Magistraţii denunţă „precedentul periculos” creat de CSM în cazul Adinei Florea: „SUBMINEAZĂ independenţa procurorilor”

Trei asociaţii ale magistraţilor dezaprobă decizia Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a sesiza Inspecţia Judiciară pentru modul în care Adina Florea, șefa SIIJ, a făcut ancheta în cazul Kovesi. Secţia pentru procurori a CSM a decis, pe 12 ianuarie, în unanimitate, sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la posibila săvârşire de către Adina Florea, procuror la Secţia specială, a unei abateri disciplinare, constând în exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă în legătură cu modul în care a dispus în anul 2019 măsura controlului judiciar faţă de Laura Codruţa Kovesi.

AMR, AJADO și APR transmit că dezaprobă precedentul creat de Secția pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii în sedința din 12 ianuarie 2021, în cadrul căreia s-a hotărât sesizarea Inspecției Judiciare „în vederea verificărilor prealabile cu privire la eventuala săvârșire a abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. t din Legea nr. 303/2004 …” – text vizând exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni –, cu privire la un act de urmărire penală dispus de un procuror și nemenținut de instanță.

Concret, sesizarea priveste o masura preventiva dispusa de un procuror SIIJ, in cursul urmaririi penale, si revocata de instanta. Intr-un interviu din data de 13 ianuarie, ministrul justitei, vorbind despre aceasta sesizare, a spus, cu nedisimulata multumire, ”… cu unanimitate am solicitat sa fie sesizata Inspectia Judiciara …”, intentia ministrului de control politic al justitiei, prin desfiintarea SIIJ si reinstaurarea competentei DNA in anchetarea judecatorilor si procurorilor, fiind deja de notorietate. Aceasta sesizare vine dupa ce atat Sectia pentru procurori a CSM, cat si actualul ministru, cand era in opozitie, cu ocazia dezbaterilor asupra modificarilor la legile justitiei, in anul 2017, pretindeau ca se lupta pentru apararea independentei procurorilor, criticand, in schimb, modificari la legile justitiei care, in fapt, intareau statutul magistratilor si, in cazul procurorilor, independenta acestora in dispunerea solutiilor si in sustinerea concluziilor in instanta. (…) Cu toate acestea, Sectia pentru procurori a CSM si-a exprimat public nemultumirea, in sensul ca independenta procurorilor nu este garantata, ca urmare a modificarilor la legile justitiei, si s-a alaturat celor ce sustineau la organismele internationale, in vadita contradictie cu textele de mai sus, ca independenta procurorilor a fost abolita, odata cu aceste modificari. Unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai afirmatiilor nefondate ca legile justitiei, astfel cum au fost modificate in 2017-2018, incalca, neaga, desconsidera independenta procurorilor a fost actualul ministru al justitiei. Precedentul pentru subminarea independentei procurorilor creat de ministrul justitiei si procurorii din Sectia pentru procurori a CSM este extrem de periculos, din cel putin 7 motive: In primul rand, sesizarea IJ cu privire la procurorul SIIJ priveste o masura de control judiciar dispusa cu aproape 2 ani in urma si care nu a fost mentinuta de instanta, fara ca Sectia pentru procurori sa fi simtit nevoia unei sesizari a IJ, in toata aceasta perioada considerabila de timp. In al doilea rand, noua abordare a Sectiei pentru procurori a CSM, de a sesiza IJ pentru o masura dispusa de un procuror si revocata de instanta, creeaza un precedent vatamator nu numai pentru procurori, ci, prin extindere, pentru intreaga autoritate judecatoreasca. In urma unui astfel de precedent, ori de cate ori o solutie data de un procuror nu va conveni sectiei sau oricarei persoane, se va putea ajunge la sesizarea IJ, prin invocarea acestei practici, singura ”conditie” fiind ca actul procurorului sa nu fi fost mentinut de instanta. In mod similar, se va putea ajunge ca, in fata Sectiei pentru judecatori a CSM, sa fie invocata aceeasi practica ce incalca independenta justitiei, de pilda in situatia in care o hotarare judecatoreasca a fost modificata sau casata in calea de atac. In al treilea rand, dubla masura a Sectiei pentru procurori este cu atat mai evidenta cu cat a reactionat ”cu unanimitate” la o solutie privind o masura preventiva, dar a fost lipsita de reactii similare, preferand pasivitatea, atunci cand, dupa ani de tracasare in anchete penale prelungite, cu suspendarea din functie si vadita degradare a imaginii publice, s-a dispus in final fie clasarea, fie achitarea definitiva. Acest aspect a fost, de altminteri, sesizat în cursul discuțiilor purtate în ședință, chiar de către unul din membrii Sectiei pentru procurori. Astfel, cu privire la un procuror general al Parchetului de pe langa ICCJ, la un fost judecator CEDO, la un presedinte de sectie si judecatori ai ICCJ, la un judecator CCR, la judecatori si procurori de la curtile de apel (care in unele rechizitorii erau catalogati ca fiind ”inalti magistrati”), tribunale, judecatorii si parchetele de pe langa acestea s-au derulat anchete penale finalizate cu clasare sau achitare, iar Sectia pentru procurori nu a avut nicio reactie. In al patrulea rand, dubla masura a Sectiei pentru procurori este reliefata si prin trimitere la faptul ca nu a considerat necesar sa sesizeze Inspectia Judiciara in cazul procurorilor de la DNA Oradea care complotau in vederea anchetarii unor judecatori ce solutionau cauze penale la Curtea de Apel Oradea, pentru a baga, astfel, frica in ceilalti judecatori, asa cum rezulta dintr-o inregistrare confirmata de acestia ca fiind autentica – scopul declarat al acelor procurori DNA fiind de a “linisti” judecatorii si de a-i face sa le fie frica. In al cincilea rand, dubla masura a Sectiei pentru procurori si a ministrului justitiei reiese lesne si din faptul ca, dupa datele concrete prezentate cu sutele in Raportul IJ privind respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta DNA sau in legatura cu acestea si in Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019, prin care s-a adoptat raportul, nu au simtit nevoia sa sesizeze IJ pentru detalii si control suplimentar, in scopul de a se elucida, pana la capat, presiunile exercitate asupra judecatorilor si procurorilor prin anchete facute de DNA cu incalcarea legii. In al saselea rand, dubla masura a Sectiei pentru procurori este data si de imprejurarea ca, in timp ce a sesizat ”cu unanimitate” IJ pentru verificari privind ”eventuala” exercitare a functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, ca urmare a dispunerii unei masuri preventive de catre un procuror SIIJ, nici Sectia, nici ministrul justitiei nu au fost deranjati de deficientele activitatii DNA, prin raportare la numarul mare de achitari pronuntate definitiv de instante in dosarele pe care le-a instrumentat aceasta institutie, si anume 36,3% achitari in 2018 si 52% achitari in 2019, si nu au cerut o analiza sistematica, obiectiv fundamentata a fiecaruia dintre aceste esecuri. In al saptelea rand, dubla masura a Sectiei pentru procurori si a ministrului justitiei, care au votat in sedinta din 12 ianuarie 2021, releva si nesocotirea definitiei independentei procurorilor, astfel cum este stabilita in Avizul 13(2018) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni: «Prin “independență” se înțelege faptul că procurorii nu sunt supuși vreunei ingerințe ilegale în exercitarea atribuțiilor lor de a asigura respectarea și aplicarea legii și a statului de drept și că, în acest context, nu sunt supuși niciunei presiuni politice sau oricărei alte influențe ilegale». Or, trimiterea, cu titlu de exceptie, a unui procuror la verificari ”in disciplinar” pentru masura preventiva dispusa (chiar revocata de instanta), in timp ce sute de nereguli/nelegalitati rezultand din decizii CCR sau prezentate cu rigoare in Hot. nr. 225/2019 a Plenului CSM, precum si sute de achitari definitive sunt trecute cu vederea, constituie o conduita ce nu corespunde, nicidecum, definitiei si viziunii CCPE. In concluzie, precedentul creat de ministrul justitiei si de procurorii din Sectia pentru procurori a CSM, prin aceasta sesizare a Inspectiei Judiciare, anihileaza, practic, independenta procurorilor de caz in dispunerea solutiilor si totodată, paveaza drumul catre controlul politic asupra justitiei, atitudine pe care o condamnam categoric, date fiind efectele dezastruoase pe care le poate declansa asupra sistemului judiciar, asupra actului de justitie si, in consecinta, asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului – care, printr-o asemenea abordare risca sa devina forme fara fond, intr-o aparenta de democratie“, se arată în comunicatul semnat de judecătoarea Andreea Ciucă, preşedintele AMR, judecătoarea Florica Roman, preşedinte AJADO, şi procurorul Elena Iordache, preşedinte APR.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *