Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, candidat la propria succesiune și-a proclamat victoria imediat după miezul nopții. Ea a mulțumit moldovenilor pentru vot, le-a spus că au salvat democrația și a anunțat că va ține cont de critici și a asigurat că auzit toate vocile.
„Moldova, eşti o învingătoare! Azi, dragi moldoveni, aţi oferit o lecţie de democraţie, demnă de a fi scrisă în manualele de istorie. Azi, voi aţi salvat Moldova” – şi-a început Maia Sandu alocuţiunea. „În alegerea noastră pentru un viitor demn nu a pierdut nimeni”, a subliniat şefa statului. „Libertatea, adevărul şi dreptatea au învins. Moldova a reuşit să-şi arate voinţa şi puterea prin votul fiecăruia dintre noi”, a arătat Maia Sandu. „Am dovedit că uniţi reuşim să învingem pe cei care voiau să ne îngenuncheze”, a adăugat Maia Sandu, referindu-se la tenativele de interferenţă, influenţare şi cumpărare de voturi pe care le-a acuzat anterior venind dinspre Moscova. Ea le-a mulţumit alegătorilor pentru că au ieşit la vot, indiferent de opţiunea făcută, şi a spus că a înţeles că votul care i-a fost acordat este unul condiţionat, promiţând că va face schimbări şi subliniind că prioritară este accelerarea luptei anticorupţie şi pentru o justiţie eficientă.
Aleasă graţie voturilor din diaspora, Maia Sandu a avut câteva cuvinte special pentru moldovenii plecaţi în străinătate: „Diaspora, eşti uimitoare! Diaspora noastră ne-a mai dat astăzi o lecţie din care fiecare dintre noi trebuie să tragem învăţăminte. Moldovenii noştri de departe au arătat din nou că Moldova bate în piepturile lor la fel de puternic cum bate în piepturile noastre, cei de aici, de acasă”, a spus Maia Sandu în discursul căreia a existat şi cuvântul „familie” şi numeroase referinţe la ideea de unitate. Ea a lăudat şi mobilizarea „extraordinară” de care a dat dovadă Chişinăul şi mai ales tinerii, care „au impresionat cu o mobilizare istorică la vot”. Ulterior, ea a transmis mesajul şi în limba rusă, dorind să arate că se adresează şi comunităţilor rusofone din ţară care preponderent au votat pentru contracandidatul ei, Alexandr Stoianoglo, el însuşi un prost vorbitor de limba română. După ce a răspuns la două întrebări, fiind în evidentă pierdere de voce, Maia Sandu a părăsit sala unde a făcut declaraţiile de presă în aplauzele jurnaliştilor. Precizăm că după procesarea a 97,84% din procesele verbale, Maia Sandu conduce detașat cu un rezultat de 54,23 la sută din voturi față de 45,70% cât deține, la ora actuală, candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.
Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, care a câştigat duminică un al doilea mandat în urma alegerilor prezidenţiale, a promis că va o urmări o „îmbunătăţire a actului de guvernare” și va schimba mai mulți miniștri, informează Agerpres. Ea va recunoscut că există cetăţeni care „sunt nemulţumiţi de situaţia din ţară”, arătând că vor fi luate decizii „astfel încât lucrurile să fie mai bune de aici încolo”.
„Am auzit vocea cetăţenilor şi a celor care au apreciat lucrurile pe care le-am făcut şi a celor care sunt nemulţumiţi de situaţia din ţară şi o să discutăm în continuare şi o să îmbunătăţim actul guvernării astfel încât lucrurile să fie mai bune de aici încolo”, a afirmat Sandu.
Maia Sandu a declarat că înţelege foarte bine că a fost „un vot condiţionat şi de schimbări, schimbări aşteptate de societate. Vreau să ştiţi că am auzit toate vocile, inclusiv cele de critică, şi vă mulţumesc că am trecut peste supărări, nemulţumiri, ca să ne protejăm ţara”.
În urma numărării voturilor din 98,42% din totalul celor 2.219 secţii de votare, Maia Sandu a obţinut 54,7% din voturi, în timp ce contracandidatul său, socialistul Alexandr Stoianoglo a atras voturile a atras 45,3% din alegători.
Maia Sandu, care a câştigat duminică turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, intră în istorie şi devine primul politician de peste Prut căruia moldovenii îi încredinţează, prin vot direct, două mandate succesive de preşedinte. Fostul preşedinte comunist Vladimir Voronin, care a stat mai bine de opt ani la conducerea ţării, a fost ales de Parlament, înainte ca Moldova să revină în 2016 la sistemul alegerii preşedintelui prin sufragiu universal direct, aşa cum se făcea în primii ani după proclamarea independenţei. Maia Sandu a candidat prima oară la preşedinţie în 2016, când a fost învinsă de socialistul prorus Igor Dodon la patru procente diferenţă, apoi şi-a luat revanşa în 2020, graţie diasporei, cea care şi acum, în 2024, i-a adus victoria.
