițial cu o declarație ironică la articolul lui Vladimir Putin, spunându-le jurnaliștilor că este „invidios” pe faptul că Vladimir Putin are suficient timp liber pentru a cerceta istoria popoarelor lor, conform Radio Free Europe. Amplul articolul de opinie semnat de Vladimir Putin într-un mod atât de formal a alimentat inevitabil speculațiile privind faptul că Moscova ar putea pregăti terenul pentru o escaladare majoră a ostilităților în zona de est a Ucrainei. Drept urmare, Atlantic Council, un think-tank american care se ocupă cu domeniul afacerilor internaționale, a invitat mai mulți de comentatori ucraineni și internaționali să-și împărtășească gândurile cu privire la ceea ce poate însemna textul lui Putin pentru viitoarea politică a Rusiei față de Ucraina.

Spiritele s-au inflamat în rândul naţionaliştilor ruşi după apariţia articolului semnat de preşedintele rus privind unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor. Canalele televiziunii de stat ruse ca Rusia au făcut apel zile în șir ca Rusia să ocupe noi teritorii ale Ucrainei sau să lichideze statalitatea Ucrainei. La sfârşitul săptămânii trecute, Kremlinul a transmis, însă, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că aceste apeluri publice nu reprezintă poziţia oficială a Moscovei.

 „În ceea ce priveşte discuţiile în jurul articolului, acestea au loc într-adevăr într-un mod foarte intens, articolul fiind unul de rezonanţă şi atrage într-adevăr atenţia diverşilor experţi care exprimă puncte de vedere diferite. Ştiţi că nimeni nu pune la îndoială oficial integritatea teritorială a Ucrainei şi declaraţii oficiale cu privire la aceasta nu au fost şi nu există„, a afirmat Peskov. „Ucraina nu ar trebui să se teamă de pretenţii teritoriale din partea Rusiei pe fondul acestor declaraţii”, a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în timp ce observatori independenţi de la Moscova susţin că prin articolul său, preşedintele rus a deschis cutia Pandorei. Mesajul mass-mediei ruse poate fi rezumat foarte simplu: Rusia revendică spaţiul ex-sovietic, exceptând ţările baltice, care au intrat deja în UE şi NATO.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *