Lucrurile se complică la Marea Neagră: Marea Britanie trimite NAVE DE RĂZBOI pe fondul tensiunilor din Estul Ucrainei. Macron: „trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia”

Avioanele RAF F-35B şi elicopterele Merlin vor sta gata pe nava pavilion a grupului, transportatorul HMS Queen Elizabeth, pentru a sprijini navele de război din Marea Neagră, se adaugă în raport. Tensiunile dintre Moscova şi Kiev au crescut pe fondul unei acumulări de trupe ruse de-a lungul frontierei şi ciocnirilor din estul Ucrainei între armată şi separatiştii pro-ruşi. Un purtător de cuvânt al ministerului britanic al Apărării a declarat pentru Sunday Times că guvernul britanic lucrează îndeaproape cu Ucraina pentru a monitoriza situaţia.

Marea Britanie şi aliaţii noştri internaţionali sunt neclintiti în sprijinul nostru pentru suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială”, a declarat purtător de cuvânt al ministerului britanic al Apărării pentru Sunday Times.

Recent  Ministerul britanic de Externe la convocat pe ambasadorului Rusiei, din cauza activităţilor „cu impact negativ” ale Moscovei şi în contextul mobilizării trupelor ruse în apropierea frontierelor Ucrainei.

Ministerul britanic de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei în Marea Britanie în contextul preocupărilor profunde privind activităţi cu impact negativ, inclusiv intruziuni cibernetice, interferenţe în procese democratice şi acumularea de forţe militare în apropierea Ucrainei şi în regiunea Crimeea, anexată ilegal”, anunţă instituţia, într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

Aceste activităţi sunt ameninţătoare şi destabilizatoare. Rusia trebuie să înceteze provocările şi să reducă tensiunile, în conformitate cu obligaţiile internaţionale”, a declarat sir Philip Barton, secretar de stat în cadrul Ministerului britanic de Externe.

Convenţia de la Montreux (semnată în Elveţia, 1936), care stabileşte regulile prin care Turcia controlează stramtorile Dardanele și Bosfor, limitează drastic accesul navelor militare ale statelor care nu au litoral la Marea Neagră. Actul precizează că navele de razboi ale statelor străine nu pot fi mai mari de 15.000 de tone şi nu pot sta mai mult de 21 de zile în apele Mării Negre. Recent SUA au anulat planurile de a trimite două nave în Marea Neagră.

Nave ale Flotei Mării Negre efectuează trageri cu sisteme de artilerie, în cadrul verificărilor privind nivelul de pregătire”, a comunicat Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

La exerciţii participă fregata Amiral Makarov, distrugătoarele Graivoron şi Vishni Volochek, nava aerostatică Samum, nava antimine Ivan Golubeţ, vase de asalt, dar şi avioane şi elicoptere ale Flotei Mării Negre.

Germania atenționează: Rusia generează o ameninţare concretă şi imediată pentru securitatea Europei

Rusia generează o ameninţare „concretă şi imediată” pentru securitatea Europei, a atenţionat sâmbătă ministrul german al apărării, care a subliniat că Moscova se defineşte tot mai mult drept un „contrapunct iliberal, antidemocratic faţă de Occident”, relatează dpa.

Armele şi conflictul Rusiei în mijlocul Europei au creat pericole reale’‘, a spus Annegret Kramp-Karrenbauer într-o conferinţă organizată de Fundaţia Konrad Adenauer. Kramp-Karrenbauer s-a referit la desfăşurarea de trupe suplimentare ruse de-a lungul frontierei de est a Ucrainei, măsură care în opinia sa nu este menită să inspire încredere, ci, dimpotrivă, să provoace o reacţie. Ea a accentuat că Germania şi Ucraina „nu vor cădea în capcana acestui joc al Rusiei”. Potrivit ministrului german, Rusia se defineşte tot mai mult drept un „contrapunct iliberal, antidemocratic faţă de Occident”, el dând ca exemple „atacurile cibernetice, exporturile de arme, influenţa politică ascunsă sau deschisă, crimele, angajamentul militar direct şi indirect”.

Macron, în timp ce Rusia se pregătește de război: Linii roșii în Europa!

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că „trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia“, afirmând că este pregătit pentru sancţiuni în cazul unui „comportament inacceptabil” din partea Moscovei, într-un extras dintr-un interviu acordat canalului american CBS, difuzat sâmbătă, transmite AFP.

Cred că după un comportament inacceptabil, într-adevăr, trebuie să sancţionăm”, a răspuns preşedintele Macron, întrebat cu privire la posibilitatea unor măsuri împotriva Moscovei în cazul unei invazii, într-un moment în care trupele ruse sunt din ce în ce mai numeroase la frontiera cu Ucraina. „Şi cred că trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia“, a continuat şeful statului francez. Afirmând că doar sancţiunile „nu sunt suficiente” şi că este preferabil un „dialog constructiv“, Emmanuel Macron a asigurat că acestea constitue „singura modalitate de a fi credibili“. „Avem nevoie de un dialog sincer şi deschis cu Rusia“, a adăugat el.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent. Joi, preşedintele american Joe Biden a anunţat o serie de sancţiuni financiare dure împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, reluând în acelaşi timp propunerea făcută omologului rus de a se întâlni într-un stat terţ. Aceste sancţiuni reprezintă un răspuns la atacurile cibernetice şi la amestecul în alegerile prezidenţiale din SUA în 2020. Opt persoane şi entităţi care au legături cu ocuparea Crimeei au fost, de asemenea, sancţionate.

Preşedintele Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel şi-au exprimat vineri sprijinul în favoarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi au cerut Rusiei să îşi retragă trupele de la frontieră pentru a acţiona astfel rapid în scopul unei „dezescaladări”. Interviul complet acordat de preşedintele Franţei urmează să fie difuzat astăzi.

NATO intervine în conflictul Ucraina-Rusia: Kremlinul, somat să garanteze „liberul acces” la porturile ucrainene la Marea Azov

NATO şi-a exprimat vineri „îngrijorarea” faţă de manevrele maritime din jurul peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi a cerut ca Moscova să garanteze „liberul acces” la porturile ucrainene la Marea Azov, transmite AFP.

„Îi cerem Rusiei să garanteze liberul acces la porturile ucrainene la Marea Azov şi să permită libertatea de navigaţie”, se arată într-un comunicat al Alianţei.

Restrângerea accesului în anumite zone din Marea Neagră şi în strâmtoarea Kerci (care leagă Marea Neagră cu Marea Azov) ar constitui „o acţiune nejustificată” ţinând de „un comportament destabilizator din partea Rusiei”, adaugă comunicatul. Conform purtătoarei de cuvânt a Alianţei, NATO cheamă de asemenea la o „dezescaladare imediată” din partea Moscovei în această zonă marcată de puternice tensiuni.

Vineri, Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că Rusia va limita până în octombrie navigaţia navelor militare şi oficiale străine în trei zone din Crimeea, dintre care una este situată în largul peninsulei Kerci. Această zonă este cea mai controversată pentru că strâmtoarea Kerci, care leagă cele două mări, este de importanţă crucială pentru exporturile de cereale şi de oţel ale Ucrainei. În trecut aici au avut loc ciocniri, cum s-a întâmplat în 2018 când Rusia a sechestrat trei nave militare ucrainene.

În urma anexării peninsulei Crimeea, Moscova revendică şi controlul asupra strâmtorii Kerci. Tensiunile ruso-ucrainene cresc în intensitate de mai multe săptămâni. Potrivit Ucrainei, Moscova caută să provoace un casus belli pentru a încerca să justifice o invazie, în timp ce Rusia acuză Kievul că pregăteşte o ofensivă împotriva separatiştilor proruşi în estul Ucrainei. Din punctul de vedere al NATO, manevrele maritime ale Moscovei şi prezenţa militară rusă consolidată în Crimeea „constituie noi ameninţări pentru independenţa Ucrainei şi compromit stabilitatea regiunii în ansamblul său”.

Tensiuni în Rusia: FSB a reținut un diplomat ucrainean la Sankt Petersburg

Serviciul rus de securitate FSB a reţinut pentru scurt timp un diplomat ucrainean la Sankt Petersburg, a anunţat sâmbătă Ministrul de Externe al Ucrainei, un ultim episod al izbucnirii tensiunilor între cele două ţări vecine, relatează Reuters. Agenţia de presă Interfax a raportat mai devreme că FSB l-a reţinut pe Oleksandr Sosoniuk când el a încercat să obţină informaţii clasificate din baze de date ale forţelor de ordine ruse în timpul unei întâlniri cu un cetăţean rus.

„Această activitate este incompatibilă cu statutul de angajat diplomatic şi ostilă Federaţiei Ruse. Diplomatul străin va fi tratat în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat FSB.

Potrivit Ministerului de Externe ucrainean, Sosoniuk a fost reţinut pentru câteva ore, dar acum se află din nou la consulatul ţării din Sankt Petersburg. Tensiunile dintre Moscova şi Kiev au crescut pe fondul unei acumulări de trupe ruse de-a lungul frontierei şi ciocnirilor din estul Ucrainei între armată şi separatiştii pro-Moscova. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat vineri asupra negocierilor de pace.

Partea ucraineană va decide în curând cum să răspundă la această provocare, ţinând cont de practica actuală“, a declarat Ministerul de Externe de la Kiev despre reţinerea lui Sosoniuk.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *