MAE: Cetățenii români să PLECE din Afganistan! Ambasadele UE se ÎNCHID și ARD „documentele sensibile”. Celulă de CRIZĂ la NATO

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează vineri că a fost reevaluat şi ridicat nivelul de alertă pentru Afganistan şi îndeamnă cetăţenii români să părăsească de urgenţă teritoriul acestui stat şi să evite orice deplasare în Afganistan. De asemenea, MAE avertizează într-un comunicat „că aceste evoluţii de securitate se asociază cu un risc major de atentate teroriste şi de confruntări armate”.

Ministerul român reaminteşte că activitatea Ambasadei României la Kabul a fost suspendată în anul 2019, în urma unui atentat care a avariat grav clădirea misiunii. Având în vedere lipsa unei misiuni operaţionale la Kabul şi faptul că Ambasada României de la Islamabad a preluat reprezentarea ţării noastre în relaţia cu Afganistanul, capacitatea de intervenţie a acestei misiuni în Afganistan este limitată, mai ales în contextul deteriorării situaţiei de securitate din această ţară. MAE recomandă ferm cetăţenilor români care se deplasează în Afganistan sau care se află deja pe teritoriul acestui stat să se adreseze Ambasadei României la Islamabad şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.

Ministerul Afacerilor Externe aminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Islamabad +92 51 8441476, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice +92 311 4469900. Totodată, cetăţenii români pot solicita sprijin misiunilor diplomatice ale statelor membre ale Uniunii Europene care sunt încă operaţionale la Kabul (Afganistan).

Sănătatea şi siguranţa oamenilor care trăiesc în Afganistan devin aspecte tot mai urgente, în contextul în care talibanii îşi continuă ofensiva în întreaga ţară, au avertizat, vineri, mai multe agenţii ale ONU, potrivit DPA. Insurgenţii talibani au cucerit al doilea şi al treilea mare oraş din Afganistan, au declarat vineri oficiali locali, în condiţiile în care rezistenţa forţelor guvernamentale cedează, existând temeri tot mai mari că atacul împotriva capitalei Kabul va avea loc în câteva zile, transmite Reuters. Un oficial guvernamental a confirmat că oraşul Kandahar, centrul economic din sudul ţării, se află sub control taliban, după 20 de ani de război.

Un oficial al SUA din domeniul apărării a declarat că există îngrijorarea că talibanii – expulzaţi de la putere de către forţele conduse de SUA în 2001, după atacurile din 11 septembrie asupra Statelor Unite, s-ar putea îndrepta asupra capitalei Kabul în câteva zile. Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat că nu îşi va evacua personalul din Afganistan, dar va reloca o parte din personal la Kabul din alte părţi ale ţării. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, i-a îndemnat pe talibani să oprească imediat ofensiva lor.

Primul vicepreşedinte afgan Amrullah Saleh a declarat după o şedinţă de securitate prezidată de preşedintele Ashraf Ghani că este mândru de forţele armate şi că guvernul va face tot posibilul pentru a întări rezistenţa împotriva talibanilor. Aproximativ 400.000 de civili au fost forţaţi să plece de la casele lor de la începutul anului, 250.000 dintre ei începând din luna mai, a declarat un oficial al ONU.

Suntem aproape de izbucnirea unui dezastru umanitar”, a declarat, la Geneva, Shabia Mantoo, purtătoare de cuvânt a Agenţiei ONU pentru refugiaţi. Ea a precizat că o atenţie specială trebuie acordată femeilor şi copiilor, care sunt nevoiţi să-şi părăsească locuinţele de teama talibanilor.

La rândul său, Tomson Phiri, purtător de cuvânt al Programului alimentar mondial, a afirmat că pentru aproximativ o treime din populaţia afgană nu mai pot fi asigurate resursele alimentare. Două milioane de copii au nevoie imediată de ajutor. „Mă tem că răul va veni abia de acum încolo”, a subliniat el.

În opt zile, insurgenţii talibani au cucerit aproape jumătate din capitalele de provincie din Afganistan. Ei controlează cea mai mare parte a nordului, a vestului şi a sudului ţării. Capitala Kabul, Mazar-i-Sharif, principalul oraş din nord, şi Jalalabad (est) sunt singurele trei mari oraşe aflate încă sub controlul guvernului. Talibanii şi-au lansat ofensiva în mai, odată cu debutul retragerii definitive a trupelor americane şi ale NATO din Afganistan, operaţiune ce ar urma să se încheie la 31 august. Ei au ocupat mai întâi vaste zone rurale, fără a întâmpina prea multă rezistenţă. Ulterior, avansarea lor s-a accelerat dramatic în ultimele zile, mai multe oraşe importante căzând în mâinile lor, conform sursei citate.

Danemarca şi Norvegia îşi închid ambasadele de la Kabul. Germania îşi reduce personalul diplomatic la minimum

Danemarca şi Norvegia îşi închid temporar ambasadele de la Kabul, iar Germania îşi reduce personalul diplomatic din capitala afgană „la minimul absolut” în contextul ofensivei talibanilor, care se apropie tot mai mult de Kabul, au anunţat miniştrii de externe ai celor trei ţări, citaţi de Reuters, dpa şi AFP. Tot personalul diplomatic danez va fi evacuat, inclusiv angajaţii locali din Afganistan, a anunţat ministrul danez de externe Jeppe Kofod în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit agenţiei de ştiri Ritzau şi canalelor de ştiri DR şi TV2. La puţin timp după aceea, ministrul norvegian de externe Ine Eriksen Soreide a anunţat că şi ţara sa va proceda la fel. Ambii au precizat că siguranţa angajaţilor, expatriaţilor şi staffului local reprezintă cea mai mare prioritate.

Vom reduce în următoarele zile personalul nostru din ambasada germană din Kabul la minimul absolut necesar”, a anunţat la rândul său Heiko Maas într-o scurtă declaraţie, după anunţuri similare de la Washington şi Londra. „Ambasada va continua să funcţioneze”, a ţinut el să precizeze. De asemenea, ministrul a anunţat trimiterea unei echipe de susţinere în capitala afgană pentru a ajuta la evacuarea personalului. Ministrul Heiko Maas: „Fac din nou apel la toţi cetăţenii germani încă prezenţi în Afganistan să părăsească acum ţara”. „Echipa de coordonare pe timp de criză a guvernului a decis, de asemenea, să devanseze zborurile care erau iniţial plănuite pentru sfârşitul lui august”, le-a mai spus Maas jurnaliştilor la Denzlingen, în sudul Germaniei. Ministrul a precizat că scopul acestor chartere este de a scoate din ţară personalul ambasadei, precum şi colaboratorii afgani. Afganii care nu dispun de vize îşi vor primi documentele în Germania pentru a accelera procesul. „Fac din nou apel la toţi cetăţenii germani încă prezenţi în Afganistan să părăsească acum ţara. Eventuale măsuri suplimentare vor fi discutate cu partenerii noştri internaţionali în următoarele zile”, a mai spus el.

Şi Ministerul de Externe francez a reiterat apelul către cetăţenii francezi să părăsească Afganistanul cât mai repede posibil.

Talibanii au cucerit vineri al doilea şi al treilea cele mai mari oraşe din Afganistan, Kandahar şi Herat, în timp ce ambasadele străine se pregătesc să trimită trupe pentru a evacua personalul diplomatic din capitala Kabul. Insurgenţii au cucerit de asemenea vineri oraşul Pul-e-Alam, capitala provinciei Logar, situată la numai 50 de kilometri sud de Kabul, astfel că acum controlează aproape jumătate din capitalele provinciale afgane, care toate au căzut în mâinile lor în numai opt zile. Capitala Kabul, Mazar-i-Sharif, principalul oraş din nord, şi Jalalabad (est) sunt singurele trei mari oraşe aflate încă sub controlul guvernului afgan.