Maia Sandu s-a născut în 1972 în satul Risipeni, aproape de graniţa cu România. Ea a obţinut un masterat în relaţii internaţionale la Chişinău şi un altul în politici publice după ce a studiat la Universitatea Harvard din Statele Unite. După un stagiu în Ministerul Economiei, a lucrat ca economist la biroul Băncii Mondiale din Chişinău timp de aproximativ şapte ani şi mai târziu a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale. După doi ani petrecuţi la Washington, s-a întors în Moldova în 2012 pentru a deveni ministru al educaţiei. A fost începutul a ceea ce ea a descris la un moment dat ca fiind o „călătorie în montagne russe”, care s-a încheiat cu transformarea ei în prima femeie preşedinte a ţării. Economistă educată la Harvard, Maia Sandu a părăsit, aşadar, funcţia bine plătită de la Banca Mondială din Washington pentru a se întoarce acasă ca ministru al educaţiei, post din care îşi propunea să facă reforme şi să lupte împotriva corupţiei. Reformele sale de introducere a camerelor video şi de comasare a şcolilor mici în satele în curs de depopulare au fost însă atât de nepopulare, încât colegii din guvern au pariat deschis pe cât va rezista, a povestit ea. Dar un alt eveniment care a făcut Moldova „celebră” s-a dovedit a fi mai degrabă un moment definitoriu. În 2014, un miliard de dolari a fost sifonat din trei bănci de stat, costând Moldova echivalentul a 12% din produsul său intern brut. Dezamăgiţi după acest episod, tinerii au părăsit masiv ţara, iar criza a transformat-o pe Maia Sandu într-o figură pro-europeană proeminentă, opusă oligarhilor care controlau o mare parte din economie, scrie Bloomberg. Părea o utopie ca o femeie cu o constituţie fragilă, care nu beneficia de sprijin în interior, să se lupte cu puternicii afacerişti cu legături la Kremlin. Cu toate acestea, ea a fondat în 2016 Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) cu ambiţia de a demonstra că se poate face politică şi altfel. Iar în 2020, după ce a fost aleasă preşedintă, partidul ei a obţinut o victorie importantă în alegerile legislative, având majoritatea absolută în Parlement, o performanţă cu greu repetabilă în alegerile de anul viitor.
Primii patru ani la putere ai lui Sandu au fost turbulenţi, pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina a escaladat tensiunile în Moldova, afectând în acelaşi timp o economie şi-aşa fragilă. Încercând iniţial să construiască relaţii pragmatice şi prudente cu Rusia, ea a trecut brusc la o politică puternic pro-europeană atunci când Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei în 2022. Criticii ei spun că a cultivat legături strânse cu Occidentul, dar o acuză că nu a reuşit să gestioneze economia în dificultate a ţării şi inflaţia ridicată sau să promoveze reformele judiciare, notează Reuters. Cu toate acestea, Maia Sandu rămâne populară în rândul diasporei, pe care se bazează pentru a schimba mentalităţile şi acasă. Asta pentru că, aşa cum a arătat-o şi aceste alegeri prezidenţiale din 2024, câştigarea votanţilor de acasă rămâne principala ei provocare, în special având în vedere vulnerabilitatea lor la dezinformare.
În 2016, a pierdut alegerile prezidenţiale după ce presa controlată de oligarhi a promovat masiv un fake news: că Maia Sandu s-a înţeles cu Angela Merkel să aducă 30.000 de sirieni din Germania. În plus, folosindu-se de prejudecăţile unei societăţi patriarhale, Igor Dodon nu a ezitat să invoce şi argumentul că o femeie necăsătorită şi fără copii nu ar fi un preşedinte bun pentru ţară, pentru că nu ştie să aibă grijă de familie. Maia Sandu a povestit la un moment dat cum însăşi mama sa a auzit două femei în troleibuz susţinând că preşedinta şi-a trimis mama să trăiască în SUA. Mama a intervenit şi le-a spus: „Eu sunt mama Maiei Sandu, locuiesc în Chişinău. De ce promovaţi aceste zvonuri?”
Preşedinta mărturiseşte că are o relaţie călduroasă cu mama şi sora ei. Mama vine aproape în fiecare zi la Preşedinţie şi îl lasă caserola cu mâncarea de prânz la agentul de pază de la poartă. Venirea sa la Preşedinţie i-a pus în dificultate pe şefii serviciului responsabil de paza preşedintelui. Maia Sandu nu a vrut să se mute din apartamentul său de două camere dintr-un bloc din Chişinău. Au fost nevoiţi să-i asigure paza cu discreţie, pentru a nu deranja vecinii. Modestia rămâne printre principalele sale calităţi. Pentru vizitele externe, zboară cu curse regulate, dar preferă low-costurile, iar consilierii ştiu că „şefa” le cere imediat explicaţii pentru cheltuieli suplimentare nemotivate. În 2012, când a revenit din SUA în Moldova, Maia Sandu declara că are în conuri bancare peste 160.000 dolari. Declaraţia sa de avere din 2023 arată că mai are doar 600 de dolari în conturi, un salariul lunar de puţin peste 1000 de euro (21.000 MDL) şi o maşină vândută cu 8.000 euro.
Proiectul ei de suflet este cel de reîmpădurire a Moldovei, ca soluţie pentru combaterea încălzirii, proiect pentru care a atras finanţări externe importante. Maia Sandu este pasionată de drumeţii şi este fan Coldplay, dar nu a putut ajunge la concertul pe care formaţia l-a susţinut anul acesta la Bucureşti.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google