Spania își repatriază personalul ambasadei din Kabul

Ministerul spaniol de Afaceri Externe a anunţat vineri începerea repatrierii personalului ambasadei sale la Kabul şi a expatriaţilor săi în contextul ofensivei talibanilor care se îndreaptă către capitala afgană, relatează AFP. Ministrul José Manuel Albares a anunţat într-un comunicat „începutul repatrierii personalului ambasadei, al spaniolilor care au rămas în ţară şi al afganilor şi familiilor acestora care au lucrat alături de noi”.

Spania este pregătită pentru orice eventualitate, inclusiv pentru evacuarea ambasadei, dacă este necesar”, a adăugat şeful diplomaţiei spaniole.

Cu excepţia ambasadei, şase cetăţeni spanioli au mai rămas vineri în Afganistan, potrivit ministerului. Acesta „lucrează pentru a coordona transferul cetăţenilor afgani care au colaborat la misiuni militare şi proiecte de cooperare spaniole în Afganistan”, în contact cu celelalte ministere implicate. Din 2014, 55 de traducători şi familiile acestora au primit statutul de refugiat în Spania, potrivit cifrelor Ministerului de Interne. Forţele spaniole s-au retras complet din Afganistan în mai 2021, după aproape 20 de ani de misiune, timp în care au pierdut 100 de soldaţi.

Mai multe ţări, între care Statele Unite, Regatul Unit, Norvegia, Danemarca şi Finlanda, au anunţat evacuarea personalului ambasadelor şi a expatriaţilor.

La Kabul, ambasadele ard documentele sensibile înainte de a fi evacuate

Soldaţii americani au început să sosească la Kabul pentru a contribui la evacuarea personalului diplomatic şi a altor civili din capitala afgană, după ce rebelii talibani au preluat controlul în tot mai multe oraşe, pe fondul retragerii forţelor internaţionale. Ambasadele își distrug documentele sensibile înainte de a părăsi țara. Localitățile cucerite de talibani în urma unui avans de tip blitzkrieg (război-fulger) arată ca niște orașe-fantomă: locuitorii ori au fugit din calea atacatorilor, ori se ascund în case.

Circa 3.000 de soldaţi americani, puşcaşi marini şi infanterişti, vor ajunge la Kabul până duminică seara, a menţionat sub acoperirea anonimatului un oficial american. De asemenea, un contingent de infanterie din North Carolina va fi transferat în Kuweit, pentru a putea interveni la Kabul ca forţă de reacţie rapidă pentru securitate, în cazul în care va fi necesar, a precizat Pentagonul. Există temeri că talibanii ar putea încerca să atace Kabulul peste câteva zile, potrivit unui oficial american din sfera apărării.

Kabulul nu este într-o situaţie de ameninţare iminentă în momentul de faţă, dar, evident, dacă vedem ce fac talibanii, observăm că încearcă să izoleze capitala„, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Unele ambasade au început să ardă materiale „sensibile” înainte de evacuare, au afirmat diplomaţi. Ambasada SUA din Kabul şi-a informat personalul că are la dispoziţie un incinerator pentru a distruge materiale ca documente şi dispozitive electronice, pentru a „reduce volumul de material sensibil de pe proprietate”, conform unei note la care Reuters a avut acces.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a avertizat pe de altă parte că situaţia din Afganistan „scapă de sub control” şi a îndemnat toate părţile să facă mai mult pentru a-i proteja pe civili. „Este momentul să se evite un război civil prelungit sau izolarea Afganistanului”, a subliniat el în faţa presei la New York. Guterres s-a declarat totodată „îngrozit” vineri de informaţiile privind încălcarea drepturilor afganilor de către talibani, care „impun restricţii severe drepturilor omului în zonele pe care le controlează”.

Circa 241.000 de oameni au fugit deja din calea avansului rebelilor, a precizat secretarul general al ONU, care a calificat situaţia din Afganistan drept o „tragedie inimaginabilă”.

La Kabul, mulţi afgani fac provizii de orez şi alte alimente, precum şi de articole de prim ajutor, iar cererile de viză la ambasade sunt de ordinul zecilor de mii, au spus localnici şi oficiali. Dintre marile oraşe din Afganistan, guvernul mai deţine controlul, pe lângă Kabul, în Mazar-i-Sharif, în nord, şi în Jalalabad, în apropiere de graniţa cu Pakistanul.

Marea Britanie: Marile puteri NU vor impune o soluţie militară la conflictul din Afganistan

Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat, vineri seară, că nu există o soluţie militară la conflictul din Afganistan, pledând pentru continuarea eforturilor diplomatice internaţionale de stabilizare a ţării, în contextul ofensivei insurgenţilor talibani.

Cred că trebuie să fim realişti în privinţa capacităţii Marii Britanii sau a altor puteri de a impune o soluţie militară, o soluţie bazată pe confruntări militare în Afganistan”, a declarat Boris Johnson, potrivit BBC News, după o reuniune guvernamentală specială pe tema conflictului din Afganistan.

În mod evident, situaţia este foarte dificilă, dar cred că Marea Britanie trebuie să fie extrem de mândră de ceea ce a realizat în Afganistan în ultimii 20 de ani. Nu cred că a fost în zadar. Dacă privim înapoi la ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, au fost eforturi masive de a aborda o problemă specială de care toată lumea îşi va aduce aminte după atacurile din 11 septembrie 2001. Şi am avut succes. Într-o mare măsură, ameninţarea generată de reţeaua Al-Qaida pe străzile capitalei noastre, în Marea Britanie şi în întreg spaţiul occidental s-a redus foarte mult„, a argumentat Boris Johnson, potrivit Sky News.

Referindu-se la decizia de retragere a trupelor occidentale, premierul britanic a precizat: „Cred că este decizia corectă, eforturile au meritat, iar acum nu trebuie să întoarcem spatele Afganistanului”.

Boris Johnson a anunţat că cei mai mulţi cetăţeni britanici vor fi evacuaţi din Afganistan „în următoarele zile„, inclusiv din rândul personalului diplomatic.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a criticat decizia fostei Administraţii Donald Trump de retragere a trupelor SUA din Afganistan. „Când au luat Statele Unite decizia, în calitatea de naţiune principală, noi toţi am fost nevoiţi să ne retragem, în contextul configurării trupelor. Însă în perioada acordului semnat de Donald Trump cu talibanii, eu am simţit că această abordare era o greşeală. Noi toţi, întreaga comunitate internaţională, probabil suportăm consecinţele deciziei”, a afirmat Benn Wallace, citat de postul Sky News.

Ministrul britanic al Apărării a avertizat că decizia Administraţiei Donald Trump riscă să transforme Afganistanul într-o bază a terorismului internaţional. „Nu este momentul corect, nici decizia corectă, deoarece reţeaua Al-Qaida probabil va reveni”, a subliniat Ben Wallace. În contextul amplificării conflictului din Afganistan, Marea Britanie va retrimite 600 de militari în Kabul, pentru operaţiuni de repatriere a cetăţenilor britanici, potrivit cotidianului The Guardian.

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat că va continua să susţină „cât se poate de mult” Administraţia de la Kabul şi serviciile de securitate afgane. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru găsirea unei soluţii politice la conflict şi i-a avertizat pe liderii insurgenţilor talibani că vor fi izolaţi pe plan internaţional dacă vor prelua puterea cu forţa.

Statele Unite au decis vineri retrimiterea a 3.000 de militari în Afganistan, pentru a facilita evacuarea cetăţenilor americani, inclusiv a celor mai mulţi membri ai personalului diplomatic. „Este vorba de o pregătire prudentă. Vrem să ne asigurăm că avem capabilităţi suficiente pentru orice situaţie de urgenţă”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Sute de militari americani au ajuns deja, vineri seară, în Kabul. Situaţia de securitate din Afganistan s-a agravat în ultimele zile. Combatanţii talibani au ocupat 18 dintre cele 34 de capitale provinciale, inclusiv oraşele Kandahar şi Herat, al doilea, respectiv al treilea ca mărime din Afganistan. Talibanii au intensificat atacurile şi asupra capitalei ţării, Kabul.

Preşedintele afgan, Ashraf Ghani, a denunţat decizia Statelor Unite de a retrage „brusc” trupele din Afganistan, explicând că aceasta este principala cauză a deteriorării situaţiei în materie de securitate. „Situaţia actuală este cauzată de hotărârea luată în mod brusc” de Statele Unite privind retragerea trupelor din Afganistan, a afirmat preşedintele Ashraf Ghani. De altfel, Ashraf Ghani a acuzat Statele Unite că au impulsionat „distrugerea” Afganistanului prin „legitimarea” insurgenţilor talibani, cu care Washingtonul a negociat direct şi a semnat în 2020 un acord de pace. Administraţia de la Kabul a propus, în cadrul negocierilor care se derulează în Qatar, împărţirea puterii cu Mişcarea talibanilor, în schimbul încetării confruntărilor militare în Afganistan, au declarat surse guvernamentale afgane.

Cum au cucerit talibanii atât de repede mare parte din Afganistan. Dezorganizare, corupție și „soldați fantomă”

Viteza cu care talibanii avansează în Afganistan i-a surprins pe mulți. Marile orașele sunt cucerite rapid, iar insurgenții au luat un avânt uriaș, în timp ce guvernul afgan luptă din răsputeri să mențină controlul, arată o analiză BBC. Potrivit unor informații dintr-un raport al serviciilor americane de informații, apărute în presă zilele trecute, capitala Kabul va fi atacată în următoarele săptămâni, iar guvernul afgan va mai rezista cel mult 90 de zile.

SUA și aliații săi din NATO au petrecut mare parte din ultimii 20 de ani antrenând și echipând forțele de securitate din Afganistan. Numeroși generali americani și britanici au spus că au creat o armată afgană mai puternică și mai capabilă, însă aceste promisiuni par astăzi lipsite de substanță. Teoretic, guvernul afgan ar trebui să fie avantajat în conflictul cu talibanii, având la dispoziție mai mulți oameni și echipamente. Pe hârtie, forțele de securitate afgane numără peste 300.000 de oameni – armată, forțele aeriene și poliție. În realitate, Afganistanul s-a chinuit să-și atingă țintele de recrutare. Armata și poliția afgană au un istoric tulbure, presărat cu victime, dezertări și acuzații de corupție. Au fost raportate chiar și cazuri de comandanți care încasau salariile unor militari care nu existau – așa numiții „soldați-fantomă”.

În ultimul raport către Congresul SUA, Inspectorul general special pentru Afganistan (SIGAR) și-a exprimat „îngrijorări majore legate de efectele corupției … și acuratețea îndoielnică a datelor despre dimensiunea armatei afgane”.

Potrivit lui Jack Watling, de la Royal United Services Institute (Institutul regal de Apărare și Studii de Securitate din Marea Britanie), nici măcar armata afgană n-a știut vreodată cu exactitate câte trupe are la dispoziție. Totodată, Watling spune că au existat probleme legate de mentenanța echipamentelor și moralul soldaților. Militarii afgani sunt deseori trimiși în zone unde nu au legături tribale sau de familie. Acesta ar putea fi un motiv pentru care aceștia își abandonează atât de rapid posturile și cedează fără luptă. Forțele talibanilor sunt și mai greu de cuantificat. Potrivit Centrului American de Combatere a Terorismului de la West Point, există un nucleu de 60.000 de luptători. Acestora li se adaugă alte miliții și susținători ai talibanilor, iar numărul total ar putea fi de 200.000 de oameni. Din nou, armata afgană ar trebui să dețină supremația, atât în privința armelor, cât și a fondurilor disponibile. Armata a primit miliarde de dolari pentru a plăti salariile soldaților afgani și echipamente pentru aceștia, majoritatea banilor venind din partea SUA. În raportul său din iulie 2021, Inspectorul general special pentru Afganistan (SIGAR) a spus că au fost cheltuite peste 88 de milirde de dolari pentru securitatea țării. Însă, acesta a adăugat: „Răspunsul la întrebarea dacă acești bani au fost folosiți corect sau nu îl vom afla în funcție de rezultatul luptelor de la sol”. Forțele Aeriene din Afganistan ar trebui să ofere un avantaj important, însă țara s-a chinuit mereu să întrețină și să opereze cele 211 avioane pe care le deține (situație îngreunată de recenta campanie a talibanilor de a elimina piloții afgani). Totodată, forțele aeriene cu greu reușesc să îndeplinească cerințele comandanților de la sol. Așa se explică și implicarea recentă a Forțelor Aeriene ale SUA în cazul orașelor atacate de talibani, precum Lashkar Gah. Cu toate acestea, nu se știe cât timp mai sunt dispuse forțele SUA să ofere sprijin aerian.

Talibanii s-au bazat dintotdeauna pe venituri din traficul de droguri, însă au și sprijin extern – în special din Pakistan. Recent, talibanii au capturat arme și echipamente de la armata afgană, inclusiv mașini Humvee, sisteme de vedere pe timp de noapte, mitraliere, mortiere și piese de artilerie. Afganistanul era deja inundat de arme după invazia sovietică din anii 1979-1989, iar talibanii au arătat că și cei mai simpli luptători pot învinge o forță mult mai sofisticată. Spre exemplu, folosirea de dispozitive explozive improvizate (IED) au rănit și ucis mulți militari străini. Acestora li se adaugă înțelegerea obiceiurilor și tradițiilor locale, dar și cunoașterea reliefului, toate acestea fiind avantaje. În ciuda dezorganizării care pare să domnească printre talibani, există oameni care văd dovada unui plan bine pus la punct în cazul avansului lor recent.

Ben Barry, un fost general britanic de brigadă, acum asociat al Institutului britanic de Studii Strategice, recunoaște că talibanii sunt oportuniști, însă adaugă: „Dacă ai face un plan de luptă ar fi greu să vii cu ceva mai bun decât acesta„.

Barry arată că talibanii și-au concentrat atacurile în nord și vest, în loc să se concentreze pe zona de sud – unde au susținere mai mare și fortărețe – astfel cucerind numeroase capitale regionale. Totodată, talibanii au cucerit numeroase puncte importante de trecere a frontierei, redirecționând banii încasați în vămi către ei și departe de autorități. În același timp, au crescut numărul atacurilor la adresa politicienilor importanți, activiștilor pentru drepturile omului și jurnaliștilor. Încet, dar sigur, șterg o parte din micile progrese făcute în ultimii 20 de ani. În ceea ce privește strategia guvernului afgan – acesta este tot mai greu de explicat. Promisiunile că teritoriile capturate vor fi recuperate par tot mai dificil de înfăptuit. Ben Barry spune că pare să există un plan de a menține controlul asupra orașelor mari, în acestea fiind trimise forțele speciale afgane. Forțele speciale afgane numără în jur de 10.000 de soldați și sunt deja în teren. Talibanii par să câștige războiul de propagandă și, potrivit lui Barry, avântul din ultima perioadă le-a crescut moralul și le-a dat o senzație de unitate. Spre comparație, guvernul afgan pare să bată în retragere, este măcinat de certuri și înlocuiește generalii.

Situația pare gravă pentru guvernul afgan, dar Jack Watling de la Institutul regal de Apărare și Studii de Securitate din Marea Britanie crede în continuare că „situația ar putea fi salvată de oamenii politici”. Dacă guvernul îi atrage de partea sa pe liderii triburilor, spune el, există încă șanse pentru încheierea unui armistițiu. Vara este pe sfârșite și urmează iarna afgană, iar situația va deveni mai dificilă pentru trupele de la sol. Există încă posibilitatea unui armistițiu până la încheierea anului, iar guvernul afgan va încerca probabil să păstreze Kabul și alte orașe mari. Mai mult, situația s-ar putea întoarce la 180 de grade dacă apar fracturi în tabara talibană.

Celulă de criză la NATO

NATO este profund îngrijorată de nivelul ridicat al violenţelor cauzat de ofensiva talibanilor, inclusiv atacuri împotriva civililor şi asasinate ţintite, şi va susţine guvernul afgan „cât mai mult posibil”, a declarat vineri secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, după o reuniune de criză cu ambasadorii statelor membre, transmit AFP şi DPA.

Talibanii trebuie să înţeleagă că ei nu vor fi recunoscuţi de către comunitatea internaţională dacă preiau ţara prin forţă’‘, a subliniat Stoltenberg, care a precizat că NATO rămâne angajată faţă de susţinerea unei soluţii politice la conflictul actual.

Obiectivul nostru rămâne sprijinirea guvernului şi a forţelor de securitate afgane cât mai mult posibil. Securitatea personalului nostru este fundamentală. NATO va menţine prezenţa noastră diplomatică la Kabul şi va continua să o ajusteze potrivit nevoilor”, a adăugat secretarul general al Alianţei. El a precizat că NATO va continua să evalueze evoluţiile din teren şi se află în contact constant cu autorităţile afgane şi cu restul comunităţii internaţionale.

Ţările NATO vor continua să sprijine guvernul de la Kabul şi forţele de securitate afgane „pe cât posibil” şi îşi vor menţine în continuare personalul civil din ambasade în Afganistan, în ciuda amplei ofensive declanşate de către talibani care controlează în acest moment mare parte din ţară, declară secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Reprezentanţii NATO s-au reunit vineri într-o şedinţă de criză, în contextul tot mai dificil cauzat de înaintarea forţelor talibane în Afganistan, care se apropie tot mai mult de capitala Kabul.

Ţelul nostru este să sprijinim guvernul afgan şi forţele de securitate pe cât posibil. Siguranţa personalului nostru este crucială”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, membrii Alianţei şi-au exprimat îngrijorarea faţă de actele de violenţă comise de talibani în cadrul ofensivei acestora, care includ atacuri asupra civililor, asasinate la comandă şi încălăcări ale drepturilor omului.

În ultimele opt zile, insurgenţii talibani au reuşit să cucerească aproape jumătate din capitalele de provincie din Afganistan. Ei controlează cea mai mare parte a nordului, a vestului şi a sudului ţării. Capitala Kabul, Mazar-i-Sharif, principalul oraş din nord, şi Jalalabad (est) sunt singurele trei mari oraşe aflate încă sub controlul guvernului.

Talibanii şi-au lansat ofensiva în mai, odată cu debutul retragerii definitive a trupelor americane şi ale NATO din Afganistan, operaţiune ce ar urma să se încheie la 31 august. Ei au ocupat mai întâi vaste zone rurale, fără a întâmpina prea multă rezistenţă. Ulterior, avansarea lor s-a accelerat dramatic în ultimele zile, mai multe oraşe importante căzând în mâinile lor într-un efect de domino.

Ultima oară când talibanii au deţinut controlul asupra Kabulului a fost în 1996, după patru ani de război civil. Unul din primele lucruri pe care le-au făcut talbianii atunci a fost să îl execute public pe preşedintele ţării din acel moment, Mohammad Najibullah. Sub regimul instaurat de talibani, femeilor li s-a interzis să muncească iar fetelor să meargă la şcoală. De asemenea, femeile nu puteau ieşi din casă decât cu faţa acoperită şi însoţite de o rudă de sex masculin.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *